4,073 matches
-
de baza ale conduitei deviate : a) de evaziune;b) de dominare și c) conduite perverse care înglobează prin specificul lor primele două direcții considerate fundamentale. a.Conduite de evaziune sau de demisie. Copiii cu aceste conduite se caracterizează prin atitudini depresive, inerție lenevoasă, tendința marcată către imitație mecanică etc. Ei adoptă această conduită ca o modalitate de protecție personală față de traumele afective sau de neglijența care i-a înconjurat. Atitudinea de evaziune se caracterizează prin reverii compensatoare, folosirea minciunii, prin fugă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
însăși absența mediul familial ca în cazul copiilor orfani, abandonați, copii din rândul cărora se recrutează diferite tipuri de caracteriali, cum ar fi acela al “abandonicului revendicator afectiv” <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , dominat de manifestări depresive.Tot un aspect negativ al structurii îl oferă reconstituirea de familii din văduvi sau divorțați, cu copii rezultați din căsătorii anterioare cu deprinderi educative diferite, la care se mai adaugă sortul de copii ai noului cuplu. Disocierea familială este cea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu privire la felul în care sunt percepuți de alții, evită dezaprecierile, prezintă o vie tendință de a domina în relațiile cu ceilalți, de a se impune,iar când se confrunt[ inevitabil cu deyaprob[ri devin adesea furioși, uneori rușinați și posibil depresivi. <footnote Pentru indivizii centrați doar pe scopurile lor individualiste, normele morale au semnificația unor cerințe footnote> 3.4.2.Responsabilitatea Fiecare individ trebuie să facă efortul moral de a vedea, alături de interesul lui personal, și interesele generale ale colectivității din
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cert, nu își pot însuși noi cunoștințe. Dacă vrem să le lăsăm mintea liberă pentru a gândi și a învăța, trebuie să tratăm cu respect toate emoțiile și sentimentele lor” (Albu, 2 007, p. 55) Stările afective pot cauza stări depresive, caracterizate prin tristețe profundă, reducerea inițiativelor, impresia de inutilitate, devalorizare si culpabilitate. „Depresia constituie sentimentul major al psihozei depresive și al melancoliei de involuție; ea poate apărea la copii în urma unor situații psihotraumatizante sau frustrante ori consecutiv pierderii unei persoane
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
învăța, trebuie să tratăm cu respect toate emoțiile și sentimentele lor” (Albu, 2 007, p. 55) Stările afective pot cauza stări depresive, caracterizate prin tristețe profundă, reducerea inițiativelor, impresia de inutilitate, devalorizare si culpabilitate. „Depresia constituie sentimentul major al psihozei depresive și al melancoliei de involuție; ea poate apărea la copii în urma unor situații psihotraumatizante sau frustrante ori consecutiv pierderii unei persoane importante, a unei situații materiale” (Pavelcu, 1968, p. 51). În majoritate cazurilor, depresia este însoțită de o stare de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
majoritate cazurilor, depresia este însoțită de o stare de teamă difuză, de o teamă lipsită de conținut, fără un corespondent real, ce poartă numele de anxietate. Ea este întâlnită în psihopatologie, în toate situațiile care evoluează cu depresie. „Psihoza maniaco- depresivă la copil se recunoaște după succesiunea de accese depresive și de accese maniace (la copil). Simptomele de acces depresiv pot fi clasice, dar, și cel mai adesea, ele pot fi mascate de tulburări de comportament cu iritabilitate și agresivitate și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
teamă difuză, de o teamă lipsită de conținut, fără un corespondent real, ce poartă numele de anxietate. Ea este întâlnită în psihopatologie, în toate situațiile care evoluează cu depresie. „Psihoza maniaco- depresivă la copil se recunoaște după succesiunea de accese depresive și de accese maniace (la copil). Simptomele de acces depresiv pot fi clasice, dar, și cel mai adesea, ele pot fi mascate de tulburări de comportament cu iritabilitate și agresivitate și de atitudine, de închidere în sine” (Larousse, 1998, p.
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
corespondent real, ce poartă numele de anxietate. Ea este întâlnită în psihopatologie, în toate situațiile care evoluează cu depresie. „Psihoza maniaco- depresivă la copil se recunoaște după succesiunea de accese depresive și de accese maniace (la copil). Simptomele de acces depresiv pot fi clasice, dar, și cel mai adesea, ele pot fi mascate de tulburări de comportament cu iritabilitate și agresivitate și de atitudine, de închidere în sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fi capabili să stabilească adevărata cauză a unui răspuns mai puțin bun dat de către elev la lecție. Ei reacționează stereotip, sancționând cu o notă mică randamentul scăzut al elevului, fără să-și dea seama de sentimentele de frustrare și atitudinile depresive care pot urma. Uneori, la lipsa de înțelegere și indiferență față de trăirile elevului se adaugă și o conduită dură din partea cadrului didactic care-l stigmatizează cu ușurință pe elev, îl critică: „Nai să realizezi nimic în viață!”, „Nu ești bun
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ei să fie oboseala; omul emoționat obosește fără să fi prestat o muncă social-utilă, efectivă. Emoția poate fi totuși și un factor de înnoire a vieții psihice interioare, un factor catalizator pentru distrugerea unor structuri afective rigide, cum sunt stările depresive” (Rudică, 2006, p.139). Pentru a asigura autoritatea educatorului și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, exigența cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
au efecte și în ceea ce privește formarea conștiinței de sine a copilului. Situațiile de tensiune și autoritarism excesiv și brutal îi fac pe copii să se simtă inferiori și au dificultăți în a primi și a da afecțiune altora, se simt izolați, depresivi, vinovați având reacții de apărare. În relațiile cu învățătorul concepția despre sine a copilului se modifică și estimația de sine capătă tot mai multă consistență. Intensa dezvoltare a personalității și a sociabilității își pune amprenta nu numai asupra activităților de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sanctionare sunt privite ostil. 2.2.3.Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St. Hall, părintele hebeologiei ( cercetarea știintifică a vârstei tinereții), a denumit, În urma studiilor sale de la Începutul secolului, ca fiind "furtună și stres". Fie că sunt stări depresive sau de confuzie și anxietate, este cert ă perioada nu este una a "păcii și a calmului". Ca atare, numeroase cercetări au Încercat să stabilească Întinderea și profunzimea acestui posibil fenomen de bulversare psihică. Concluziile unor investigații independente una de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ridicau mai multe probleme, fetele sunt acum mai prezente În topul dezordinilor emotionale. Incercând o explicație a fenomenului, În contexul culturii americane, Rutter avansează urmatoarele interpretări: femeile au o mai accentuată tendință de a-și exprima problemele emoționale prin stări depresive; acestea sunt potențate de atributele statutului dezavantajos al femeii În societate, fapt pe care tânăra Începe să-l conștientizeze; apariția ideii că de fapt controlul ei asupra aspectelor esențiale ale vieții este mai diminuat decât În cazul băieților. Aceste date
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
disperat. In două studii din SUA și Anglia realizate de Achenbach și Rutter s-a pus În evidență că 10% dintre preadolescenți par a fi nefericiți, triști, deprimați. La adolescență procentul este de 40%. Un sfert dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nefericiți, triști, deprimați. La adolescență procentul este de 40%. Un sfert dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la această vârstă. În această perioadă, supremul gest autodistructiv poate fi considerat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la această vârstă. În această perioadă, supremul gest autodistructiv poate fi considerat mai mult ca o cerere de ajutor, ca
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip de răspuns Îl poate determina pe individ să se simtă inferior și lipsit de orice fel de merite, existând posibilitatea de a se instala stări depresive, psihastenii și obsesii. Impunitive- presupun trăirea sentimentelor de jenă și rușine. Accentul nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. bă Reacții
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
părinții sunt persoane pasive și dependente. Ei sunt oameni modești și reticenți și, totodata, șovaielniciîin a-și exprima sentimentele și dorințele. Aparent, sunt foarte neagresivi, dar, adesea, intră În competiție cu copiii pentru a câștiga atenția soțului, fiind de obicei depresivi, imaturi și capricioși. Tipul IV: Acești părinți sunt persoane frustrate, de obicei, fie de tați foarte tineri, fie de oameni inteligenți, dar care au anumite dizabilități fizice care-I Împiedică să-și sprijine propria familie. Este posibil ca ei să
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
iritarea ochilor și a căilor respiratorii. Expunerea prelungită conduce la intoxicații, iar la concentrații foarte mari se poate ajunge la inconștiență. Ingerat în cantități mici provoacă stări de euforie și relaxare, dar pe măsură ce doza crește acționează ca agent depresiv al sistemului nervos central, cu afectarea întregii funcționări a organismului, ajungîndu-se la intoxicații sau chiar moarte. Alcoolul intensifică acțiunea medicamentelor barbiturice, benzodiazepinice, fenotiazinice și opioide, cu urmări deosebit de grave asupra stării de sănătate. Din punct de vedere chimic, alcoolul etilic
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a obsesiei și a nevrozei, teorie pe care o abandonează anul următor, când concepe "complexul oedipian", care se structurează în mintea sa din propria psihanaliză. Freud susține că, odată cu îmbolnăvirea tatălui său, i-au apărut neregularități cardiace și o stare depresivă, accentuată progresiv, până la moartea tatălui. Freud le consideră de origine psihosomatică și capătă convingerea că va muri la vârsta de 51 de ani. Începe să-și analizeze propriile vise și amintiri din copilărie, deci practică "autopsihanaliza". Prin ea ajunge la
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care începe să fure, să vândă droguri, să consume alcool. Alți copii neglijați de părinți se interiorizează profund, se distanțează, trăiesc parcă într-o lume a lor, pot deveni depresivi. Stilul autoritar-echilibrat. Este o abordare plină de dragoste, grijă și respect pentru copil. Părintele impune anumite limite și reguli pe care le respectă toți membrii familiei și care îl vor ajuta pe copil să învețe să se poarte adecvat în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
sunt deosebite și derivă din caracterul său evolutiv, invariabil către agravare. Cifoza paralitică este considerată ca deosebit de gravă, datorită arsenalului limitat de care dispune terapia, pentru a recupera funcția musculară compromisă. Cifozele psihotice sunt cifozele ce însoțesc, uneori, afecțiunile psihice depresive. Se carcterizeză prin atitudinea de flexie a trunchiului, care este, de regulă, tipică acestor bolnavi. Această prezentare sumară a diverselor tipuri de cifoză se poate considera ca suficientă, pentru a ilustra necesitaea unor criterii rigurose, care să călăuzească examinatorul în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
de influența alcoolului asupra serotoninei și a acidului gama aminobutiric-GABA, principalii neurotransmițători cu acțiune inhibitorie la nivel cerebral. Un alt aspect mult semnalat și recunoscut În literatura de specialitate este interrelația dintre alcoolism-depresie și anxietatesuicid. Aproximativ 30% din alcoolici sunt depresivi și aceștia recurg la alcool pentru a putea suporta mai ușor supliciul depresiei lor. Fiind conștienți de continua lor degradare, alcoolicii recurg deznădăjduit la suicid; intre 5% si 25% din indivizii alcoolici mor prin suicid, iar 40% din cazurile de
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
epidemiologică, realizată pe baza unui chestionar al secției de psihiatrie Tulcea; următoarele scale psihologice:Inventarul de depresie Beck, Scala Hamilton de evaluare a depresiei, Scala de anxietate Hamilton, ai căror itemi și variante de răspuns permit evaluarea clinică a simptomelor depresive și anxioase ce determină comportamente autoagresive. Datele obținute au fost analizate În funție de următoarele variabile: variabile demografice: sex, varstă, stare civilă, mediu de rezidență, nivelul de școlarizare, statut profesional, etnie, confesional; modalitați de producere a actului suicidar; antecedente medicale
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]