6,256 matches
-
cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive, tehnica paralelismului epic; proza modernă - dezorganizare/de construire a tiparelor: principiul compozițional al memoriei involuntare/afective, discontinuitate narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția piramidală a „fabulei“, procedeul răsturnării spectaculoase de situație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epică își structurează lumea ficțională pe mai multe planuri, care pot fi: - plan narativ, în care se cristalizează un fir epic/un „desen“ epic alcătuit din 23 fire epice (plan „supraetajat“); e dinamizat de unul sau mai multe conflicte - plan descriptiv (plan cadru sintetic sau un plan monografic), care însumează macrostructuri ale universului ficțional: repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și tehnicilor descriptive: strategia relaționării prin analogie/prin contrast, stra tegia focalizării multiple etc.; tehnica acumulării prin juxtapunere - „efectul de listă“ -, a reluării „în cercuri concentrice“ sau „în oglindă“, tehnici cinematografice etc. Formele principale în care se concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contrast, stra tegia focalizării multiple etc.; tehnica acumulării prin juxtapunere - „efectul de listă“ -, a reluării „în cercuri concentrice“ sau „în oglindă“, tehnici cinematografice etc. Formele principale în care se concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar în proză (tip de discurs descriptiv constând în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii, de ordin fizic, moral și/sau psihic) se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii, de ordin fizic, moral și/sau psihic) se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elemente paraverbale specifice vorbirii directe (nivel fonetic), prin ocurența indicilor persoanei I, prin topică afectivă și mărci ale oralității (nivel morfosintactic), prin limbajul expresiv, individualizat stilistic (nivel lexicosemantic și stilistic). În funcție de strategiile discursive adoptate, monologul poate fi: explicativ, argumentativ, asertiv, descriptiv, narativ, eseistic etc. - În opera epică bazată pe narațiune heterodiegetică (persoana a IIIa narativă), monologul poate fi adresat - inserat sau nu întrun dialog - sau formulat ca monolog interior, pentru a dezvălui, în stil direct, gândurile și stările afective ale personajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri din copilărie - I. Creangă, În vreme de război - I.L. Caragiale etc.) - adverbe (Vreodată - G. Bacovia, Niciodată toamna - T. Arghezi etc.) - timpul verbelor: valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile, paradigma modernității exprimând această realitate prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt: - Incipitul clasic produce „efectul de real“ (Roland Barthes), atenuând pragul dintre realitate și ficțiune, prin formularea unor enunțuri de orientare (repere spațiotemporale, instanțele narative, situația inițială etc.). El poate fi: descriptiv (Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o diversitate simbolică și compozițională tot atât de accentuată ca și incipitul. - Desinitul tradițional poate fi de tipul închiderii formale cu rol rezumativ sau concluziv (Enigma Otiliei), al închiderii circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii conceptuale, cu caracter gnomic sau moralizator (Moara cu noroc). - Modernitatea desinitului vizează comunicarea artistică, pactul narativ, caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în alăturarea unui determinant expresiv pe lângă un substantiv sau verb, pentru a evidenția o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete ale personajelor. Paradigma tipologică a epitetului este cuprinzătoare: - epitet ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
existând diferențe de perspectivă temporală. Formulele narative generate astfel sunt variate (povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se succed linear pe axa temporală, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje pozitive/negative) sau cea estetică (personaj verosimil/neverosimil/fantastic/fabulos/comic/tragic/grotesc etc.). Portretul literar (fr. portrait - descriere a unei persoane) este un procedeu literar și un tip de discurs descriptiv - în proză sau în versuri - care constă în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii: trăsături fizice, morale, psihice, model comportamental, raportul cu realitatea și cu alte personaje etc. Tipurile de portret literar sunt: - Portretul fizic, construit pe o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
interioritate, intimitate“ (N. Manolescu). - Portretul complex (mixt) combină modelele primare ale portretului, însumând trăsături fizice, trăsături de caracter și/sau de personalitate. Procedee și mijloace de caracterizare a personajului Caracterizarea directă este o modalitate clasică, formalizată, mai ales ca discurs descriptiv de tip portret; se poate realiza prin convergența unor focalizări/perspective diferite: - din perspectiva naratorului: focalizare zero sau externă, discurs heterodiegetic (la persoana a IIIa); - din perspectiva externă a altor personaje: obiectivă sau subiectivă, discurs adresat sau nonadresat, la persoana
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se asociază cu cele cognitive, manifestate ca o criză de cunoaștere, de identitate sau de valori (Camil Pe trescu, Turnul de fildeș, Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri etc.). - Acțiunea se caracterizează printrun ritm mai lent, fiindcă episoadele narative alternează cu pauze descriptiv analitice, sondând viața interioară a eroilor. - Specifică nuvelei psihologice este structurarea imaginarului artistic pe un plan narativ exterior, centrat pe relația dintre protagonist și celelalte personaje, și pe un plan analitic, interior, în care sunt surprinse dileme morale, stări psihice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realistă, fiind alcătuit frecvent ca sumă de experiențe trăite de eul narator, ca „dosare de existență“ ori ca „monografie a unui sentiment“ (Camil Petrescu). Acțiunea, motivată mai ales prin conflictele interioare, generează un desen epic complicat, nelinear, fragmentat de pauze descriptive, analitice ori de comentarii eseistice. Episoadele narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului, care devine parte esențială a textului, determinând „amânarea“ evenimen telor sau suspendarea lor, și, implicit, indeterminarea, ambiguizarea și subiectivizarea discursului. Se creează în acest mod narațiuni mixte, fragmentare, în care pla nurile (narative, descriptive, analitice) nu se mai diferențiază, iar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului, care devine parte esențială a textului, determinând „amânarea“ evenimen telor sau suspendarea lor, și, implicit, indeterminarea, ambiguizarea și subiectivizarea discursului. Se creează în acest mod narațiuni mixte, fragmentare, în care pla nurile (narative, descriptive, analitice) nu se mai diferențiază, iar instanțele narative nu mai sunt delimitate. Relația dintre autor, narator, personaje și naratar se ambiguizează, având drept puncte de convergență temele eului și ale banalității cotidiane, ale căutării semnificației și producerii textului. Elementele de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în care sunt urmărite dilemele morale și mișcările sufletești ce motivează actele personajelor; conflictul psihologic și conflictul moral care se amplifică treptat în conștiința lui Ghiță contribuie la crearea unui personaj complex - instanță narativă pe care este centrată nuvela. Planul descriptiv schițează, întro viziune realistă, lumea aspră și existența socială a eroilor. Item 2: prezentarea, prin referire la nuvela studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Subiectul nuvelei este construit în maniera unei acțiuni trepidante, cu momente de mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
experiența nemijlocită a sublocotenentului Camil Petrescu. Textul propriu zis al romanului este completat prin notele infrapaginale, ce alcătuiesc un plan auctorial, cu rolul de a spori impresia de autenticitate. Este creat astfel un desen epic complicat, nelinear, fragmentat de pauze descriptive, analitice ori de comentarii eseistice. Subiectul este mai degrabă un pretext, oferind personajului narator date ale realității trăite care sunt reflectate în conștiință, disecate, analizate, comentate dintrun punct de vedere strict subiectiv, dintro perspectivă narativă internă. Spațiul și timpul diegetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]