2,821 matches
-
pune, mai degrabă, întrebări, solicitând răspunsul care condiționează orientarea etică sau morală, pe când în dezbatere fiecare tinde să ofere ceva pentru clarificarea comună. Creativitatea, aportul propriu privește pe orice participant chiar dacă el nu coincide cu educatorul. Dezbaterile nu asimilează pozițiile dogmatice, soluțiile definitive; lărgind perspectivele de întelegere a moralitații și civismului, ele îmbogățesc, totodată, aspectele problematice, lasă deschise porțile pentru noi eforturi de gândire și clarificări. De regulă, dezbaterile sunt aprinse, vii, cănd ideile puse în discuție derivă din caraterul lor
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
tulburările pe care le fac în imperiu. De la mijlocul secolului ll se observă la frăția iudeo-creștinilor o desprindere clară de mozaismul schismatic al fariseilor, sînt admise femeile ca diaconese, iar adamiții, împreună cu gnosticii și nicolaiții sînt sectele care contestă atît dogmatic cît și organizatoric frăția/biserica organizată de că-tre iudeii farisei. Schismaticii care s-au desprins din fariseism, zeloții, care în timp și-au luat numele de ebioniți, le bat obrazul iudeo-creștinilor Neamurilor că nu vor să se taie împrejur, nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
chiar împotriva puterii economice a regatului pentru că nu s-a găsit nici o informație privind colonizarea cu alte seminții a acestui teritoriu cum ar fi fost firesc dacă ivriți- lor li s-a făcut urît de baștina canaanită! Dar povestea contrazice dogmatica mozaică ce spune că țara dăruită de Iahwe fiind un pămînt sfînt, trebuie apărată de mișei nu abandonată ca o curvă! Și mai es-te faptul istoric din anul 192 î.e.n. cînd regele sirian Antioh lll a ocupat Iudeea iar ivriții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lui sau disprețuind orice urmă de bun simț pentru că minciuna era revelație divină, Ioan amintește la 2,6 și 2,15 de nicolaiți, sectă gnostică ce a apărut pomenită în texte pe la sfîrșitul se-colului ll al erei noastre, iar dogmaticii iudeo-cretini spun despre vedenie că s-ar fi întîmplat pe la anii 90 în timpului domniei împăratului Domițian! Făcătură cu umplutură care pute de te trăsnește dar pe ei îi miluiește și fericește! Tot pentru cinstea și lauda mincinoșilor amintesc cartea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu libertatea lui Dumnezeu, iar ca un derivat, de un bun raport cu libertatea omului. Aflu liber acel adevăr care mă eliberează, spunea Berdiaev. Vorbind despre eliberarea divinului de limitările instituției, nu am avut, evident, în minte diminuarea formelor instituționale, dogmatice etc. ale religiei, ci, dimpotrivă, utilizarea lor pînă la capătul și Originea lor, menținerea lor în condiția de vector. De altfel, în orice religie autentică se vorbește, într-un fel sau altul, despre această depășire a formelor instituționale : prin tensiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul studiu care prefațează cartea lui Henri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
progres spiritual. Dar chiar în cursul vieții lui Origen, la sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele religiei nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci cînd definesc religia prin funcția ei ideologică ori socială, cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
universal. Aderăm la elementul care mobilizează subiectiv ceea ce e mai universal în noi. Dar chiar doctrinar vorbind, spectacolul diversității nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl stăpînească integral? Nu oferă spectacolul diversității paradoxul intelectual al unui divin care se revelează în logica riguroasă a fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la începuturile creștinismului, chiar din epoca apostolică, elanul interpretării locuiește în orice om sau comunitate care își asumă credința. Pe deasupra, Claude Geffré vorbește despre noutatea teologică pe care o poate suscita întîlnirea specifică epocii noastre între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Wolfgang von Leyden, editorul Eseurilor despre legea naturală și unul dintre cei mai reputați exegeți ai lui Locke consideră că filosoful englez ar fi amestecat, din dorința de a justifica legea naturală, patru categorii de fapte: sensibile, raționale, logice și dogmatice (legea naturală este legea divină care îi obligă în egală măsură pe toți oamenii)44. Într-adevăr, putem remarca că Locke stabilește o conexiune între aceste patru categorii: descoperirea faptelor într-o ordine marcată de sens, interpretarea acestor fapte cu ajutorul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în chip direct nici pe calea simțurilor și nici prin concepte abstracte extrase de-a dreptul din empirie"18. Blaga va ajunge la ideea conceptelor-imagini în Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou în conștiința filosofică a timpului"19 (să nu uităm că Blaga scria
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau mai puțin nihilist (astfel el trăiește această etapă a vieții doar cronologic), cea de-a doua petrecută în anul imediat următor, la 16 ani, cînd adolescentul este, fatal și inexorabil, materialist, precizîndu-și pentru prima dată un punct de vedere dogmatic: "Realul este numai ce se încadrează subt categoria percepțiunii noastre senzoriale. Idealului absurd și poetic îi opune zîmbetul unui mentor amorezat de concret și de direct. Dacă n-a citit pe Conta, cu siguranță că îl cunoaște cel puțin din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a început să treacă de la starea cînd se predase, macerat, vieții, cînd uitase ce-nseamnă a fi, la starea în care, diabolic, a sfidat, poate mai mult ca oricînd, chiar moartea. Omul inert împotriva inerției, omul ateist împotriva ateului, omul dogmatic împotriva dogmaticii, omul împotriva chiar a omului, a morții proclamate de mult în Europa ce poate fi mai straniu în istoria din ultimele decenii, cea care ne-a făcut, rînd pe rînd, săteni, plugari, semănători, intelectuali sau politicieni? O istorie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 65. 16 Lucian Blaga, "Experimentul și spiritul matematic", în Opere, vol. 8, Editura Minerva, București, 1983, pp. 615-616. 17 Ibidem, p. 652. 18 Ibid., p. 612. 19 Lucian Blaga, Trilogia cunoașterii, III, Eonul dogmatic, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 20 v. Revista Cercului Literar, an I, nr. 2, februarie 1945, pp. 44-48. 21 Fără să ignorăm ceea ce s-a publicat anterior, redarea masivă a operei a început cu cele trei substanțiale volume concepute
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
această interpretare a viziunii kantiene asupra inferenței matematice este atractivă 3, este foarte greu, dacă nu imposibil, de susținut 4. Ne dăm seama de asta imediat ce ne îndreptăm atenția asupra distincției trasate de Kant, în "Disciplina rațiunii pure în folosire dogmatică", între cunoașterea filosofică și cunoașterea matematică. Prima este o cunoaștere rațională din concepte, i.e. care se produce în urma unei reflectări discursive asupra unor concepte, pe când a doua este o cunoaștere din construirea conceptelor, i.e. are loc atunci când judecăm sintetic despre
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
13 Ajung să am imaginea unui număr, e.g. cinci, dacă pun unele după altele cinci puncte. 14 O altă interpretare se găsește în Shabel (2006: 107-113). Shabel pleacă aici de la un fragment de la începutul capitolului " Disciplina rațiunii pure în folosire dogmatică" pe care îl interpretează ca abordând problema felului cum o intuiție singulară poate reprezenta toate intuițiile posibile care cad sub același concept. În interpretarea de față, noi plecăm de la afirmația din "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului" și anume că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
din morți, când a suflat peste Sfinții Apostoli și le-a dat putere dumnezeiască prin harul Duhului Sfânt, să lege și să dezlege, să ierte și să țină păcatele oamenilor pe pământ. Rugăciunile Bisericii pentru cei adormiți au temei biblic, dogmatic, moral și tradițional. Astfel, în privința celor nedrepți, în Vechiul Testament Dumnezeu poruncește proorocului Ieremia: „nu se frânge pentru ei pâine de jale ca mângâiere pentru cei morți, și nu li se va da cupa mângâierii ca să bea după tatăl și după
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
credință, smerenie și curăție. Prin rugăciune suntem în dialog permanent cu Dumnezeu și viața noastră sufletească este îmbunătățită. Rugăciunea săvârșită în timpul Sfintei Liturghii este o școală a învățăturii creștine și o metodă de cateheză creștină. în Biserică, creștinul află învățătura dogmatică a Bisericii, sub forma concentrată a Crezului, dar și sub forma rugăciunilor din plinătatea imnografiei ortodoxe. Prin participarea la Sfânta Liturghie intrăm în legătură de taină cu Dumnezeu. Ea izvorăște din Sfântul Prestol și actualizează Jertfa Mielului lui Dumnezeu. Suprema
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Ideea directoare centrală: numai personalitatea și originalitatea, în orice domeniu cultural, sunt virtual creatoare. Imitația mecanică, epigonismul și alinierea servilă, minoră, sunt lipsite de valoare. 1. Rănile revoluției culturale Autorul sinistrei revoluții culturale importată din China maoistă, dar intrinsecă marxismului dogmatic și utopic, a fost măturat de valul indignării populare, îndeosebi tinerești. El a fost executat și nu mai este. Dar rănile adânci, grave, profunde, ale culturii române sunt încă și vor mai fi mult timp deschise. Ele sângerează. Ele dor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doua ierarhii și valori independente, în plin joc de selecție naturală, deci controversabile. Prima este conservatoare, dirijistă, cu reflexul cenzurii ideologice în sânge, a doua este liberală, independentă, partizană decisă a libertății de expresie. Cea dintâi întreține o gândire uniformizată, dogmatică, cu ierarhii și criterii precise, oficiale, a doua introduce și apără pluralismul, diversitatea și relativitatea opiniilor. Ea refuză în mod fundamental dogmele, sloganurile și ierarhiile oficiale. Ele sunt întreținute de și prin totalitatea instituțiilor culturale ale vechiului regim, care precizare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]