695,024 matches
-
abisului este folosită și la propriu de către operatorul Sharon Calahan în cursa cu obstacole, momente limită mai palpitante decât în multe dintre peliculele "cu oameni". Unde, oricât ai plusa, nu poți naviga, cu egal folos moral și câștig de bună dispoziție, pe atât de multe nivele de profunzime și sensibilitate, legate de eterne dispute între fidelitate și ingratitudine, rivalitate și solidaritate, inconstanță și consecvență, dezamăgire și speranță. Totul concertat într-un subtil discurs ironic (fiindcă, totuși, este vorba de "o lume
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
Ordonanța guvernamentală devenită Lege a Cinematografiei, statutul principalei instanțe civice și profesionale, Uniunea Cineaștilor, care ar putea monitoriza organismul public, a rămas neschimbat. Legea în vigoare nu are alt defect decît că e decapitată, în sensul că nu trece dincolo de dispozițiile financiare, iar prin cele administrative perpetuează sistemul artizanal, în toate registrele. În speță, constituirea și funcționarea Consiliului O.N.C. așează cinematografia într-o postură de inferioritate, față de organismele publice similare ale Audiovizualului sau Televiziunii, fără nici o deschidere spre elita intelectuală
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
prin februarie 1941 recidivează, revenind în România, tocmai pe vremea statului național-legionar, se manifestă solidar cu noua putere în presă și pleacă, precipitat, înapoi în Franța, de astădată ca atașat cultural pe lîngă guvernul de la Vichy, (numirea fusese emisă din dispoziția lui Horia Sima și contrasemnată, după rebeliune, de Mihai Antonescu), funcțiune abandonată, datorită unui șef obtuz, după vreo trei luni. Apoi, cel care declarase, imediat după rebeliune, că "legiunea se șterge la cur cu țara" (versiunea Sebastian) trece, repede, printr-
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
a făcu- t-o: "Despre ce vorbea, oare numai despre picturile lui Rembrandt?" Evident, întrebarea ei e retorică. Eternitatea ca plan secund al temporalității, zonă secretă de semnificație, este sursa nefericirii acestei femei. Căci libertatea pe care o pune la dispoziție sinelui acea "bășică de eternitate" slobozește totodată în lume o făptură nouă, independentă și definitiv ruptă din cea care fusese înainte. Cu alte cuvinte, în fiecare din noi, pare a crede eroina romanului, există mai multe persoane, fiecare cu clipa
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
ofertă și atît. Administrația teatrului a înlesnit traducerea la cască a spectacolelor. Se pare că nici această inițiativă nu convinge suficient. Totodată, existența cotidiană e departe de a favoriza starea de confort interior, acel ceremonial mental care să ne permită dispoziția adecvată ieșirii din casă și îmbrățișarea ideilor dezvoltate pe scîndurile scenei. Epuizați de minimum două slujbe prestate pentru supraviețuire, oamenii se adună în apartamentele-dormitoare unde în cel mai bun caz cinează în familie, pentru a moțăi apoi în fața "drogului preferat
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
germinat din compostul daco-romano-cuman, devenit femeie în toată firea, ba chiar nițel îmbătrînită prematur, îi mărturisea lui Dan Diaconescu, iar acesta mima convingător atitudinea celui care înțelege, că, pînă la urmă școala ar fi totuși ceva, că ea pune la dispoziția celui care o frecventează un set de valori, de informații, de metode și deprinderi care pot fi utile într-o muncă sistematică. Așadar, o importantă schimbare de atitudine și un început bun pentru orice discuție serioasă. Iar discuția poate începe
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
interesantă viziune asupra structurării principalelor direcții în științele sociale astăzi. Nu știu în ce măsură Imperiul semnificațiilor poate desluși misterele unor teorii de ultimă oră din sociologie sau filozofia limbajului cuiva care nu e deja familiarizat cu ele. Mai degrabă pune la dispoziție unor cititori destul de specializați ca formație intelectuală un instrument util de abordare a cîteva decenii de gîndire. Util fiindcă Dosse e un bun cunoscător al peisajului intelectual contemporan, nu doar cel francez sau european, ci și cel american. Prin urmare
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
Alex. Ștefănescu Seninătatea unui neliniștit Virgil Ierunca a pus la dispoziția Editurii Humanitas 250 de scrisori primite în perioada 1967-1983 de la N. Steinhardt. Aceste scrisori, atent adnotate de Monica Manu (care merită felicitări pentru modul cum a îngrijit ediția), au apărut de curând într-un volum cu titlul Dumnezeu în care
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
Elena Bulai (1879-1968) sunt puse pentru prima dată, integral, la dispoziția cititorilor prin Editura Aristarc, în ediție bilingvă, franceză-română, traducerea aparținând Elenei Bulai. În Umbre și lumini ( Amintirile unei prințese moldave) autoarea își asumă o intenție artistică, acceptându-și rolul de povestitoare, chiar dacă nu vrea să pozeze în scriitor. Peste patru sute
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Puterea suzerană a Imperiului otoman și vor respecta Convenția, "Vă declar cu lealitate că guvernul Majestății Sale vă va da cele mai vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arăta chiar în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în chestia alegerii Prințului Cuza". Era, oricum, un succes al diplomatului Alecsandri de a obține astfel de promisiuni din partea ministrului de Externe al Angliei. Reîntors la Paris, Alecsandri a luat contact, în audiențe speciale, cu personalități diplomatice de aici, de la
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
din orice. "Hliziții" - i-am și numit, fără să precizez însă că "hlizirea" aceasta, extinsă dinspre proză la poezie și chiar la critică, e o formă de bășcălie textuală limitînd artisticul la sfera epidermică, la reacțiile în lanț ale bunei dispoziții, care include printre componentele ei nevoia de maculare și stîlcire". Din acest unghi al expresivității ludice, Cornel Regman are, în raport cu junii literatori din prezent (cu �hliziții"!), o poziție asemănătoare cu cea a lui Geo Dumitrescu față de Marin Sorescu și de
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
ca vreun dezaxat abil, care-a știut de-a lungul vremii să speculeze și ticăloșia Estului și zonele de cinism al Vestului, să le promită o paradisiacă viață de apoi în care, situați la dreapta lui Allah, vor avea la dispoziție spre folos exclusiv șaptezeci (nici mai multe, nici mai puține!) de fecioare, pentru ca, slăbiți la minte de soarele nemilos și de hrana proastă, aceste mașinării defecte să treacă la acțiune. La sfârșitul anilor șaptezeci locuiam într-un cămin studențesc din
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
plaiuri, a dat și continuă să dea roade. E de datoria acestor "specialiști" să comunice tot ce știu. Nu e suficient ca Ion Iliescu să-și trâmbițeze atașamentul față de valorile democrației. E obligatoriu ca serviciile secrete românești să pună la dispoziție forțelor civilizației occidentale informațiile deținute. Altminteri, destinul lumii în care ne târâm de pe azi pe mâine s-ar putea să nu mai valoreze nici cât o ceapă degerată. Lumea de azi s-a împărțit, începând cu 11 septembrie 2001, vrem-nu
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
act de trădare națională? Asta nu e călcare în picioare a lozincii "Nu ne vindem țara!", care i-a adus "tribunului" noi straturi de osânză?), iar prosperul Adrian Păunescu nu merge cu "naționalismul" până acolo încât să-i pună la dispoziție o cameră "valorii naționale" Geo Dumitrescu! în România, naționalismul e strictamente o afacere de familie și praf aruncat în ochii idioților. A doua cauză a fost excelent diagnosticată de către Sorin Roșca-Stănescu, în editorialul său din 30 august din Ziua, intitulat
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
Alex. Ștefănescu La Copenhaga a fost pusă la dispoziția publicului o nouă sală de concerte. Dar nu oricum, ci cu fast. Pentru a marca evenimentul, danezii l-au invitat să dirijeze concertul inaugural pe un cunoscut dirijor din România, Răzvan Cernat. De ce tocmai din România? Pentru că la Copenhaga suntem
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
nu în ultimul rînd, mai vîrstnicul D. Iov, basarabeanul decedat în temnița comunistă. Alți colaboratori cu poezii: George Lesnea (1902-1979), Aștept să mor, Constantin Almăjanu (1910-1941) Izvorul Tăcerii. Revista a manifestat interes și pentru debutanți cărora le-a pus la dispoziție spațiul intitulat Colțul poeziei, al cărui nume a devenit mai tîrziu Poeții tineri, atunci și colaboratori ai Jurnalului literar, dar și la alte reviste ale vremii. România literară a sprijinit tinerele talente, după cum făcuse și Universul literar între anii 1938-1939
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
au fost viu cultivate de către revista condusă de Cezar Petrescu. Principalul cronicar literar al revistei România literară a fost Octav Suluțiu (1909-1949), mai înainte deținătorul rubricii Scriitori și cărți în revista Familia din Oradea, unde avea un larg spațiu la dispoziție în care-și putea manifesta considerațiile lui critice. În coloanele României literare a semnat cronici despre proza literară a lui Pavel Dan (1907-1937) din volumul intitulat Urcan Bătrînul, apoi despre Ghicește-mi în cafea (1938) a lui Victor Ion Popa
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
această învălmășeală, doar Miron Cozma s-a ales cu optsprezece ani de pușcărie - prea mulți, susțin unii, prea puțini, zic alții. Nu de mila ortacului plânge lumea. închisoarea aurită în care (încă) se află, sumele colosale ce-i stau la dispoziție, regimul de privilegiat absolut (între altele, Miron al nostru a fost și ginerică, iar despre vizitele focoasei sale soții folclorul carceral produce nemuritoare capodopere!) spun totul despre statutul princiar al deținutului de drept comun. Și totuși, m-am întrebat, de ce
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
atunci, să amintim argumentul d-nei ministru: mulți profesori s-au plâns de dificultatea de a alege între un număr (excesiv de) mare de manuale. Dificultatea aceasta - reală - are două cauze: una obiectivă (ușor remediabilă, dacă manualele sunt puse din timp la dispoziție pentru consultare) și alta subiectivă, care ține de mentalitatea lui Farfuridi, conform căreia ar trebui ca învățământul "ori să se revizuiască șcitește: reformezeț(...), dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască (...), dar atunci să se schimbe pe
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
a difuzat prin Radiodifuziunea Română un program muzical de o zi întreagă de la București, încheiat cu transmisia în direct a Concertului de deschidere a Festivalului "G. Enescu", cu Oedip. Recent a oferit ascultătorilor francezi în spațiul care îi stă la dispoziție - 2 ore zilnic timp de o săptămână pentru o temă - o serie de emisiuni despre Dinu Lipatti, apelând la amintirile celor ce l-au cunoscut la comentarii profesionale, la documente sonore inedite, conturând un portret cât mai complet al acestui
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
a lui Victor Ciorbea Într-un editorial din ADEVĂRUL, Cristina Modreanu face un bilanț, documentat pînă în cele mai mici detalii, Ministerului Culturii. Un bilanț din care reiese că "a trecut mai bine de jumătate din primul an avut la dispoziție de Răzvan Theodorescu în fruntea acestui minister și singura acțiune concretă ce poate fi trecută "în contul" actualului Minister al Culturii și Cultelor este pedeserizarea instituției. Culmea e că nici măcar aceasta nu poate fi caracterizată ca eficientă, ca în alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
tot repertoriul? Era bun, cuprinzător, de 'nivel european'. Chiar așa! Îi cunoșteam pe toți artiștii (atențiune, ei erau zilnic și în sală, alături de noi, atunci când alte echipe înfruntau scena; patimă profesionistă care nu mai există!), le știam gesturile, le simțeam dispoziția îi comentam în fiecare pauză: le capturam umorile, rigorile, fixurile, strategiile, pulsul sănătos ('te simți bine când cânți bine!') sau aritmiile spirituale, tehnice, de unde se trăgea amețeala spectacolelor. Un enorm fond de timiditate m-a împiedicat să vorbesc vreodată cu
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziție cu generozitate de către UCIN. Într-unul din programele matinale am descoperit nestemata acestei ediții: un film de 50 de minute produs de Editura Video și realizat de Ștefan Velniciuc - regia și Jeanine Stavarache - scenariul, un interviul cu Iva Diva, veterană
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
rîdă iar de mine și ebraica mea precară, asediind catedra ca pe o cetate lipsită de apărare?). Umbra nu a capitulat nici pînă azi. Rînjește cînd îmi cercetez chipul în oglindă. Se ține după mine la întîlnirile importante, stricîndu-mi buna dispoziție și spontaneitatea tocmai cînd aș avea mai multă nevoie de ele. Dar mai ales mă privește, nemernica, peste umăr ori de cîte ori mă aflu în fața colii albe de hîrtie. Știe ea bine de ce...
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
se ajunge la o înțelegere largă a particularităților omului, totul măsurându-se ,,à l'échelle humaine". După filsosoful praxisului, moralitatea nu e decât calea de mijloc... Iată textul aristotelician pe care îl traduc din limba franceză: ,,Așadar, virtutea devine o dispoziție voit permanentă care păstrează mereu o cale de mijloc, calculată după cerințele legitime ale personalității fiecăruia, fiind determinată de către rațiune, cu alte cuvinte prin înțelegerea tuturor cazurilor izolate între ele. Virtutea ține mijlocul între cele două erori, de prea mult
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]