3,431 matches
-
mă prăbușesc într-o groapă. M-am ghemuit, instinctiv, ca în pântecul matern. În ceața nopții am auzit glasul tunător, inconfundabil al poetului concitadin berladnic: "Unde ești, Lucian?". M-am dumirit într-un târziu, murmurând în întunericul șanțului infernal: "Aici, don Cezar, în groapă!". Va imaginați ce efort fizic a făcut poetul să mă extragă, înnămolit, din șanțul Junimii... Parcă am fi fost singuri pe pământ, la miezul nopții, într-o pagină hazlie de Ion Creangă. Ne-a cuprins râsul pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
s-a schimbat: „Chardin nous rapporte que les Persanes évitent, dans leur conversations, de faire des récits qui puissent rappeler ou exciter les idées tristes (...). S’il faut avouer que quelqu’un est mort, ils disent: Il vous a fait don de la part qu’il avait à la vie (...), fașon de parler qui fait de la mort une généreuse politesse, șet quiț n’a pas cessé d’être en usage”5. În fond, o notă incompletă la faptul că islamizarea Iranului sasanid
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Ghassan Tueni, Mahmoud Darwich, Elias Khoury? Care Aragon din zilele noastre ar mai îndrăzni să scrie un Nebunul Elsei? Cei care fac jocurile, la Paris, se uită înspre Atlantic și nu spre Mediterana. Degeaba avem excelenți islamiști și geopoliticieni, they don't make the weather. Egoismul bunăstării e incurabil, cred, ca și ospitalitatea voastră, pe care sărăcia voastră n-o știrbește cu nimic. Fiecare suflet colectiv își are bolile lui. Nu-ți voi vorbi aici de ale noastre, le știi și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
slab ca oul. Se chinuește și nu poate muri; o fi fiind în pernă o pană [de] pasere necurată. Din apocalips. Și limbile și le mușcau de durere. Și culege strugurii viei pământului, fiindcă sunt în puterea coptului broboanele lor... ["DON PAEZ"] Una din admirațiile adolescenței mele a fost "cavalerul Don Paez". I-am făcut și versuri. L-am visat, l-am imitat. Nu prea îmi aduc deslușit aminte de versuri, dar frânturi îmi sună prin minte: Învălit în mantă sumbră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Leonardo Loredan. În anul 1501, se căutau doctori la Veneția, dar și la Nürenberg, în Germania. La Nürenberg a fost convins să vină în Moldova doctorul Johannes Klingensporn, dar nu se știe dacă a ajuns la Suceava. Un chirurg sicilian, don Branca, trece pe la curtea lui Ștefan în 1501, fiind trimis de Maximilian de Habsburg. La începutul anului 1502, don Branca îl informa pe Maximilian că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor. La august 1502, sosea la Suceava
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost convins să vină în Moldova doctorul Johannes Klingensporn, dar nu se știe dacă a ajuns la Suceava. Un chirurg sicilian, don Branca, trece pe la curtea lui Ștefan în 1501, fiind trimis de Maximilian de Habsburg. La începutul anului 1502, don Branca îl informa pe Maximilian că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor. La august 1502, sosea la Suceava medicul venețian Matteo Muriano. Din scrisoarea trimisă Senioriei, Matteo mărturisea că a fost bine primit de domn, care-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
restaurant bun unde uit de spiritul de renunțare și mă delectez cu un pește cât farfuria de mare, dorada, și o cafea. Bun a mai fost! Printre pelerini sosește și un grup de italieni, între care este și un preot, don Aurelio, ce-și propune să ajungă la Santiago tot pe 20 august, ca și tânăra nemțoaică. Sf. Liturghie a fost frumoasă, cântată, iar la sfârșit toți pelerinii au fost invitați în fața altarului pentru a primi binecuvântarea. Mărturisesc că m-am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și de frumoase, căci sunt mai lungi decât cele ale păunului pe care-l cunosc. Așa a decurs și cea de-a cincea zi a mea pe camino. Mă uit spre han să văd dacă mai este întins pe bancă don Aurelio, preotul italian din Siracuza, pe care l-am întâlnit ieri la Logroño. Este o persoană tare simpatică, senină și de la - care am primit o iconiță cu Sf. Fecioară, mediatoare a tuturor harurilor care se venerează în sanctuarul-parohie din Siracuza
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
au și un anume sentiment de noblețe în exprimare. Nimeni nu poate pronunța ca ei senor și senora. Uitasem ceva important: o bună parte a drumului de astăzi (aproape 30 kmî l-am parcurs în compania simpaticului preot din Siracuza, don Aurelio, secretar al episcopului și iubitor de călătorii. De două ori a fost pe camino, de la León până la Santiago, iar de mai multe ori a fost în drumeții de - câte opt zile dificile dar pline de spiritualitate împreună cu alte persoane
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
2000/ București Iași (Revista "Antiteze", nr. 3-4, 2000) O notă târzie despre Don' Cezar: DACĂ DUMNEZEU AR SCRIE POEZIE... Despre Cezar Ivănescu nu poți să scrii oricum. Adică neimplicat, adică de circumstanță. Dacă o faci riști să-l vezi pe don' Cezar ieșind de după colțul bibliotecii, tușind semnificativ, întorcându-și ochiul ciclopic spre tine, răsucindu-ți-l în frunte, după care să-l auzi rostind o replică amar-ironică, așa cum amendá lipsa de participare afectivă a oricărui individ din preajma sa. Era dificil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de pe vremea "Luceafărului", adică de la începutul anilor '80, o șleahtă de închipuiți, de troglodiți, de mediocrități, ca un fel de locotenență, care învățase cântatul în strună până la a prinde sunetele cele mai subtile. La Iași, acolo unde s-a mutat don' Cezar după 1990, meteahna a rămas aceeași, doar mediocritățile s-au mai rânduit. Iar don' Cezar se lăsa purtat pe norișorul de osanale, sicofanții își lustruiau imaginea încordându-și mușchii biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mediocrități, ca un fel de locotenență, care învățase cântatul în strună până la a prinde sunetele cele mai subtile. La Iași, acolo unde s-a mutat don' Cezar după 1990, meteahna a rămas aceeași, doar mediocritățile s-au mai rânduit. Iar don' Cezar se lăsa purtat pe norișorul de osanale, sicofanții își lustruiau imaginea încordându-și mușchii biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l pe don
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
don' Cezar se lăsa purtat pe norișorul de osanale, sicofanții își lustruiau imaginea încordându-și mușchii biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l pe don' Cezar împotriva unuia sau a altuia. Eu însumi am avut dispute fără niciun temei cu don' Cezar din cauza croncăniturilor unuia (sau altuia!) dintre sicofanții din preajmă. Dacă e să-l judeci pentru această stare de influențabilitate, atunci are o singură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l pe don' Cezar împotriva unuia sau a altuia. Eu însumi am avut dispute fără niciun temei cu don' Cezar din cauza croncăniturilor unuia (sau altuia!) dintre sicofanții din preajmă. Dacă e să-l judeci pentru această stare de influențabilitate, atunci are o singură scuză: don' Cezar a rămas, până în ultima clipă, un copil. Un copil bătrân. Care se speriase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
împotriva unuia sau a altuia. Eu însumi am avut dispute fără niciun temei cu don' Cezar din cauza croncăniturilor unuia (sau altuia!) dintre sicofanții din preajmă. Dacă e să-l judeci pentru această stare de influențabilitate, atunci are o singură scuză: don' Cezar a rămas, până în ultima clipă, un copil. Un copil bătrân. Care se speriase (cândva) de primul rid, iar spaima aceea o transformase într-o luptă surdă cu orizonturile atât de limitate ale lumii. Cu câțiva ani în urmă unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
între 26 și 31 octombrie 1451, din tatăl Domenico Colombo, țesător și comerciant și mama Susana Fontana-rossa. O "versiune" spaniolă îl certifică născut la 18 iulie 1435, la Villa Espinosa, Guadalajara, dintr-o nobilă familie din Castilia, tatăl fiindu-i Don Diego Gomez de Manrique, conte de Trevino și mama Doña Aldonza de Mendoza, ducesă de Arajona. O nouă variantă, a originii din Gali-cia, s-a încercat a fi probată cu documente ce s-au dovedit a fi false, o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
toate circuitele turistice, în afară de frumusețile de poveste ale țării, Cristofor Columb, fiind azi, alături de Hemingway și Che Guevara, un "brand" "made în Cuba"! Havana, capitala Cubei, a apărut la 1515. Pentru colonizarea Insulei, la 1509, a venit aici fiul Amiralului, don Diego, împreună cu Diego Velazquez, primul guvernator al Cubei, cel care a botezat noua așezare cu numele de San Cristobal de la Habana, Sfântul Cristofor fiind și azi considerat "patronul Havanei". Numele a fost dat și în amintirea Amiralului? Nu se știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
zahăr cubanez în SUA! A doua soluție era deplasarea lui Luciano la Caracas, "cu acte în regulă", prin Republica Dominicană. În final avea să fie aleasă soluția plecării din Cuba a lui Luciano, impusă nu atât de autoritățile cubaneze, pentru care "don Luciano" avea la Havana o existență "normală", ci de familiile rivale mafiote. La 23 februarie 1947 Luciano avea sa fie "abordat" de un oficial al poliției cubaneze într-un restaurant din selectul cartier Vedado și la 29 martie Charlie Lucky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
timpului: pianiștii Reisenauer - elev al lui Liszt și maestrul fetiței-minune Aurelia Cionca -, Raoul Pugno, neui tatul acompaniator al lui Isaye, și Emil Sauer, iarăși elev al lui Liszt și care mi-a făcut Înțeles farmecul pianului ascultându-i interpretarea lui Don Juan de Mozart, transpus de Liszt; apoi, violoniștii Jan Kubelíc, Sarasate, Huberman, Isaye, precocele Florizel von Reuter și palidul, inspiratul copil răsfățat al regi nei Elisabeta, George Enescu; apoi cântăreții celebri și divele ilustre: Titta Ruffo, Giovanni Dumitrescu, Tetrazzini, Bellincioni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în sine, ca program premeditat și urmărit, și să nu le accept decât sub formă de accident și numai în măsura în care contribuie în mod direct sau indirect la realizarea sarcinii principale. Nu mă mai obosesc urmărind vreo continuitate. Am revăzut ieri-seară Don Carlos ca urmare a invitației amabile a regizorului (Sigfried). Mai mult ca oricând, umblu și mă mișc ca la curtea Spaniei. Apare conștiința rolului propriu în univers, a funcției pe care numai singur o poți împlini, a necesității pentru omenire
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
rândul lui că vor chema poliția. De fapt, mă întreb și acum de ce nu au făcut-o. Dar vama elvețiană este trecută cu bine, parcă mai ușor ca niciodată. De îndată ce se văd "dincolo", spun cu toții în cor "să ne trăiești don'șofer", ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Exact același șofer pe care doreau să-l "golească de sânge" cu doar o oră mai înainte. De remarcat și extrema lașitate a pasagerilor non-țigani, care nu au fost capabili nici un moment
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lăutăresc, după ureche, făcut la plesneală, unde cei care pun întrebări se bazează exclusiv pe ceo să iasă pe parcursul discuției. Adică noi suntem oameni deștepți, imposibil să nu scoatem ceva pe loc!... Aici, campionul absolut este, indiscutabil, Ion Cristoiu. Par don: maestrul Cristoiu, tătucul presei românești postrevoluționare. După cum știm, el mai are acum un talk-show la Antena 2, Zigzag cu Ion Cristoiu. Duminica trecută a avuto invitată pe Mihaela Mihai, fosta cântăreață din vremea comunistă, apoi subiect de legende urbane care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu, veți hotărî voi; iar dacă nu este adevărul, osândiți-l”. În cele din urmă, ei plecară fără a mai osândi nimic. 69. Multă lume venea să vorbească cu el în temniță și, printre aceștia, veni într-o zi și don Francisco de Mendoza - care a fost numit mai târziu cardinal de Burgos, însoțit de licențiatul Frías. El îl întrebă în mod familiar cum se simțea în temniță și dacă îl apăsa mult faptul că era închis. Pelerinul răspunse: „Vă voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de mult, de vreo zece ani, dar eu n-am remarcat-o decît acum doi ani. Îmi căutam șeful, inginerul Ștefănescu, să semneze un bon de materiale și-l găsesc stînd de vorbă cu doamna Teona, pe alee, în fața secției. Don Șef, numai cu femei frumoase stați de vorbă, îi spun eu în glumă cînd rămînem singuri. Șeful, căruia toți îi spun Don Șef, m-a privit zîmbind, s-a uitat după doamna Teona, care intra în pavilionul administrativ, a pufnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a uitat după doamna Teona, care intra în pavilionul administrativ, a pufnit într-un surîs trist, apoi mi-a zis: Tov Vlădeanu (niciodată nu zice subalternilor "măi", sau direct pe nume), un bătrîn ca mine are și-acasă... Lăsați, Don Șef! Dumneavoastră bătrîn?! rîd eu. Oricum, surîde Don Șef, nu tînăr ca dumneavoastră. N-ați văzut ce privire v-a aruncat? Frumoasă femeie! Și-aveți amîndoi niște ochi, parc-ați fi frați. Ia vedeți, am impresia că vă place... Vorbele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]