2,129 matches
-
partidelor politice din România, 1989-2004, ed. IV-a, Meronia, București, 2004. STOICA Stan, România după 1989. O istorie cronologică, Meronia, București, 2007. STOICA Valeriu, ALIGICĂ Dragoș Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București, 1998. ȘTEFOI Elena în dialog
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Meronia, București, 2007. STOICA Valeriu, ALIGICĂ Dragoș Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București, 1998. ȘTEFOI Elena în dialog cu Petre ROMAN și Andrei PLEȘU, Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989, Polirom, Iași, 2002
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
the Duchess, în Chaucer and His Poetry, Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1915, p. 37, text disponibil la adresa http://www.athensams.net., iunie 2007. (trad. n.) 633 Alciona este un model de donna angelicata, portretizată superlativ de către poet în text: „domniță preastrăluce”. Suferă nespus văzând că soțul ei plecat departe pe mări nu se mai întoarce, ajunge chiar în pragul nebuniei, se roagă Junonei, care i-l trimite pe Ceyx în vis, pentru a-și mărturisi singur dispariția din rândul celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem. 661 Ibidem, p. 59. 662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea.”664 Nu doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au fecioare,/ și să te-nalțe, după ce cumplit/ În Roză sau Cresida te-a hulit.” Alceste este, prin apariția sa serafică, o donna angelicata, oferind protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i lucrul cel mai nalt pe lume.”827 Aurel, văzând demnitatea cavalerului de a-și ceda soția, precum și durerea Dorigenei, renunță la dragostea sa: „Mai bine ne-mplinire vreau și chin,/ Decât iubirea voastră s-o dezbin./ Eu te dezleg, domniță, pe vecie/ De tot ce mi-ai făgăduit tu mie,/ și te dezleg de orice jurământ/ Ce mi te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o poziționase îndrăgostitul Troil, în acela mundan, mult mai veridic. La începutul poemului nu știm mai nimic despre ea, cu excepția faptului că este încântătoare, frumoasă ca un înger, o creatură legată indiscutabil de spațiul celest: „Cresida o chema pe-acea domniță,/ Iar după gândul meu, în Troia toată/ Mai gingașă nu se afla ființă:/ Frumusețe de pe alt tărâm, ciudată,/ Încât părea a fi din veci sculptată/ Întru desăvârșire îngerească,/ și pogorâtă să ne umilească.”967 Produce asupra celor din jur o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul din Căiuți”, „Portret”, „Cucernicie”, „Grigorescu”, „Fantoma”, „Pace”, „Slănic”, „A fost”, „Ștefan Vodă”, „Suceava”, „Bucovinei” etc. dar și sonetele: „Și plopii”, „Paznicul sihastrului”, „Spre tine - aleargă”, „Domnița Rucsandra” etc. Cât privește poezia Portret publicată în Propag anda... la 11 ianuarie 1909 ea are povestea ei: ...” Cu ani în u rmă vorbisem cu bătrânul poet George Tutoveanu despre ea. Frumo asa doamnă (Natalia Negru n.n.) luminase unele șezători
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
franceză, semnificativă fiind transpunerea unor scrieri ale lui Eugen Ionescu și Alexandru Ciorănescu. A făcut parte din colectivul care a redactat și a editat, între anii 1983 și 1993, volumele XI-XVI din ediția monumentală Opere de M. Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga-Domnița Gherghinescu-Vania (1995), ediție însoțită de note, o anexă și bibliografie selectivă, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Ediții: Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Galați, 1993; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
din ediția monumentală Opere de M. Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga-Domnița Gherghinescu-Vania (1995), ediție însoțită de note, o anexă și bibliografie selectivă, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Ediții: Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Galați, 1993; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, București, 1995; Din călătoriile lui Don Miguel. Corespondență Ion Barbu - Al. Rosetti, București, 1995; Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, București, 2000. Traduceri: Ladislav Fuks, Domnul Theodor Mundstock, București, 1973, Cazul consilierului de poliție, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga-Domnița Gherghinescu-Vania (1995), ediție însoțită de note, o anexă și bibliografie selectivă, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Ediții: Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Galați, 1993; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, București, 1995; Din călătoriile lui Don Miguel. Corespondență Ion Barbu - Al. Rosetti, București, 1995; Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, București, 2000. Traduceri: Ladislav Fuks, Domnul Theodor Mundstock, București, 1973, Cazul consilierului de poliție, București, 1981; V. P. Borovicka, Cifruri secrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; Emil Manu, Domnița „nebănuitelor trepte”, ALA, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionesco par lui-même, RL, 2003, 17. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
ROSETTI, Radu (14.IX.1853, Iași - 12.II.1926, București), prozator și memorialist. Este fiul domniței Aglae, fiica cea mare a domnitorului Grigore Alexandru Ghica, și al lui Răducanu Ruset „cel tânăr”. Nobilității i se adaugă vocația culturală a familiei. Răducanu Ruset stăpânea o bună greacă veche clasică și urmase filosofia la München, Aglae, la rândul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
analize. În materie de regie, imaginația lui era atrasă de registrul grav, semnificațiile profunde fiind încifrate în metafore scenice memorabile. Tot astfel sunt și propriile texte dramatice: profunde, simbolizatoare, oarecum romantice, trimițând mai degrabă la Schiller decât la moderni. Hora domnițelor (compusă în 1945, reprezentată în 1968) este tot un fel de baladă, de legendă, în care patosul iubirii este esențial și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
dar Peter se învârtea ca un fluture în jurul lui și, tăind aerul, se ținea departe de zona periculoasă. Iarăși și iarăși se năpustea ca o săgeată și-l lovea. Gheară lupta acum fără speranță." (J. M. Barrie, Peter Pan) (i) "Domnița, dreaptă și nemișcată ca o făclie, se uită după umbra șchioapă cum se ducea, se tot ducea, mică, mai mică, și mai mică, până ce se înecă în ceața depărtării. Apoi, fără să mai simtă ceva, afară de un vuiet adânc, adânc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca peste-o floare, te rup și te respir... / Și nu mai ești de-acum trupească o făptură, / Ci un potir de unde sug viața și strâng mir”. Tonalitatea sacrală nu exclude intermitente accente de pasionalitate profană. V. o cântă pe „domnița grădinii cu merele de aur”, căreia „îi prinde trupul în sărutări [...] ca-ntr-un năvod”. El se visează Hercul ce „despică oceanul”, pentru ca ajuns la iubită, „ostrovul feciorelnic să-ți jefuiesc de rod”. Carnalul erosului apare ca efect al reacției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
S-a străduit natura ca omul să nu-i scape; / Iubirea îl urcase deasupra ei prea tare, / Și-a-nmormântat-o-n carne”. Orația îndrăgostitului se adresează când unei iubite, când unui iubit. Obiectul erotic este invocat prin apelative ca „scumpa mea”, „iubita mea”, „domniță” sau „iubite”, „puternicul meu domn”, „prinț hermetic”, „amant”. Și nu e vorba (în orice caz, nu explicit) de un dialog ca acela din Cântarea Cântărilor. De exemplu, în sonetul CLXIV un bărbat vorbește altui bărbat: „Dac-ai fi fost femeie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
va apărea doar postum (1998). Lirica sa, de o mare bogăție imagistică, dezvăluie o sensibilitate înclinată spre reflexie și visare. Poemele din cuprinsul volumului transpun, într-o ambianță feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă menire (Biserica versului, Poeților). Excesul imagistic pare uneori obositor. În genere, însă, poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
al Liceului Laurian, cu studii universitare la Iași și în Germania, publică în presa vremii, fiind și autor al unor lucrări, precum: Prin viroage și coclauri (1922), Pe aripa vremii (1923), Întâmplarea cea mare (1925), Trecutul vieții de doamne și domnițe (1932-1935), Farmece (1933), Acum 100 de ani (1935-1936), P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dorohoian licențiat în Litere la București, editează în 1928 la Botoșani revista Pământul și colaborează în presa vremii, incluzând și Revista Moldovei. Este autor al romanelor Rabbi Haies Reful - frescă a provinciei moldovenești (1935), Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939), Domnița Ralu Caragea (1939). 23. Aurel Mărculescu (1900-1947), gravor expresionist de origine evreiască, născut în județul Neamț, se stabilește la Botoșani unde editează, împreună cu Scarlat Callimachi, ziarul Clopotul pe care îl ilustrează cu gravuri. Arta lui Mărculescu reprezintă expresia mizeriei și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
el trăiește prin câteva mișcări sumare. În biserică, atunci când vrăjmașii, prin Badea Cluciarul, scuipă asupra cadavrului lui Mircea Ciobanul, Chiajna se dezvăluie ambițioasă și bărbătoasă. Într-un alt tablou mut, Chiajna, "rece, posomorâtă ca întotdeauna", își lasă mâna sărutată de domnițe, fetele ei. Ultima apariție a eroinei, scurtă, violentă, verifică posibilitățile firii ei aprige: " - Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE Deși a scris și versuri, N. Gane (1835-1916) s-a specializat în "novele". Domnița Ruxandra, Petru Rareș sunt curate furturi de la Asachi, într-o compoziție mai curentă, fără elementul ariostesc. Privighetoarea Socolei e istoria tragică pentru burghezi sentimentali a unei modiste libertine, ecou leșinat și ieftin din Murger. Istoriile cu haiduci, ca Șanta, nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum poftești dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu!" Negoiță merge la Craiova "haidea-haidea", e dus la domnie la București "techer-mecher" în fața domniței cu "pandalii" care nu-l poate "honipsi". Opera lui Caragiale e subestimată de către unii sub motiv că ea zugrăvește moravurile și că acestea sunt efemere. N-ar mai exista bunăoară deputați agramați și comisari escroci. Cu toate acestea există tipuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă virgină ca aceea din Athala de Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un strălucit exemplu al ușurinței de a oscila de la serios la comic și chiar la funambulesc, fără falsitate, e cuvântul de întîmpinare rostit către principesa Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]