5,279 matches
-
din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa - titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie Curie, și susținută
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
turistică sunt coordonate de organisme abilitate. Astfel, o listă de control a strategiilor recomandate de World Tourism Organization (WTO) în promovarea turismului cuprinde următoarele măsuri: - identificarea și dezvoltarea de noi produse (zone), piețe (țări furnizoare de turiști) și servicii (confort, divertisment, odihnă); - antrenarea comunităților locale în planificare și operare; - dezvoltarea parteneriatului între administratori și operatori; - investiții în mediu (amenajare, protecție); - eliminarea amatorismului (avize ale asociațiilor profesionale); - marketing și promovare concentrate pe produse - piețe. Derivate din teoria managementului organizațional, în amenajarea turistică
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
servicii de transport, telecomunicații, alte elemente ale infrastructurii), care urmărește și asigură accesibilitatea, legată de ierarhizarea elementelor oferite. Stațiunea este privită ca un sistem integrat în interiorul căruia sunt repartizate rațional zonele de locuit, spațiile verzi, locurile de plimbare, construcțiile destinate divertismentelor, restaurantelor, centrelor comerciale. Rețelele existente trebuie să funcționeze într-o strânsă interdependență, cu efecte dinamizatoare asupra întregului sistem. Orice defecțiune sau dereglare a uneia dintre componente antrenează efecte în lanț, cu consecințe nedorite asupra teritoriului și asupra consumului turistic; f
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
constă în faptul că baza turistică a rămas în mare parte aceeași de acum 30 de ani. Oferta standard - hotel, soare, mare, plajă, odihnă - nu mai are darul de a atrage turiștii, orientați acum cu prioritate spre atracții de tip divertisment, cât mai diverse și bazate pe o tehnologie nouă. Există însă și elemente care susțin o ieșire din această situație; de exemplu, faptul că, între cele mai atractive domenii din România pentru investitorii străini, turismul ocupă locul 3, după telecomunicații
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cu un număr însemnat de subcomponente între care uneori este greu de făcut o delimitare riguroasă: • atracții istorice • atracții culturale • obiective de interes folcloric • obiective de interes religios • obiective, instalații și echipamente sportive • centre de sănătate și tratament; • obiective specifice divertismentului • obiective specifice odihnei și recreerii • centre comerciale. Se poate face aceeași delimitare ca și în cazul atracțiilor naturale - aceste atracții antropice pot fi privite ca potențial (obiective deja existente, mai ales în cazul obiectivelor de interes istoric, cultural, religios, folcloric
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cu activitățile de amenajare. O listă de control pentru inventarierea ofertei turistice în accepțiunea propusă este prezentată în anexa B de la sfârșitul cărții. Lista nu este exhaustivă, schimbări majore apar continuu, în special în domeniul instalațiilor destinate sporturilor extreme și divertismentului. 6.2. Căi de acces și echipamente de transport (extern și intern) Pentru dezvoltarea turismului trebuie luați în considerare toți factorii care se referă la transport. Transportul este extern (de la punctul de plecare și până la destinație) sau intern (în cadrul stațiunii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în legătură cu politica privind turismul social. Acestea se găsesc în general sub formă de tabere de vacanță, în cadrul cărora se pot oferi dormitoare individuale, alături de săli de mese și holuri comune și de o mare varietate de spații pentru recreere și divertisment. Multe dintre acestea sunt sponsorizate de către stat, autorităile locale sau sindicate, deși Club Med, cu pseudo-satele sale „populare”, se bazează pe același format. Locuri de cazare Pentru a dezvolta turismul, este necesar să se dispună de camere disponibile, care să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
rezidențiale. Referitor la turism, vom considera hotelurile rezidențiale ca neavând o mare importanță, deși, în marea lor majoritate, au și camere disponibile pentru turiști. Tipul principal este hotelul sezonier, situat în locuri atractive, ce oferă servicii variate, incluzând activități de divertisment și recreere pentru călător. Hotelul pentru automobiliști este de primă importanță pentru turiștii care călătoresc cu automobilele și au o mare extindere în Canada, SUA și Mexic. Hotelul comercial este de obicei localizat în centrul orașului, foarte convenabil pentru călătorii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
la acest model poate, evident, fi dăunătoare. Deși strategia de dezvoltare cel mai des întâlnită în cazul stațiunilor de litoral este cea de diversificare, cu accent pe căi de acces, cazare, unități de alimentație dar mai ales pe atracțiile tip divertisment, încercările de diferențiere nu trebuie neglijate într-un plan de amenajare. Cel mai adesea, se practică o diferențiere după nivelul veniturilor turiștilor, rezultând ca extreme stațiuni de lux și stațiuni destinate elevilor, de exemplu. Diferențele de amenajare între aceste două
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
lucru. (i). • Toate clădirile și dotările plajei trebuie întreținute în mod corespunzător. (i). Atracțiile antropice Pe litoral, acestea sunt foarte diversificate și diferă mult de la o zonă la alta. Ținând cont de motivația turistului aflat pe litoral, atracțiile de tip divertisment - parcuri acvatice, discoteci, baruri, cazinouri, parcuri de distracții, grădini zoologice sunt cele mai populare. În Eforie Sud, posibilitățile de distracție sunt mult limitate. Dată fiind poziția avantajoasă - ca porturi - unele localități dețin și situri arheologice, urme ale vechilor civilizații, muzee
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cântă, strigă, interpelează pe zeu sau îi răspunde acestuia. Această punere în scenă a elementului abia vizibil când spiritele preeriei coboară în sat și când granițele dintre vii și morți se estompează se distinge de estetica cuminte a spectacolelor de divertisment. Traducerea cuvântului englez performance prin "spectacol" face să dispară dimensiunea sa "performativă" (care a fost evidențiată mai întâi de către lingviști), conform căreia obiectul (enunțul, spectacolul) și creația sa se confundă, se produc simultan. Spectacolele rituale sunt și "performanțe" în sensul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
caracter vioi, a cărei temă principală revine periodic în cursul piesei, alternând cu diferite alte teme. SARABANDA- numele unui vechi dans spaniol, asemănător cu menuetul. SERENADA- compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, alcătuită din mai multe părți, apropiată ca factură de divertisment, nocturnăetc., cu caracter liric executată seara sau noaptea sub ferestrele cuiva, în semn de omagiu sau de dragoste. SIMFONIE- compoziție instrumentală amplă alcătuită din patru părți. SONATA- bucată muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
1894 - S-a născut la Seliște-Arad. A desfășurat o bogată activitate de folclorist. În domeniul creației s-a afirmat ca un compozitor puternic atașat de muzică populară românească. A scris operele: “Năpasta “, “Constantin Brâncoveanu” și “Horia”, opera cosmică “Kir Ianulea”, “Divertisment rustic”, “Rapsodia Bănățeană”, “Două dansuri” și suita “Petrecere populară”, toate pentru orchestră, unconcert pentru pian și orchestră, muzică de cameră și film. <contents> -Argument..................................................................pag. - Considerații metodice privind predarea educației muzicale la clasele a III-a și a IV-a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
În cursa care ne apropie zi cu zi cu încă un pas de moarte, trupul păstrează un avans ireparabil. Esențialul acestei contradicții rezidă în ceea ce voi numi eschiva, pentru că ea este în același timp mai mult și mai puțin decât divertismentul, în sensul pascalian. "Eschiva mortală" care constituie a treia temă a acestui eseu este speranța. Speranța într-o altă viață, pe care trebuie s-o "meriți", sau jocul măsluit al celor care trăiesc nu pentru viața însăși, ci pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
suficient să facem simțit climatul care le este comun. Heidegger privește cu răceală condiția umană și afirmă că această existență este umilită. Singura realitate este "grija", care se regăsește pe toată scara ființelor. Pentru omul pierdut în lume și printre divertismentele ei, această grijă este o frică scurtă și trecătoare. Dar, de îndată ce frica aceasta capătă conștiință de sine, ea devine spaimă, climat perpetuu al omului lucid, "în care existența se regăsește". Acest profesor de filosofie scrie fără să tremure și în
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
probabil, pierdută, o speranță, probabil, zadarnică." "Probabil", iată încă o nuanță pe care Kafka își riscă întreaga operă. Totuși, căutarea eternului rămâne aici meticuloasă. Și aceste automate inspirate - personajele lui Kafka - întruchipează însăși imaginea a ceea ce am fi, lipsiți de divertismentele noastre și lăsați pe de-a-ntregul pradă umilirilor divinului. În Castelul supunerea față de cotidian devine o etică. Marea speranță a lui K... este aceea de a fi adoptat de către cei de la castel. Neizbutind singur, se străduiește să merite acea grație
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de altfel, că nu se pune problema unei alegeri. Ambele interpretări sunt bune. Am văzut că, exprimată fn termeni absurzi, revolta împotriva oameniior este îndreptată și împotriva lui Dumnezeu: marile revoluții sunt totdeauna metafizice. 26 În Castelul, se pare că "divertismentele", în sensul pascalian, sunt simbolizate de Ajutoare, care îl "abat" pe K... de la preocuparea lui. Frieda devine în cele din urmă amanta unuia dintre ajutoare, pentru că preferă adevărului decorul, viața de fiecare zi spaimei împărtășite. 27 Evident, toate acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sportivă, permițând totodată cunoașterea particularităților psihologice ale relațiilor reciproce dintre personalitate și mediul înconjurător, a mijloacelor și metodelor de reglementare a acestor raporturi în activitatea echipelor sportive. Pe baza unor transformări și chiar restructurări sportul a trecut de la faza de divertisment la faza de "activitate încărcată de responsabilitate socială - domeniu de cercetare a limitelor superioare ale posibilităților umane și domeniu de afirmare complexă a personalității sportivului."[24] Ca manifestare colectivă, sportul angajează în confruntările sale echipa sportivă, care ca unitate de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
din dorința de a ajunge ca ei, de a fi faimoși sau de a ajunge în centrul atenției. Mass-media vin cu contraargumentul ca aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple negative și că ele reflectă realitatea înconjurătoare. 4. Funcția de divertisment într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este vorba de un film, o emisiune de divertisment la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
și că ele reflectă realitatea înconjurătoare. 4. Funcția de divertisment într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este vorba de un film, o emisiune de divertisment la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare. Bertrand observă că mijloacele media "stimulează Îemoțiile sau intelectul) și tot ele calmează Îprin distracție sau catharsis)." 5
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
la care erau supuși evreii în URSS și în democrațiile populare*. Prăbușirea sistemului comunist mondial în 1989-1991 a slăbit considerabil capacitatea de mobilizare a agitației și propagandei care este, de altfel, spulberată, de primii ani 1970, de televiziune și de divertismentele de masă. AMERICA LATINĂ COMUNISM ORTODOX, POPULISM șI GHERILĂ CASTRISTĂ Istoria comunismului din America latină poate fi împărțită în patru perioade: originile mișcării și revoluționare și comuniste (1918-1935), epoca stalinistă (1935-1959), faza revoluționară dintre 1959 și 1967 și o perioadă de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de cunoaștere. El este după chipul vîdvijenie, noua elită promovată în timpul revoluției culturale, al cărei nivel cultural, în cazul de față, este modest, dar aspiră la respectabilitate. Față de lumea capitalistă, cultura se plasează pe terenul propagandei. Dacă unele realizări frizează divertismentul pur, e pentru a se înscrie într-o competiție deschisă cu Occidentul. Comedia muzicală Băieții veseli (1934) de Grigori Aleksandrov face referire explicit, în genericul său, la comicii americani Charlie Chaplin, Harold Lloyd și Buster Keaton, pentru a demonstra mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fi activi la lecție și nu simpli spectatori. Prin activitățile practice-joc, elevii pot descoperi adevăruri (ex. efecte expresive ale unor forme ș.a.), care le antrenează capacitățile de a acționa creativ, manifestându-și astfel istețimea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala etc. Divertismentul oferit de joc nu trebuie să fie urmărit ca un scop în sine ci ca un mijloc de stimulare a energiilor creatoare ale elevilor, ca un impuls pentru declanșarea potențialității lor cognitive și afective care altfel ar rămâne ca simple
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
efect antifonic, cu plantații dispuse în anumite dispozitive, cu rolul de a absorbi și de a disipa undele sonore. Funcția recreativă. Recrearea poate fi definită ca o activitate practicată de om după bunul lui plac, în sferele culturii, artei, sportului, divertismentului, turismului, fiind un element compensator al condițiilor de lucru, al solicitării fizice, intelectuale sau psihice, la care este supus omul în viața cotidiană, în general. Cu cât sunt mai mari aceste solicitări, cu atât mai mare este nevoia omului de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de opinie; • influența comunicării asupra gusturilor în diferite domenii (modă, spectacole); 72 74 • alte influențe ale comunicării. c) Abordările funcționaliste identifică o serie de funcții ale comunicării: • WRIGHT (1960) − informarea; − comentariul și concluziile legate de informare; − transmisia culturală; − funcția de divertisment. • Alte funcții − catarctică; − alimentarea imaginarului colectiv; − evaziunea din real; − funcția sacrului (transformarea realului în spectacol). 2. Efectele reale ale comunicării. Cultura de masă în dezbatere • Efectele mijloacelor de comunicare În Germania, la începutul anilor treizeci, în jurul grupului de la Frankfurt, ia
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]