2,119 matches
-
de 6 și 7 aprilie 1917, au avut loc lucrările congresului Uniunii Cooperativelor din Basarabia, care a preluat programul P.N. Moldovenesc. Rezoluția adoptată la acest congres se referea la necesitatea de a alege un corp legislativ, pe care-l numea Divan al Țării și tot prin acest congres se cerea crearea unei armate naționale teritoriale care să apere Basarabia. La 11 aprilie 1917, la Bolgrad a avut loc o mare adunare a românilor care au adoptat o hotărâre asemănătoare cu programul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Venind vremea restituirii, cele două femei declară comca dispărută; descoperindu-se mai apoi câteva resturi din ea, urmașii lui Ștefan Rugină cer ca acea comcă să fie plătită. De aici ură, acuze reciproce, jurăminte în biserică, mai multe înfățișări la Divan, certuri interminabile care vor dura peste 50 de ani, totul având ca epilog pierderea în 1731 a ocinii pe care o avea în Cordăreni neamul Talpă. Celălalt eveniment a făcut multă vâlvă în Moldova jumătății de veac XVIII, ajungând chiar
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
genovez și bizantin (statul lui Teodor din Mangop) și Peninsula Taman. Hanatul era condus de han în coordonare cu patru „karaci bei”, beii celor patru clanuri principale ale tătarilor crimeeni,)(Șirin, Barân, Argân și Kâpceak) care se aflau în fruntea divanului, potrivit cu tradițiile străvechi ale hanilor mongoli și din Asia Centrală. Arena politică internațională în care a fost protagonist Hanul Hadji Ghirai era dominată de Regatul Poloniei, unit cu și Marele Cnezat al Lituaniei la vest, Marele Cnezat al Moscovei la nord
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
(n. 1794 - d. 1862) a fost un om politic moldovean. Ministru. Mare Logofăt. Mare Hatman (1831). Mare Vornic. Membru al Partidei naționale, în opoziție față de domnitorul Alexandru Ghica. Membru în Divanul Domnesc (1829). Membru al Comisiei mixte însărcinată cu redactarea codicelor de legi pentru ambele Principate (1829-1830). Colaborator al colonelului Ion Câmpineanu, comandant al oștirii Țări Românești (1831). Secretar al Statului (1843). Șef al Departamentului din Lăuntru (1856). Președinte al înaltului
Emanoil Băleanu () [Corola-website/Science/323315_a_324644]
-
Domnesc (1829). Membru al Comisiei mixte însărcinată cu redactarea codicelor de legi pentru ambele Principate (1829-1830). Colaborator al colonelului Ion Câmpineanu, comandant al oștirii Țări Românești (1831). Secretar al Statului (1843). Șef al Departamentului din Lăuntru (1856). Președinte al înaltului Divan (1859). Ministru în Căimăcămia Țării (1848 și 1858). Candidat la domnie (1842 și 1858). În 1854 era marele vornic. În 1858, după ce Războiul Crimeei a înlăturat protectoratul rusesc, a fost, împreună cu Ioan Manu și Ioan Al. Filipescu, unul dintre cei
Emanoil Băleanu () [Corola-website/Science/323315_a_324644]
-
românească. Mama sa, Natalia, născută Grigoreanu - descindea din familia logofătului Tăutu, sfetnicul lui Ștefan cel Mare și al voievodului Bogdan. Dintre membrii mai cunoscuți ai familiei, sunt menționați Ionică Tăutu, autorul Constituției din 1821; clucerul C. Bădărău, fost deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei; ministrul Justiției în perioada 1904-1906 și al Lucrărilor Publice între 1912-1913, profesorul și avocatul Alexandru Bădărău, unul dintre colaboratorii lui Take Ionescu. Absolvent al Academiei Mihăilene din 1876 ca șef de promoție, Constantin Manoilescu era al patrulea
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
și semnate de un judecător. Mahmud a creat un sistem de apel împotriva pedepselor, organizat într-o structură care îl avea în frunte pe însuși sultanul. Cam în această perioadă, Mahmud a început să participe în mod regulat la întâlnirile Divanului, implicându-se mai activ în treburile statului. Obiceiul conform căruia sultanul nu participa la adunările Divanului fusese introdus cu mult timp în urmă, în timpul lui Suleiman I și a fost considerată una dintre cauzele declinului Imperiului Otoman. Mahmud al II
Declinul Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/325186_a_326515]
-
o structură care îl avea în frunte pe însuși sultanul. Cam în această perioadă, Mahmud a început să participe în mod regulat la întâlnirile Divanului, implicându-se mai activ în treburile statului. Obiceiul conform căruia sultanul nu participa la adunările Divanului fusese introdus cu mult timp în urmă, în timpul lui Suleiman I și a fost considerată una dintre cauzele declinului Imperiului Otoman. Mahmud al II-lea a urmărit să combată abuzurile funcționarilor publici prin controlul strict al veniturilor acestora. În timpul domniei sale
Declinul Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/325186_a_326515]
-
dovedească că poate întreține o femeie și copii. Copiii mai mari de 5 ani trebuiau să fie îndepărtați din famiile rome și educați de cetățeni neromi. În Principatele Române, moșierii și mănăstirile ortodoxe dețineau țigani ca robi. În anul 1837, divanul Țării Românesti a dezrobit țiganii care aparțineau statului, colonizându-i în satele boierești. Țiganii au primit pământuri arabile și au fost tratați ca țărani liberi. Câtiva ani mai târziu, în Moldova, domnitorul Sturza a urmat exemplul domnitorului Ghica din Țara
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
ars numeroase acte de daniisi vânzare, încercând în acest fel să reintre în stăpânirea pământurilor pierdute. Alte conflicte mai puternice s-au ivit între răzeșii sin Buciumi și banul Nicolai Roset, ajungându-se la un moment dat cu judecată până la divanul domnesc. Buciumenii au avut anumite conflicte și cu egumeni Mănăstirii Casin care, cumpărând multe pământuri din moșia Casinului, au ajuns cu hotarul până la dealul Pochita. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se intensifică procesul de destrămarea a modului
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
o plătea pentru ca un pretendent la tronul otoman să fie „găzduit” în Constantinopol, sultanul a găsit un pretext perfect pentru anularea tuturor tratatelor cu Imperiul Bizantin. Când a propus în 1452 sfătuitorilor săi să atace capitala bizantină, cei mai mulți membri ai Divanului s-au opus. Marele vizir Çandarlı Halil Pașa a fost în fruntea celor care s-au opus declanșării războiului, criticându-l pe sultan că este prea grăbit și se încrede prea mult în capacitățile sale. Cu toate acestea, Mahomed al
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
ed. II, 1821, pag. 353, scrie că "Aromânii, care nu sunt ocupați în țesătorii și fabrici, sunt argintari; și, cu toate că sunt lipsiți de modeluri bune, ei lucrează destul de bine aurul și argintul". În Raportul lui Constandin Golescu, vel logofăt, către Divanul Săvârșitor al Țării Românești, din 2 august 1830, prin care descrie situația „măsurilor” existente (stânjeni, prăjini, banițe, ocale, cantar, dramuri, coți etc.), se face referire și la "cuiungibașa", care era șeful argintarilor și aurarilor. La nivel internațional a fost adoptată
Argintar () [Corola-website/Science/326339_a_327668]
-
școala națională din Mănăstirea Neamț (1843-1846), director la școala națională de la Sf. Trei lerarhi din Iași (1846-1848), profesor de istorie, elină, retorică și filosofie la Seminarul de la Socola (1848-1862) și rector (1860-1862); arhimandrit (1852), luptător pentru Unirea Principatelor, membru în Divanul Ad-Hoc (1857), arhiereu titular de Edessa, Grecia (1862), locțiitor de episcop la Argeș (1862-1865), la 11 mai 1865 numit episcop eparhiot, prin decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, dar refuză numirea, punându-se în fruntea Iuptei pentru canonicitate; din nou
Neofit Scriban () [Corola-website/Science/322845_a_324174]
-
european, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", în care demonstrează romanitatea poporului român, unitatea de origine si de limbă, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii), geografie ("Descriptio Moldaviae", însotită de o remarcabilă hartă), orientalistică, muzicografie. Este unul dintre ctitorii beletristicii românești, prin "Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea", pe tema medievală a disputei dintre suflet și trup, și mai ales prin "Istoria ieroglifică", roman cu cheie în care se îmbină satira savantă cu utilizarea umoristică a erudiției. Autor al unor scrieri filozofice de
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
română pentru prima dată în secolul al XVII-lea cu versurile lui Miron Costin (Viața lumii) sau Psalitirea în versuri a mitropolitului Dosoftei din 1673. Secolul se încheie cu începutul activității literare a lui Dimitrie Cantemir, care în 1698 publică Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea.
Literatura română a secolului al XVII-lea () [Corola-website/Science/328071_a_329400]
-
la delimitarea hotarelor eparhiilor lor. Problema o constituia târgul Dubăsari și alte două sate (Sultan Câșlași și Musaip Câșlași), de la hotarul Moldovei cu Bugeacul. Mitropolitul Ioanichie, venind la Iași, prezintă situația spre rezolvare domnitorului Nicolae Mavrocordat care supune problema judecății Divanului Domnesc, prezidat de patriarhul Samuil de Alexandria, prezent la acea vreme în Moldova. Divanul ia o hotărâre spre împăcarea ambilor ierarhi, astfel: târgul Dubăsari, fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele doua sate de pe granița
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Sultan Câșlași și Musaip Câșlași), de la hotarul Moldovei cu Bugeacul. Mitropolitul Ioanichie, venind la Iași, prezintă situația spre rezolvare domnitorului Nicolae Mavrocordat care supune problema judecății Divanului Domnesc, prezidat de patriarhul Samuil de Alexandria, prezent la acea vreme în Moldova. Divanul ia o hotărâre spre împăcarea ambilor ierarhi, astfel: târgul Dubăsari, fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele doua sate de pe granița să fie ale episcopului de Huși. Ioachim - mitropolitul Proilaviei - și Iorest - episcopul de Huși
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele doua sate de pe granița să fie ale episcopului de Huși. Ioachim - mitropolitul Proilaviei - și Iorest - episcopul de Huși - și-au dat în scris - unul altuia - ca primesc hotărârea Divanului. Conflictul nu se stinge definitiv. Reizbucnește în anul 1745, între mitropolitul Calinic II al Proilaviei și episcopul Ierotei al Hușilor, încheindu-se prin re-acceptarea reciprocă a arbitrajului din 1715. O modificare majoră a fost reprezentată de intrarea în jurisdicția mitropoliei
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
La 15/27 decembrie 1806, țarul Alexandru I numește pe fostul domn al Țării Românești, Constantin Ipsilanti, în calitate de domn unit al Moldovei și Țării Românești. Singura decizie semnificativă a efemerei sale domnii a fost trecerea teritoriilor raialelor turcești sub jurisdicția divanului unificat al domnului. Prin acest act Mitropolia Proilaviei era practic din nou desființată, teritoriile sale intrând iarăși sub jurisdicția eparhiilor românești (Episcopia Hușilor și Episcopia Buzăului). Chiar din timpul conflictului, în speranța ocupării teritoriale a Principatelor Române, Moldova și Țara
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
ai Armatei a 9-a (Yakup Sevki Subası, Mehmet Rıfat, Mürsel Bakû) și politicieni ai Consiliului din Kars. Comitetul Unității și Progresului a fost partidul guvernamental în timpul războiului. O serie de mebrii ai acestora au fost arestați. Doi membri ai Divanului otoman, care erau înrudiți cu sultanul au fost la rândul lor arestați. Membrii Consiliului din Kars ("Kars Surası"), cei care fondaseră Guvernul național provizoriu al caucazului de Sud-Vest ("Cenubî Garbî Kafkas Hükümet-i Cumhuriyesi") după plecarea trupelor otomane din Kars odată cu
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
2004) a fost un cântăreț de muzică folk care a cântat în anii 1970 în Cenaclul Flacăra. A absolvit Liceul Pedagogic din Iași și a fost învățător la școala din comuna Duda-Epureni. era cunoscut pentru cântecele „Cuvântul lui Roată către Divan”, „Povestea eroilor”, „Bătălia de la Vaslui”, „Copii de țărani” sau „Nuntă scurtă”. Melodia care l-a facut însă celebru este „Cântec pentru Oltenia”, pentru care a compus muzica, versurile fiind de Adrian Păunescu. Cântecul a devenit ulterior imnul clubului de fotbal
Valeriu Penișoară () [Corola-website/Science/330787_a_332116]
-
Principatele Române în 1833 de către Jacob Czihak and Mihai Zotta, jucând un rol active în activitatea acesteia și ocupând un timp funcția de vicepreședinte. Constantin Vârnav a făcut parte din Partida unionistă, militând pentru Unirea Principatelor. A făcut parte din Divanul ad-hoc și a fost ales de mai multe ori deputat și senator în Parlamentul României din partea județului Dorohoi.
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
spătarul, un stră-strănepot al lui Nistor Ureche, care deja donase mănăstirii satul Ciulești, la plecarea sa în Rusia după mazilirea lui Antioh Cantemir, va lăsa lui Neofit, egumenul mănăstirii, lucruri de preț și cărți: „una carte Sfada lumii cu înțăleptul ("Divanul" lui Dimitrie Cantemir), una Psaltire de a lui Dosoftei mitropolitul ("Psaltirea" în versuri), nouă cărți de beserică, una liturghie tîlcovană, una păreche călămări cu sidefuri, de masă”. Ctitorii și diverșii donatori au înzestrat mănăstirea cu numeroase cărți, obiecte și proprietăți
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
de actele de corupție ale guvernului. Atribuția principală a sultanului era aceea de a supraveghea toți oficialii imperiului. În anumite cazuri, această supraveghere implica și amestecul personal al sultanului în treburile interne ale statului, controlând în secret măsurile luate de Divan, care a reprezentat organismul consultativ central al imperiului. Periodic, sultanul inspecta administrațiile locale pentru a se asigura că magistrații își desfășurau corect activitatea. Dacă sultanul era de părere că oamenii erau martori ai unor injustiții, acesta intervenea direct și putea
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
Rus. La 15/27 decembrie 1806, țarul Alexandru Inumește pe fostul domn al Țării Românești, Constantin Ipsilanti, în calitate de domn unit al Moldovei și Țării Românești. Singura decizie semnificativă a efemerei sale domnii, a fost trecerea teritoriilor raialelor turcești sub jurisdicția divanului unificat al domnului. Prin acest act Episcopia Hotinului era practic din nou desființată, teritoriul său intrând iarăși sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei. Ca urmare a pierderii eparhiei, mitropolitul Partenie este ales la 24 septembrie 1806 ca locțiitor al patriarhului ecumenic, rămânând
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]