2,363 matches
-
centreze pe elev și pe misiunea intelectuală pe care profesorul o are de îndeplinit, și nu în primul rând pe organizarea propriului discurs și pe progresia acestuia. Pedagogia prin obiective este cea care face să se conștientizeze cel mai bine distorsiunile, adesea considerabile, care există între ceea ce educatorul își propune ca elevul să dobândească (obiectivele generale și scopurile) și ceea ce se petrece efectiv în mintea elevului (obiectivele operaționale). Eficiența maximă a acestui model s a înregistrat la cursurile tehnice sau profesionale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
P S= , unde P este puterea activă, iar S este puterea aparentă. Impulsuri de curent sunt de aproximativ trei, cinci ori mai mari decât valoarea medie a curentului absorbit de sarcină, determinând căderi excesive de tensiune pe firele de legătură, distorsiuni în cadrul sistemelor trifazate de transport a energiei și de asemenea, nu este utilizat la maxim potențialul energetic a liniei de curent alternativ. Pentru înlăturarea acestor dezavantaje, în figura 11.8 este prezentată o schemă care folosește un convertor boost pentru
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
întregul circuit este văzut de rețea ca o rezistență. In tabelul 1 sunt prezentați factorii de performanță a circuitul din figura 11.9. Se observă că, factorul de putere este peste valoarea de 0.99, aproape unitar, factorul total al distorsiunilor de curent sunt acceptabile, iar randamentul convertorului boost este foarte mare. Convertorul mixt Buck-Boost (Step-up/Down Converter) 12.1 Convertorul mixt cu inversarea polarității tensiunii de la ieșire Convertorul mixt, poate să funcționeze ca un convertor coborâtor cât și ridicător, în
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
răspunsul pe care receptorul îl emite după decodificarea mesajelor. El permite evaluarea performanțelor și identificarea gradului în care un mesaj sau un set de mesaje a fost înțeles în termenii în care a fost transmis. 10. zgomotul - orice element de distorsiune care intervine, interferează cu mesajele transmise alterând sau anulând semnificația mesajului; 11. media - sunt acele mijloace de comunicare în masă care s-au constituit într-un grup propriu. Exemple binecunoscute sunt : radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele și revistele. Toate acestea sunt
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
prin evaluarea a ceea ce se poate obține prin concesii condiționate, rezumarea acordului și stabilirea poziției finale care poate fi încheierea sau nu a târgului. Odată obținut un acord și luate niște decizii comune, ele vor trebui aplicate ca atare, fără distorsiuni sau interpretări suplimentare. III.2.Tactici ale negocierii 1. păstrarea calmului - duce la crearea unei presiuni asupra celuilalt și poți câstiga astfel timp de gândire; 2. atenție la presupoziții - mare parte a presupozițiilor dinaintea negocierilor pot fi false; 3. concesia
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
pot fi efemere; ceea ce nu înseamnă că nu au valoare explicativă și predictivă. Întrebarea de substanță este în ce măsură subiectul, conștient fiind de ceea ce urmărim în cercetare, își dezvăluie „autenticul” din valorile și atitudinile sale. Practica a evidențiat câteva surse de distorsiune, între care dezirabilitatea socială, expusă deja, este comună tuturor metodelor directe. O altă limită majoră a metodelor directe verbale, în speță a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surse referitoare la persoanele caracterizate de el. S-ar putea reliefa astfel mai pregnant coeficientul personal în perceperea și interpretarea semenilor și a situațiilor. În clasa tehnicilor (semi)proiective pot fi incluse și procedeele bazate expres pe principiul selecției și distorsiunilor în percepție, memorie și raționament. Se consideră că abaterile, erorile săvârșite de subiecți în memorie, percepție, judecată, având o anumită constanță și direcție, sunt în legătură cu valorile și atitudinile lor. S-a constatat experimental, de pildă, că cuvintele ce exprimă valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale, ci și ca realități ce reflectă și condensează alte componente ale socialului, economia, religia, educația. 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirectetc "2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirecte" Metodele indirecte își aduc contribuția pe linia diminuării distorsiunilor prezente în autoaprecierea subiecților. Ele înlătură într-o anumită măsură neajunsurile metodelor directe, relatările subiectului nefiind luate ca atare, ci interpretate într-un mod mai rafinat. De pildă, metodele directe postulează în general că oamenii operează cu același înțeles al
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului în general conduc la multe distorsiuni în crezurile și declarațiile noastre. Așa cum arată însă viața de zi cu zi, dar și cercetările exprese pe această temă, sunt și alți factori ce pot pune în plan secundar frumusețea fizică, cum ar fi inteligența, caracterul, modul de comportare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care nu avem acces decât prin mijlocirea declarațiilor indivizilor. Desigur, construirea și interpretarea indicatorilor subiectivității trebuie să țină seama și de posibilele distorsiuni introduse, mai ales de efectul dezirabilității sociale (vezi capitolul 2). 6.3.1. Diferențieri marcantetc "6.3.1. Diferențieri marcante" Studiile întreprinse prin analiza fișelor medicale, prin chestionare standard sau prin interviuri au scos în evidență importante deosebiri pe planul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
persoanelor cu un statut social mai scăzut. T. Rotariu subliniază cu tărie că datele oferite de recensământ sunt subestimate din mai multe motive (acțiune inedită atât pentru instituții și operatori, cât și pentru populație). Personal, cred că o sursă de distorsiune a fost și continuă să fie și folosirea expresiei „uniune consensuală” în întrebările adresate populației. În literatura de specialitate franceză sunt trei termeni care desemnează situațiile de conviețuire fără contract legal: concubinaj, coabitare și uniune liberă (union libre). Deși unii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
investițiilor financiare în copii și cât moștenirii genetice. Datorită faptului că de foarte multe ori anumite seturi de variabile merg „mână în mână” (investiții nonșcolare și investiții școlare, abilitățile cognitive ale părinților și efortul investițional al acestora), pot apărea serioase distorsiuni de interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ axiologică" Astăzi în lume, și cu deosebire în Europa și America, au loc numeroase conflicte între generațiile din familie. Ele se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
predilecție pe raporturile copii adulți (căsătoriți)-părinți în vârstă. Acestea au și cel mai mare volum și cea mai mare semnificație în totalitatea relațiilor de rudenie în societatea contemporană. Proeminența lor în studiile de specialitate este dată și de o distorsiune teoretico-metodologică, după cum bine observă M. Segalen (1987). Este vorba de faptul că, decupând prin cercetările concrete doar respectivele raporturi, alte relații din spațiul mai larg al parentalității rămân nesesizate, deși ele sunt prezente activ în viața socială. Dintre ele, relația
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aferente, postura corpului și alte semnale sunt interpretate. De notat în acest sens că și tăcerea și nemișcarea constituie un semnal; ele „vorbesc”, cum se spune. În atribuirea de înțelesuri și interpretarea respectivelor mesaje pot interveni însă o serie de distorsiuni legate atât de ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9.2.1. De la
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pot fi în acord cu datele realității sau nu, dar atâta vreme cât nu este infirmată puternic (sistematic), o astfel de gândire are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau nimic”, „ori albă, ori neagră”); suprageneralizarea, extrapolarea de la câteva cazuri la regula generală; viziunea de tunel, adică alegerea unui detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personalizarea, atunci când individul se consideră cauza sau ținta unor evenimente care de fapt nu îl privesc; minimalizarea meritelor celuilalt și exacerbarea propriilor merite - invers se întâmplă destul de rar, dar se întâmplă totuși; - terapia cognitivistă are ca scop tocmai asanarea acestor distorsiuni și dezvoltarea la individ a unei gândiri cât mai logic-raționale. Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane. Utilizându-se tehnici ca reîncadrarea, scenarii comportamentale, evaluarea costurilor și beneficiilor în termeni de decizii raționale, se poate ajunge astfel la comutarea de pe o gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcționalitatea normală a familiei); - după cum lasă ușor să se înțeleagă cele de mai sus, terapia cognitivă are șanse mai scăzute la copii și la persoanele cu un nivel redus de inteligență. Fiind vorba în esență de depășirea unor îngustimi, blocaje, distorsiuni și stereotipii de gândire și practicarea unei gândiri deschise, flexibile, teoretic ea ar trebui să aibă succes mai mare la oamenii inteligenți. Paradoxal însă, e posibil ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă interdependență, circularitate, cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
De altfel, utilizarea întrebărilor în tratamentul familial, în comparație cu folosirea lor în studierea familiei, are două caracteristici importante: fiind în interesul lui, în principiu, clientul este motivat să răspundă cât mai sincer și complet terapeutului, spre deosebire de anchetele sociologice, unde sursele de distorsiune a informațiilor corecte sunt mult mai prezente (vezi și capitolul 2); în cunoașterea datelor despre familie, cercetătorul se străduiește continuu ca prin conținutul și modul de adresare a întrebărilor să nu influențeze răspunsurile subiectului, pe când în intervenția terapeutică, scopul principal
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
altă interpretare (indiferent dacă e rațională sau numai raționalizată), de genul „nu-mi fac probleme, așa se obișnuiește, știu că ține la mine”, este mult mai confortabilă (și pentru unul, și pentru altul). • În acord cu principiul gândirii automate a distorsiunilor cognitive (vezi capitolul 9), partenerii cu probleme de înțelegere ar trebui să-și examineze mereu raționamentele și aprecierile unuia față de celălalt. A. Beck (1988) propune chiar exerciții prin care să-și identifice tipurile de distorsiuni (suprageneralizare, polarizare etc.) prezente în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu principiul gândirii automate a distorsiunilor cognitive (vezi capitolul 9), partenerii cu probleme de înțelegere ar trebui să-și examineze mereu raționamentele și aprecierile unuia față de celălalt. A. Beck (1988) propune chiar exerciții prin care să-și identifice tipurile de distorsiuni (suprageneralizare, polarizare etc.) prezente în propoziții de felul: „Deoarece m-a mințit, nu o mai cred niciodată”, „M-aș fi simțit bine la petrecere, dar soția mea a întârziat”, „Iar a venit târziu acasă, e un iresponsabil”. Notarea minuțioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scopul determină felul în care se face selecția, preocupările de natură practică și credibilitatea au rolul de a tempera procesul. Având în vedere câte strategii de eșantionare există, trebuie să vă preocupe măsura în care strategia aleasă ar putea produce distorsiuni ale informațiilor. Anticipați întrebările care pot apărea referitor la modul de selecție și fiți pregătiți să oferiți o explicație logică pentru respectivele decizii. Cum îi determinăm pe oameni să participe la focus gruptc " Cum îi determinăm pe oameni să participe
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]