5,649 matches
-
înarmate". Măcelul este declanșat de un incident, în esență, inocent: Veveriță se ridică spre a-i închina o urare lui Lăpușneanu, rostind câteva cuvinte lingușitoare. Cuvintele aburite de băutură ale acestuia sunt interpretate (firește, tendențios) drept o ofensă adusă autorității domnești de către armaș, care-l izbește pe nefericitul boier cu buzduganul. Agresiunea, gratuită în ochii înfricoșați ai audienței banchetului, marchează începutul masacrului, redat cu răceală limpede, chirurgicală de narator: "toți slujitorii de pe la spatele boierilor, scoțând junghiurile, îi loviră; și alți ostași
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în țară și cu circa 1,5 milioane în Turcia, este țara natală a fostului mitropolit al Bucureștiului, Antim Ivireanu (c.1650-1716, asasinat în Rumelia), adus din Turcia de Constantin Brâncoveanu (1654-1714) pe la 1690, pentru a se ocupa de tipografia domnească. Antim a fost și autor și editor de cărți creștin-ortodoxe scrise în românește și în arabă. El a organizat prima bibliotecă publică în București, pe la începutul secolului al XVIII-lea, împletind astfel tradiția creștină cu modernitatea comunicărilor scrise și orale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cruciada a patra, în cultul ortodoxiei s-a constituit mistica isihastică, iar limba slavonă a completat greaca veche. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, slavona a trebuit să fie folosită de moldoveni și de munteni în slujbele religioase, în cancelariile domnești și în unele școli rurale sau orășenești, întreținute din daniile locale, ale unor biserici ori ale familiilor mai înstărite. Fondul lexical de bază al limbii române vorbite a rămas însă tot latina populară, ca și la dacoromâni, meglenoromâni și istroromânii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Iată proba: „... tineretul din Frontul Plugarilor are 606 tineri în comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele: Moara Domnească, Ștefan cel Mare și Deleni. Aici nu s’a putut organiza deoarece întâmpinăm o rezistență mare din partea reacțiunii (a se citi, „a oamenilor cinstiți și harnici”, n. și subl.ns.). În Plasa Negrești s-au reorganizat un număr de 5
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tot au fost dar numai când în județ a poposit cizmarul-plugardeputat Neculai Bârlădeanu, proaspăt deputat „ales” din partea BPD: „...tineretul sătesc din plasa Codăești au luat parte la întruniri alături de vrâstnici, întruniri programate de prietenul deputat Bârlădeanu după cum urmează: com. Moara Domnească - 42 tineri; com. Ferești - 123 tineri; com. Dănești - 178 tineri; com. Miclești - 42 tineri; com. Dobrovăț - 103 tineri; com. Tăcuta - 194 tineri”. Credem că numărătoarea era făcută „din ochi” că doar Cotruță nu pleca la întruniri și cu socotitorul sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
proletari, adică, cei puțini și șmecheri au ajuns să-i conducă pe cei mulți și onești care, dacă mai aveau și ceva pământ sau câte o mică afacere, au înfundat pușcăriile și lagărele morții. Din păcate, ca și la Moara Domnească, arhivele sunt foarte subțiri ceea ce denotă faptul că pe cei ajunși la putere prea puțin îi interesa de ceea ce rămâne în urma lor chiar dacă, nu-i putem acuza în totalitate pe foștii președinți ai Sfatului Popular odată ce primeau ordine de distrugere
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ferești pe Gheorghe Boncu”. Prin urmare, cam asta era activitatea politică a comunei. Tot din dosarul cercetat am aflat și numărul sufletelor trăitoare în comuna Valea Rea a anului 1946 și anume 2.241. 4. Partidului Comunist Român la Moara Domnească Fără nici cea mai mică tradiție politică, lipsit aproape în totalitate de suport uman, Partidul Comunist Român (PCR) a apărut în județul Vaslui abia după ce ofensiva nimicitoare a armatelor sovietice a ajuns și pe acest teritoriu. Conform documentelor de arhivă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
18. Puhoaiele bolșevice au venit dinspre pe direcțiile: CoropceniCodăiești-Soleș -Văleni-Moara Domnească-Vaslui și BârnovaScânteia-Rebricea Cănțălărești-Ștefan cel Mare-Vaslui. Oamenii din aceste localități s-au ascuns care și cum a putut fiecare de frica tâlharilor lui Stalin. În Clădirea fostei primării din Moara Domnească. Acum, Căminul cultural ai evrei, cu o singură excepție și aceea notabilă deoarece era de genul... feminin! a. Cum a ajuns PCR Moara Domnească De fapt, peste numai cât e sfârșit, după cum spuneam, au ocupat Vasluiul fără să fi întâmpinat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la arest. În sfârșit, pe 10 octombrie 1944, ieșea din găoacea oului rusesc bolșevic prima „celulă” de partid din care, inițial, făceau parte aproape num la va luni, activiștii comuniști de la „județeană” au împânzit toate satele județului, nu numai Moara Domnească, în căutare de adepți ai „noii ordini democratice de tip nou”, adică bolșevice. Pe data de 16 septembrie 1945, tov. Ioan Ciolpan (secretarul „celulei” PCR din sat) a convocat o ședință la care au participat următorii cetățeni: Iancu Mandache, Gheorghe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost acordat dar rambursarea lui s-a făcut cu o dobândă de 1000/100! Tot șmecherul de la „centru” a mai propus „...să se înscrie și o femeie sau 2 în celulă” și a reamintit „tovarășilor de luptă proletară” de la Moara Domnească despre: „...înființarea Comperativei”. Acestea au fost doar două crâmpeie din viața de atunci a locuitorilor din Moara Domnească dar mă miră faptul că prin aceste procese verbale nu se sufla o vorbă despre i a Dacă Postul de jandarmi Valea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atunci a locuitorilor din Moara Domnească dar mă miră faptul că prin aceste procese verbale nu se sufla o vorbă despre i a Dacă Postul de jandarmi Valea Rea (Văleni) era subordonat Sectorului de jandarmi Codăiești, atunci Postul din Moara Domnească fusese arondat Sectorului de jandarmi Vaslui, fiind mai aproape doar cu 2-3 kilometri de orașul reședință de județ. În fondul arhivistic al acestui post am găsit un dosar interesant, care-i privește pe locuitorii acestei foste și vechi comune, astăzi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ocupație, 1,5 milioane. „Exploatatorii” de la sate aveau dreptul la un schimb mult mai mic! De, comuniștii români importați de la Moscova tocmai începuseră apriga și inumana „luptă de clasă” împotriva „chiaburilor”! Mergând mai departe pe informările jandarmului șef de la Moara Domnească, iată ce mai scria el în aprilie 1948 referitor la nemulțumirile populației din raza sa de activitate: „ ...populația din satul Portari este nemulțumită pe considerentul că funcționarii (gestionarii n.n.) cooperativei sătești îi obligă ca la orice marfă vândută către cetățenii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Constantin Câmpeanu directorul Școlii din Portari în ziua de 9 mai 1948 în loc să adune copiii și populația pentru a le vorbi de însemnătatea zilei, numitul s’a dus în vizită la Preotul Florea, cunoscut reacționar, idem în comuna satul Moara Domnească”. Pe data de 14 mai 1948, recunoscător faptului că mai putea mânca o bucată de pâine albă aruncată de către comuniști, șeful postului scria următoarele: „...deținem informațiuni că ultimii prizonieri sosiți din URSS în satul Moara Domnească au spus că în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în comuna satul Moara Domnească”. Pe data de 14 mai 1948, recunoscător faptului că mai putea mânca o bucată de pâine albă aruncată de către comuniști, șeful postului scria următoarele: „...deținem informațiuni că ultimii prizonieri sosiți din URSS în satul Moara Domnească au spus că în această țară au dus’o foarte greu (subl.ns.) și că țăranii din colhozurile sovietice le’au spus că se trăiește foarte greu cu pământul confiscat”. Iată la ce concluzie „deșteaptă” a ajuns șeful de post
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că în această țară au dus’o foarte greu (subl.ns.) și că țăranii din colhozurile sovietice le’au spus că se trăiește foarte greu cu pământul confiscat”. Iată la ce concluzie „deșteaptă” a ajuns șeful de post de la Moara Domnească: „...deducem că acești prizonieri sunt din păturile burgheze”. Iată și propunerea „democratului” șef: „...o strictă supraveghere a acestor prizonieri”. „Ridicarea” pensiilor IOVR de către „democratul” regim bolșevic, a produs iarăși murmure în lumea celor îndreptățiți. Referitor la această temă, vom cita
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
șef: „...o strictă supraveghere a acestor prizonieri”. „Ridicarea” pensiilor IOVR de către „democratul” regim bolșevic, a produs iarăși murmure în lumea celor îndreptățiți. Referitor la această temă, vom cita dintr-o notă informativă a șefului de post de jandarmi din Moara Domnească: „...deținem informațiuni că în rândurile văduvelor de război din comuna Moara Domnească ce li s’au ridicat pensiile, domnește o stare de spirit agitată, unele din ele afirmând categoric că dacă știau acest lucru înainte de alegeri nu mai votau cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
regim bolșevic, a produs iarăși murmure în lumea celor îndreptățiți. Referitor la această temă, vom cita dintr-o notă informativă a șefului de post de jandarmi din Moara Domnească: „...deținem informațiuni că în rândurile văduvelor de război din comuna Moara Domnească ce li s’au ridicat pensiile, domnește o stare de spirit agitată, unele din ele afirmând categoric că dacă știau acest lucru înainte de alegeri nu mai votau cu comuniștii (subl.ns.)”. Aici, suntem datori cu o explicație. „Alegerile” de care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o stare de spirit agitată, unele din ele afirmând categoric că dacă știau acest lucru înainte de alegeri nu mai votau cu comuniștii (subl.ns.)”. Aici, suntem datori cu o explicație. „Alegerile” de care făcea vorbire șeful de post din Moara Domnească, avuseseră loc pe data de 28 martie 1948. De, așa se mai minte înaintea unui scrutin. În zilele noastre nu este la fel?!? CAPITOLUL VII Bârladul înainte și după 23 august 1944 Dintre cele trei orașe-reședință de județ existente în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
punctul nostru de vedere, prin maniera, dacă nu exaltată, atunci profund subiectivă a abordării. Încercând să rezumăm, conform acestei abordări, istoria evolutivă a Bacăului ar fi avut un demaraj citadin excelent - încununat de construirea bisericii Precista (1491) și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, așezarea ar fi funcționat în parametri urbanistici rezonabili. Scurta noastră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de apariția depozitelor domnești în timpul lui Ștefan cel Mare - a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de apariția depozitelor domnești în timpul lui Ștefan cel Mare - a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare), judecătorești (apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de apariția depozitelor domnești în timpul lui Ștefan cel Mare - a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare), judecătorești (apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și de calitatea de sediu al Episcopiei catolice de Bacău - 1607). Totuși, în pofida existenței acestor parametri - identificabili
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mare și cea mică -, morile și pietrele de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale „rudelor, prietenilor și colaboratorilor apropiați”. În legătură cu acest din urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost scoase din ocoale și dăruite mănăstirilor și boierilor - în marea lor majoritate, „prin danii succesive, ocoalele domnești au fost desființate până la începutul secolului al XVII-lea”. La nivelul secolului al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]