3,128 matches
-
că din toată urgia a scăpat cu viață numai o fecioară, agățîndu-se de piciorul unei păsări care a zburat sus de tot, pe o stâncă. Păstorii rămaseră printre băștinași și începură să poarte și ei pene în jurul capului și să deprindă obiceiurile și limba locului. Iar Mahukutah își drese pluta, primind în dar de la băștinași tulpini de copaci, frânghii, pânză și arme de cremene, și într-o bună zi plecă în jos pe lângă țărm să-și caute țara. O păstoriță atlantă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fie destule în nemărginirea stelelor lumii. Însă nici viața noastră lungă n-ar ajunge să le căutăm. - Totuși, cu aerul v-ați obișnuit destul de bine la noi. Hor zîmbi: - Ai dreptate, dar aerul nu e totul. Cu aerul se vor deprinde urmașii celor care ar veni pe pământ. Și cu hrana. Două lucruri ne fac să ne îndoim: dacă se vor putea deprinde măcar urmașii cu deosebirea de greutate și dacă vom găsi în pământul vostru izvoare de putere. Căci îți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
obișnuit destul de bine la noi. Hor zîmbi: - Ai dreptate, dar aerul nu e totul. Cu aerul se vor deprinde urmașii celor care ar veni pe pământ. Și cu hrana. Două lucruri ne fac să ne îndoim: dacă se vor putea deprinde măcar urmașii cu deosebirea de greutate și dacă vom găsi în pământul vostru izvoare de putere. Căci îți dai seama că nu ne-ar fi de ajuns nici topoarele de aramă, nici călătoria pe măgari. - De ce ai spus că e
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vostru de a vă strămuta aici și de a ajuta pe pământeni să se facă mai înțelepți și mai buni? întrebă Auta cu tristețe. - Îl lăsăm, răspunse Hor. Cercetările noastre au arătat într-adevăr că semenii noștri se vor putea deprinde bine în câteva sute de ani cu viața de pe pământ, dar au mai arătat ceva: nu avem dreptul să venim aici și să vă fim povară. Aș pleca liniștit însă numai dacă n-aș ști că din pricina noastră uscatul s-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de odihnă, marea luntre, minunata luntre venită din stele începu să fie cercetată în vederea marelui zbor. În acest timp, Hor stătu de vorbă cu semenii de pe planeta lui. Nu le auzi ușor glasul și era înciudat, deși pământenii din jurul lui, deprinși cu toate minunile, în fața acesteia stătură muți. Hor și toți ceilalți văzură într-o anume oglindă o sală cu câțiva oameni ca și Hor. Chipurile se zăreau uneori destrămate, glasul se auzea slab. Dar erau cei de departe. Hor îi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
adevărul tău nimeni nu-l va prețui. Numai unii înțelepți, foarte puțini, și numai înțelepții săraci. Dar dacă vrei să le spui oamenilor adevărul, strecoară-l în țesătură de povești. N-au să-l creadă numaidecât, dar au să se deprindă cu el, cum s-au deprins și cu poveștile despre dumnezei. Nu le spune că zei nu se află nicăieri, spune-le că sunt, dar bate-ți joc de zei cu meșteșug. Leprosul și-a pierdut numai sănătatea și averea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
prețui. Numai unii înțelepți, foarte puțini, și numai înțelepții săraci. Dar dacă vrei să le spui oamenilor adevărul, strecoară-l în țesătură de povești. N-au să-l creadă numaidecât, dar au să se deprindă cu el, cum s-au deprins și cu poveștile despre dumnezei. Nu le spune că zei nu se află nicăieri, spune-le că sunt, dar bate-ți joc de zei cu meșteșug. Leprosul și-a pierdut numai sănătatea și averea și a și început să-i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
jos dealul Copoului, efectiv înfiorat la vederea zidurilor masive ale Universității. Privea copacii grădinii Copou, în care poposise cândva, știa de la învățătorul de acasă, Eminescu, apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos, însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste strada lată, își scoase cizmele, după ce se asigurase că nimeni nu-l
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
instrucție tactică “o pauză pentru o țigară“, trăsese câteva fumuri. La început, firesc, se înnecase, dar când era ger afară, fumul îl încălzea inducându-i o stare de calm. În ultima vreme, fără a face exces, își amintea de viciul deprins printre camarazi. - Bună, Ioane! Îl vizita un alt învățător tânăr, de a cărui prietenie se bucura. - Bună seara. Mă bucur să te văd. Priveam cerul, încercam să număr stelele... - Ai aflat de numirea lui Armand Călinescu în fruntea guvernului? - Da
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Trebuie spus că această categorie a prezicătorilor cuprinde mai multe subgrupe. Desigur, cei mai numeroși prezicători sunt țiganii. În cazul lor, nu se poate vorbi de o anume pregătire instituțională. Practica prezicerii și a ghicitului sunt îndeletniciri pe care le deprind de timpuriu, în familie. Țiganii se bazează în special pe tehnici moștenite din generație în generație. O altă subgrupă ar cuprinde persoanele din mediul rural care, la fel, bazându-se pe o tradiție orală, încearcă să interpreteze diferite semne și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Deplasările sale nu mai pun probleme, echilibrul este asigurat, coordonarea mâini-picioare este învățată, rezultând o motricitate bine organizată pe plan temporal. Copilul acumulează multă abilitate din punct de vedere al coordonării ochi-mâini; poate să țină lingura între police și arătător, deprinzând un bun control. Spontaneitate și mișcare Una dintre caracteristicile esențiale ale gesturilor, mișcării și atitudinilor copilului de vârstă preșcolară este spontaneitatea sa. Orice manifestare contrară, orice tensiune ivită - este expresia dificultăților pe care copilul le are de depășit. La această
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este expresia dificultăților pe care copilul le are de depășit. La această vârstă, gesturile și manifestările sale pot să se realizeze în toată amploarea lor; copilul va experimenta și va continua să-și îmbogățească zestrea motrică. Experiența pe care a deprins-o în timpul vârstei precedente, îi dă încredere în mijloacele practice de folosire pentru a-și atinge scopurile. Energia obținută în mișcare nu este impulsivă, ea fiind începutul de organizare al controlului cortical. Un rol important în mișcare îl are ajutorul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de spălat dimineața, pentru îmbrăcat etc. La sfârșitul vârstei preșcolare se dezvoltă percepția temporală în legătură cu motricitatea practică și limbajul. 2.1.3. Adaptare la timp a automatismelor motrice până la 7 ani a) Adaptarea la timp și sincronizarea senzori-motrică Automatismele motrice deprinse de copil până la o anumită vârstă trebuiesc adaptate la imperativele temporale impuse de mediu, în sensul că în munca în comun este necesar de a adapta tempoul propriilor automatisme la acela al membrilor grupului. Sincronizarea senzori-motorie este legată de o
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
minciunile sînt influențate de relația existentă între înșelător și păcălit. Capitolul 7 se oprește asupra auto-amăgirii, cînd mincinosul și naivul sînt una și aceeași persoană. Tehnicile artei de a minți și de a detecta minciunile și modul în care se deprind acestea sînt analizate în capitolul 8. În capitolul 9 vom studia noțiunea de ficțiune, ca un exemplu de afirmații neadevărate care nu au scopul de a induce în eroare. În ultimele două capitole vom vedea cum un număr considerabil de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de la normele oficiale este de cele mai multe ori trecută cu vederea. Deși au fost întreprinse numeroase cercetări, în special în Statele Unite, cu privire la dezvoltarea capacității copiilor de a minți (Feldman și Custrini 1988), există puține date sistematice despre felul în care copiii deprind abilitatea socială de a ști să spună minciuna potrivită la momentul și locul potrivit. De exemplu, DePaulo și Jordan (1982:176) notează că "atunci cînd copiii au crescut îndeajuns de mult încît să se familiarizeze cu convențiile sociale... este riscant
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de scepticism din atitudinea ascultătorului și să-și modifice mesajul în funcție de acestea". De Paulo și Jordan sugerează în continuare că "probabil copiii încep prin a stăpîni anumite tehnici uzuale și destul de rigide ale mințitului în diverse contexte; ulterior, ei pot deprinde o varietate de tehnici ale mințitului, pe care le adaptează persoanelor cu care comunică". Acestea sînt sugestii cu privire la ceea ce se întîmplă și nu descoperiri empirice. Într-adevăr, aceiași autori comentează mai departe că cei mici pot învăța de asemenea să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se eschiveze, să-și ascundă reacțiile, să inventeze, să introducă aspecte irelevante și să omită informații importante. DePaulo și Jordan spun că deoarece negarea este "cea mai simplă tactică din punct de vedere cognitiv" a acestor tehnici, ea poate fi deprinsă la începutul procesului de dezvoltare, însă în rest tot ce au ei de adăugat este că "0rdinea deprinderii celorlalte strategii rămîne să fie stabilită prin testări empirice". Din cîte știu eu, această testare empirică nu a fost încă pusă în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și la adulți. Atunci cînd mint, femeile au tendința de a face afirmații pe ocolite, avînd o atitudine mai evazivă decît atunci cînd spun adevărul, în timp ce la bărbați diferența nu este prea mare. Unul dintre numeroasele contexte în care se deprind aceste capacități este joaca și mai ales jocurile ale căror reguli favorizează sau cer practica înșelătoriei. Chiar o simplă întrecere poate fi un exercițiu al controlului comportamentului non-verbal. DePaulo și Jordan subliniază totuși faptul că "în jocurile copiilor nesinceritatea este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1989:2) a observat că "oamenii reacționează la ceea ce cred că gîndesc ceilalți; este poate un noroc că nu știu de fapt care sînt adevăratele gînduri ale semenilor". În aceeași manieră, Kaufmann (1970:9) observă că "gustul pentru adevăr este deprins de puțini oameni". Scheibe este de aceeași părere (1980:21), arătînd că pacienți care "sperau să se întîmple un miracol" se vindecau mai repede decît cei care erau conștienți de riscurile reale. Acest lucru îi argumentează presupunerea că "pentru psihicul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cuvinte. Intrarea copilului în școală oferă noi posibilități de dezvoltare și perfecționare a limbajului. Abia acum reușește să desprindă cuvântul de conținutul corect pe care-l semnalizează, abstractizează latura sonoră a lui. Pentru a-l ajuta pe școlarul mic să deprindă în vorbire cuvintele ca instrumente abstracte ale limbii, este necesar ca în perioada preabecedară să fie deprinși să separe cuvintele în propoziție și sunetele din cuvinte Ăoperații de analiză). Cu cât stăpânim mai multe cuvinte și, natural, sensul fiecăruia dintre
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
să desprindă cuvântul de conținutul corect pe care-l semnalizează, abstractizează latura sonoră a lui. Pentru a-l ajuta pe școlarul mic să deprindă în vorbire cuvintele ca instrumente abstracte ale limbii, este necesar ca în perioada preabecedară să fie deprinși să separe cuvintele în propoziție și sunetele din cuvinte Ăoperații de analiză). Cu cât stăpânim mai multe cuvinte și, natural, sensul fiecăruia dintre ele, cu atât ne putem face înțeleși mai bine, cu atât înțelegem mai bine ceea ce se spune
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
reluarea și consolidarea cunoștințelor și deprinderilor ortografice și de punctuație dobândite în clasa I, stăruindu-se asupra scrierii grupurilor de litere, a cuvintelor cu consoană dublă, a cuvintelor scrise cu m înaintea lui p și b. De asemenea, elevii se deprind cu folosirea virgulei și a liniei de dialog. Regulile ortografice și de punctuație însușite în aceste clase au o redusă, o slabă fundamentare teoretică, unele reguli având chiar un caracter empiric. În clasa I și în clasa a II-a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
orice lucru, cât de simplu, pe înțelesul celorlalți, punem în mișcare un număr de reguli, fără de care nu am fi în stare să legăm nici două cuvinte între ele. Prin studiul limbii române elevii înțeleg logica limbii, bogăția ei, se deprind să folosească în mod corect și conștient, atât în vorbire, cât și în scriere, un vocabular corect, o exprimare și o scriere corectă. Studiind limba română elevii reușesc să înțeleagă mai bine gândurile altora și să se folosească de limbă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sine, pledează într-un articol celebru și pentru argumentul ad hominem astfel: "Cu cât talentul sau energia vinovatului sunt mai mari, cu cât situația lui e mai înaltă, cu cât vârsta-i dă mai multă autoritate și lumea e mai deprinsă a-l asculta, cu atât mai puțin se cuvine a-l cruța"64. Prin anii '80, într-o scurtă, dar pertinentă pledoarie pentru polemica de calitate, Alexandru Paleologu repune în discuție legitimitatea mult contestatului argument ad hominem: "Atacul la persoană
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
hominem face din scrisoarea deschisă argheziană un teritoriu nu al refutației propriu-zise, ci al luptei onorabile pentru restabilirea propriei imagini, compromisă prin afirmațiile mincinoase ale preopinentului. De aceea, finalul (combinând epitropa cu diasirmul) corespunde orizontului de așteptare al unui public deprins cu disimulările argheziene: "Primiți, vă rog, onorate domnule Iorga, încredințarea că zi și noapte mă rog ferbinte pentru dumneavoastră, citind molitvele cele duhovnicești de cuviință". Sau: "Primiți, vă rog, Ilustre Economist, omagiile admirației mele" și, în ultimul caz: "Primiți, vă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]