3,565 matches
-
acești termeni sunt folosiți în sensul lor propriu, în care omul era una cu natura. Evadarea se va produce mai târziu, odată cu destrămarea comunei primitive. Prima diviziune a muncii 83 sociale va avea loc mai târziu și va consta în desprinderea triburilor de păstori din ansamblul celorlalte triburi. După cum se observă, în acest moment societatea umană era organizată în triburi, fiind depășită etapa familiei, a cetei și a gintei. Tribul presupunea deja o structură socială bine ierarhizată, cu lideri (preoți și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
La momentul primei diviziuni a muncii sociale, omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau evoluat rămâne totuși un univers al incertitudinilor, deoarece valoarea încă nu se raportează la un etalon unic, marfa unică pe care s-o putem numi monedă. Trocul evoluat presupunea circulația mărfurilor în contrapartidă cu altele, iar pasul următor, de desprindere a unei mărfi ca etalon și marfă universală, va fi unul firesc. Specific acestei forme de troc era existența unui raport de schimb, al unui "curs de schimb"280 al unei mărfi în raport cu oricare altă marfă. Schimbul nu se mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Moneda marfă mai trebuia să fie și acceptată de către toți participanții la schimb. Este motivul pentru care primele mărfuri care au jucat rolul de monedă au o legătură directă cu caracteristicile economiei și geografiei din zona respectivă. Omul a acceptat desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte atunci când marfa respectivă juca un rol esențial, importat în viața sa. Altfel acceptabilitatea nu s-ar fi produs. Utilitatea, apropierea de viața de zi cu zi a impus acceptabilitatea unei mărfi ca monedă. O altă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Posesorul de bani este deja o persoană sofisticată, care vorbește, adică a oferit un nume fiecărui lucru, operează cu cifre matematice, cantitative, și știe exact ce înseamnă viața sa, ce-i poate îngreuna și ușura această viață. Când discută despre desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte pentru a juca rolul de bani, Rothbard 368 amintește de teorema regresiei lui Ludwig von Mises și o explică. Această teoremă arată foarte bine etapele trocului și mecanismul prin care s-a ajuns la utilizarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda este, deci, o instituție a organizării umane, un "ceva" care întregește și potențează civilizația umană. Munca este o activitate conștientă a omului de desprindere a unor obiecte din natură, așa cum ne-au învățat la școală marxiștii. Când spunem că moneda este o "instituție socială" folosim termenul de social din limba romană prezentă, dar și din știința economică prezentă, termen de "social" gândit și formulat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dar este, în același timp, și un semn al damnării inițiale, odată cu izgonirea din rai. Creatorul ne-a pus viața sub semnul banului și al bătăliei pentru viață, tocmai pentru a ne arăta că suntem și vom rămâne mici. Momentul desprinderii omului de ban este de așteptat în viitor. Sigur nu în sensul imaginat de comuniști, al indiferenței față de viață și calitatea ei, ci pur și simplu pentru că omul are tendința expansiunii și dezvoltării infinite a bogăției din jurul său. O ființă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru că omul are tendința expansiunii și dezvoltării infinite a bogăției din jurul său. O ființă desprinsă de ban este o adevărată ființă superioară, o nouă eră putem spune, a ieșirii din grijă, frică și foame. Putem imagina o asemenea epocă, a desprinderii omului de fiziologie și frică? Capitalismul a perfecționat folosința banului pe un fond absolut particular al omului occidental care va da naștere la ceea ce numim civilizația occidentală. De fapt, poziția omului față de bani este expresia sentimentului de teamă. Ne este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 12. 81 Friedrich Engels, Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om, Editura Politică, București, 1970, p. 11. 82 www.marxists.org 83 "Diviziunea socială a muncii - proces istoric obiectiv de desprindere a diferitelor categorii de muncă din ansamblul muncii sociale și a statornicirii acestora în activități separate", specializate. Vezi și www.marxists.org 84 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, pp. 12-13. 85 Friedrich Engels, Rolul muncii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ro, p. 149. 223 Ibidem. 224 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 13. 225 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 9. 226 N.N. Constantinescu o definește astfel: "Procesul obiectiv de desprindere, diferențiere și separare a diferitelor categorii de muncă concretă din ansamblul muncii sociale și fixarea acestora ca activități specializate, de sine stătătoare". Vezi și Economia politică a socialismului, Editura Pedagogică, București, 1983, p. 160. 227 Ludwig von Mises, Socialismul. O
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
neatinsă de ruptura revoluționară de sistem și de fluctuațiile inerente, pentru că ea s-a datorat strict poeziei și valorii acesteia." Daniel Cristea-Enache "Poezia lui Cezar Ivănescu este un lung, labirintic, violent și nemântuit exorcism: al iubirii -ca ființă, al morții-ca desprindere de ființă, al iubirii ca moarte continuă și al morții ca iubire în continuă putrezire." Dan C. Mihăilescu " Nu știu dacă alt poet contemporan a intuit mai sigur tragismul condiției românilor, punând fierul înroșit pe rana adâncită de cancerul istoriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept "imperialism economic american", Moscova a interzis țărilor satelit să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera sa de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Planul Marshall reprezintă extensia, în domeniul economic
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
schimbări importante în Francia răsăriteană, însoțite de reapariția instituției ducelui și ducatului. În acest spațiu s-au format cinci ducate: Franconia, Saxonia, Suabia, Bavaria și Lorena (Lotharingia), divizată în Lorena de Sus și de Jos. Fragmentarea teritorială privește, de asemenea, desprinderea Austriei și Carintiei de Bavaria. Boemia se va număra încă printre ducatele Germaniei, iar Thuringia și Frizia vroiau o existență proprie. Tot acum se mai constituie Holstein, Mecklenburg și Pomerania în nord, iar în nord-est Brandenburg. Consolidarea regatului german în timpul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avea nevoie de o slugă ca să-i spele cârpele de bucătărie și să curețe cotețul curcanilor și cocina porcilor. Această femeie, văzând-o pe această drumeață atât de murdară, îi ceru să intre la ea în slujbă. "Această femeie" permite desprinderea din discurs a unei noi teme, izolată la începutul frazei; înainte, infanta era tema discursului. În schimb, anafora lexicală "această drumeață atât de murdară" reia nu atât "infanta", cât felul în care femeia de la fermă o vede pe tânără, o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
rămas până în 1965. În opinia lui Cristian Vasile, confesiunile lui Paul Cornea, grupate în cartea de interviuri Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea- Enache (Iași, Editura Polirom, 2013), sunt "lunga poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică". Înregimentat în rândurile partidului încă din perioada ilegalității (anii războiului), Paul Cornea a susținut cu entuziasm mișcarea, atras de mesianismul revoluționar, și s-a implicat în organizarea formațiunii de tineret a partidului comunist
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Paul Cornea are ceva original. Este o autobiografie care se prezintă sub forma unui dialog (inițial, convorbiri electronice cu criticul Daniel Cristea-Enache, cel care dirijează discret, dar adecvat întreaga discuție). În plus, volumul cuprinde de fapt lunga poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică 8. Iar această dimensiune era poate mai necesară decât oricare alta pentru cercetătorul care încearcă să restituie istoria secolului XX, cu cele două versante totalitare ce au mărginit și covârșit firava democrație interbelică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a avut în vedere însușirile lor viitoare de bunuri mobile. Față de terțele persoane, bunurile la care ne referim sunt bunuri mobile, nu prin anticipație, ci prin separarea lor efectivă de fond. Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație. Opozabilitatea față de terți, anterior operațiunii fizice de desprindere, se poate realiza prin notarea în cartea funciară a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație. Opozabilitatea față de terți, anterior operațiunii fizice de desprindere, se poate realiza prin notarea în cartea funciară a actului juridic. Mobilele prin determinarea legii sunt prevăzute de art. 474 din Codul civil de la 1864 și ele vizează unele drepturi mobiliare considerate mobile prin obiectul la care se aplică. Articolul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prezintă importanță mai ales în privința modului lor de dobândire (de intrare în patrimoniu). Fructele naturale și industriale se dobândesc prin culegere (percepere), iar fructele civile se dobândesc zi cu zi (prin scurgerea timpului). Cât privește productele, acestea se dobândesc prin desprinderea lor de bunul de la care provin. Clasificarea este importantă și în materie de uzufruct sau de posesie mobiliară. În cazul uzufructului, fructele se cuvin uzufructuarului, pe când productele se cuvin nudului proprietar. De asemenea, posesorul de bună credință dobândește prin efectul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mătrăguni pe-alocuri,/ miroseau a cruci câte puțin" (Pacienți). Albul nu mai este o culoare a inocenței, ci una a nebuniei, mătrăguna, diabolica plantă a vrăjilor de trecere, înlocuiește tămâia, excluzând orice cale de acces către sacru, moartea nu este desprindere a spiritului de materie, înălțare a sufletului, contopire a acestuia cu adevărul suprem, ci renunțare la orice speranță și dezintegrare. Și aici sângele capătă atributele apelor infernale, curgerea sa tăind orice posibilitate de împotrivire în fața destinului. Laitmotivul florii de sânge
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Se conturează o ipostază a circarului care strigă/ invită adunarea la un spectacol care se vrea apropiat de cel al bâlciului, e o alunecare voită spre derizoriu. În mod paradoxal însă renunțarea la idealizarea trăirilor, a experienței are ca efect desprinderea de clișeele literare care duceau la banalizarea anumitor teme, motive, structuri expresive. Ceea ce devine laitmotiv într-un text precum Biliard nu va fi o structură metaforică evidentă (deși textul nu duce lipsă de astfel de secvențe), ci elemente exclamative, emotive
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un reformator și un profet care așteaptă schimbarea pe care opera sa o poate aduce în această calitate, cere omenirii să facă "curat în odăi", să arunce "tot ce avem cenușiu în noi". Se propune astfel o purificare spirituală, o desprindere de materialitate, dar aceasta se face prin renunțarea la prejudecăți, prin acceptarea realității așa cum este fără false iluzii, fără mistificări. De aceea, poezia propusă este inedită, distanțându-se de tot ce s-a scris până în acel moment: "eu vin în numele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-i va răpi viața. Imperfectul duce și el la închiderea universului acestuia între propriile limite. Nimic nu lasă loc evadării, totul e știut de dinainte, toate amintirile, toate imaginile sunt prinse într-un trecut din care nu există cale de desprindere, dar care se prelungește indefinit în prezentul textului, condamnându-l și pe acesta (știam). Încetinirea mișcărilor și a ritmului poeziei imprimă senzația de trecere nesimțită în neant, prin adverbele "pe urmă ușor", "ceremonial", dacă primele exprimă explicit trecerea timpului și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inițială de distrugere a limitelor pe care o dă meditarea în tăcere ("pereții pier imaculați în infinit") este rapid contrazisă de afirmarea imposibilității de creație "și mi-e cu neputință să-mi reprezint cuvântul "merg"", când tocmai a merge înseamnă desprinderea din încremenire, depășirea barierelor, viață. Textul se constituie din alternarea afirmațiilor și comentarea lor în dialog, ironic, demistificator al lor, astfel poemul s-ar putea realiza din redarea gesturilor absurde în căutarea inspirației: " Dacă aș agita - inexplicabil - foaia,/ fâșâitul hârtiei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetul conștientizează aceasta și se autoridiculizează. E ca și în alte locuri o discuție despre ce devine poemul/ literatura în momentul în care marile teme se banalizează prin uz. Într-un astfel de caz, textul se răsucește spre interior și desprinderea de clișee se realizează tocmai atunci când el propune o discuție despre aceste clișee. De la constatarea simplă a neputinței de a oferi un tablou al toamnei original se trece rapid la generalizare, "niciuna" sugerează clar și aceasta. E poate aici Tonegaru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]