280,392 matches
-
aparțin domeniului eticii profesionale, chestiuni pe care Tolontan Cătălin nu pare a le avea în atenție, considerându-le probabil, neimportante. În această situație, apare o posibilitate, ciudată. Posibilitatea ca aceste surse să-i fie servite și atunci, Tolontan Cătălin să devine buzduganul adevăratului manipulator, sub aparențele indignării etice care cere imperios corectarea disfuncțiilor. Devine un asemenea buzdugan, conștient sau nu. Căci rezultă că nu prea este adeptul autoanalizei. Căci, în viziunea lui, greșește foarte rar și atunci când se întâmplă, este vorba
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
avea în atenție, considerându-le probabil, neimportante. În această situație, apare o posibilitate, ciudată. Posibilitatea ca aceste surse să-i fie servite și atunci, Tolontan Cătălin să devine buzduganul adevăratului manipulator, sub aparențele indignării etice care cere imperios corectarea disfuncțiilor. Devine un asemenea buzdugan, conștient sau nu. Căci rezultă că nu prea este adeptul autoanalizei. Căci, în viziunea lui, greșește foarte rar și atunci când se întâmplă, este vorba despre erori minore. Tot conștient sau nu - Mircea Badea descifra corect mecanismul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
zbătându-se între viață și moarte, au dreptul la adevăr (ceea ce strict teoretic, nu poate să fie contrazis. Ce este însă de discutat este dacă invocarea logicii imperativului categoric kantian este utilă în toate situațiile.). În acest punct, tăvălugul tolontanesc devine necruțător. Mari medici, uriașe eforturi, impresionante momente de dăruire profesională și umană devin sub tirul său nemilos, păcate capitale. Or, Tolontan Cătălin, mânat de intransigența lui care nu iartă nimic și pe nimeni, se dorește un fel de Robespierre al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
nu poate să fie contrazis. Ce este însă de discutat este dacă invocarea logicii imperativului categoric kantian este utilă în toate situațiile.). În acest punct, tăvălugul tolontanesc devine necruțător. Mari medici, uriașe eforturi, impresionante momente de dăruire profesională și umană devin sub tirul său nemilos, păcate capitale. Or, Tolontan Cătălin, mânat de intransigența lui care nu iartă nimic și pe nimeni, se dorește un fel de Robespierre al tranziției băsiste care consideră că are misiunea să ghilotineze printr-o judecată sumară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
în frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să cucerească Constantinopolul. Apoi istoria a devenit mit. Peste cetate au năvălit, succesiv, humanii, pecenegii și apoi tătarii. A fost recucerită de tot atâtea ori de bizantini și refăcută pentru a fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
succesiv, humanii, pecenegii și apoi tătarii. A fost recucerită de tot atâtea ori de bizantini și refăcută pentru a fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum, istoria ei devine neclară ca însuși acele vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
Beijingul refuză să le accepte, relatează A.F.P. Vrem sau nu, nu putem ignora realitatea: Hong Kong-ul este parte componentă a Republicii Populare Chineze, iar imixtiunile străine în treburile altui stat independent nu se încadrează în canoanele democrației. Europa a devenit un mega-șop pentru China The Guardian anunță că S.U.A. sînt pe cale să piardă statutul de cea mai puternică economie a lumii, pe care-l deține de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. „Secolul american se termină, iar cel al Pacificului începe
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
Pacificului începe”, consemnează „The Economist”, sub titlul „Încoronarea dragonului”: „Până în 1890 China a fost cea mai mare economie din lume, cînd a fost detronată de S.U.A., dar până la sfîrșitul anului China își va recuceri coroana”. Potrivit Băncii Mondiale, China a devenit cea mai mare economie a lumii, în perioada 1979 - 2014 avînd cea mai mare dezvoltare economică din istoria omenirii. China și-a modernizat economia cu tehnologie din Germania și Franța, iar forța de muncă este hrănită cu cereale și carne
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
avînd cea mai mare dezvoltare economică din istoria omenirii. China și-a modernizat economia cu tehnologie din Germania și Franța, iar forța de muncă este hrănită cu cereale și carne de porc din România, ceea ce indică faptul că Europa a devenit un mega-șop pentru China. În următorii 10-20 de ani polul economiei mondiale se va muta în Asia. Comparativ cu țara noastră, unde, începînd cu anul 1990, economia a fost pusă pe butuci de o clasă politică coruptă, vîndută intereselor străine
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
echilibrul fragil între S.U.A și restul statelor s-a rupt în favoarea celor din urmă. Constituirea U.E. a creat pentru America o problemă de concurență serioasă, iar evoluția Chinei din punct de vedere financiar, economic, militar și social a devenit extrem de deranjantă. Ar fi o greșeală ca S.U.A să creadă că China e Siria, Irak, Afganistan sau Libia. În momentul de față S.U.A. mai aruncă zaruri prin Ucraina, România, Albania, Kosovo. Restul statelor nu mai dau credibilitate americanilor
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
internațional. Armata chineză susține că survolul s-a desfășurat în spațiul lor aerian și că Statele Unite trebuie să înceteze efectuarea de misiuni de supraveghere atît de aproape de teritoriul său. Cert este că lupta pentru putere dintre China și S.U.A. a devenit aprigă. Economia Chinei a depășit demult pe cea a S.U.A., iar interceptarea avionului american în spațiul aerian chinezesc este semnalul unei schimbări geopolitice care a obligat S.U.A. să împartă scena mondială cu superputerea din Asia de Est. În America
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o dai în bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă deoarece este „a noastră“, nu neapărat pentru că este darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri. Pentru această categorie, Biserica devine patrimoniu istoric - este mai degrabă românească decât ortodoxă. A cincea categorie este cea a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
creștin-ortodox din inerție, dar în realitate este anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
și mai mult această tendință de creștere a temperaturilor. Oceanele au absorbit 23% din dioxidul de carbon pe care l-a produs specia noastră. Însă nu putem continua să folosim oceanele ca „gropi de gunoi” pentru carbon, pentru că pe măsură ce apele devin din ce în ce mai calde, capacitatea lor de a converti carbonul scade. De ce s-ar putea ca acest eveniment să nu aibă loc? Pentru că oceanele sunt sisteme foarte dinamice, iar noi nu cunoaștem suma totală a efectelor pe care le avem asupra lor
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
o cantitate mai mare de astfel de plante marine, decât credeam noi. 8. Viitorul științei este pe mâinile amatorilor care fac strângeri de fonduri Predicția: „Așa-numita «citizen science» care folosește rețele de voluntari în cercetări științifice este pe cale să devină modelul preferat al secolului pentru realizarea studiilor științifice de mare amploare” Extras din „The Rise of Citizen Science”, de Kathleen Toerpe, iulie - august 2013. De ce a obținut această predicție un loc în acest clasament? Pentru că multe organizații cu renume mondial
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
identifice materialul fizic de la suprafața pământului în imagini care cuprindeau 53.000 de locații. Rezultatele au indicat că experții au răspuns cu acuratețe în 69% din cazuri, comparativ cu amatorii, care au răspuns corect în 62% din cazuri. Știința a devenit mai interdisciplinară, dar cu toate acestea, domeniile individuale sunt din ce în ce mai specializate. Pe măsură ce disciplinele devin din ce în ce mai complexe, ele necesită și mai multe cunoștințe, tocmai de aceea o mână de ajutor venită din partea cetățenilor, a amatorilor, nu poate strica. În mare, ei
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
Rezultatele au indicat că experții au răspuns cu acuratețe în 69% din cazuri, comparativ cu amatorii, care au răspuns corect în 62% din cazuri. Știința a devenit mai interdisciplinară, dar cu toate acestea, domeniile individuale sunt din ce în ce mai specializate. Pe măsură ce disciplinele devin din ce în ce mai complexe, ele necesită și mai multe cunoștințe, tocmai de aceea o mână de ajutor venită din partea cetățenilor, a amatorilor, nu poate strica. În mare, ei pot oferi o nouă informație sau perspectivă care nu va fi validată decât de
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
din interiorul rachetei de radiațiile rezultate în urma exploziei. De ce este posibil ca acest lucru să nu se întâmple? Deși acum alimentarea prin fuziune nucleară pare un proiect mai aproape de realitate, comparativ cu deceniile trecute, ea este încă departe de a deveni cu adevărat un lucru real. În primul rând, studiile care analizează acest proces necesită fonduri uriașe care se strâng destul de greu. În al doilea rând, se pun multe probleme privind siguranța unei astfel de tehnici. Cu toate acestea, există studii
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
există studii care susțin că în 2020 s-ar putea să fim capabili să utilizăm magnetismul pentru a ne apăra de niveluri mari de radiații din spațiu. 10. Fabricarea atomică precisă va face ca mașinăriile, infrastructura și alte sisteme să devină mai productive și mai ieftine Predicția: „Fabricarea tuturor produselor, de la panouri solare la computere, ne va permite să îmbunătățim toate bunurile”. Extras din „A Radical Future for Nanotechnology”, de K. Eric Drexler, septembrie - octombrie 2013. Cum de a ajuns în
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
rezistente, mai durabile și mai bune conductoare decât există azi. Dacă lucrurile chiar ar sta așa, atunci în viitor am avea mașini mai eficiente și mai sigure, emisii mai scăzute și computere mai performante. De ce s-ar putea să nu devină niciodată realitate? Pentru că de multe ori, istoria se repetă. Niciun alt domeniu de cercetare nu îi determină pe oameni să aibă atât de multe reacții ca nanotehnologia. După cum spune Drexler, în anii 90`, a existat o perioadă în care dacă
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
multe reacții ca nanotehnologia. După cum spune Drexler, în anii 90`, a existat o perioadă în care dacă etichetai cercetarea ta drept una în domeniul nanotehnologiei, obțineai fonduri aproape garantat, chiar dacă tu nici măcar nu știai ce însemnă asta. Astfel „conceptul a devenit asociat îndeaproape cu promisiuni și pericole absurde, iar mașinile de fabricație foarte precise (care erau văzute toate la fel) au fost văzute ca roboți amenințători care jonglau cu atomi.”
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
fi aceea că, după începutul timpului, o formă necunoscută de energie a făcut Universul tânăr să se „umfle” cu o viteză mai mare decât viteza luminii. În acest mod, o bucată mică cu aproximativ aceeași temperatură s-ar fi întins, devenind cosmosul vast pe care îl vedem astăzi. Totuși, Ashfordi subliniază că „Big Bang-ul a fost atât de haotic încât nu este clar unde ar fi putut fi întâlnită o bucată mică și omogenă care să permită debutul procesului inflației
O nouă teorie extraordinară despre cum a apărut Universul [Corola-blog/BlogPost/94325_a_95617]