29,295 matches
-
beduini, Golgota, moaște, rodii, oaze, crini, turbane albe, chipe de iudeu, urme străvechi de pași de Dumnezeu, terase, turnuri, serpentine, trepte, urcușuri, coborâșuri, drumuri drepte, cupole, Ghetsimani și diamante, geluri și creme din nămol și plante, plantații de bumbac și dor de țară, și struguri și puțină oboseală, Haifa, rozmarin și Ierihon, Golan și busuioc, Armaghedon, cutii cu condimente, mirodenii, Valea Kedron curgând printre milenii, sol sacru, aer binecuvântat, arome dulci, odihnă de Sabat, lumini și umbre, nori și străluciri, beatitudini
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mângâierea unei strune Mângâierea unei strune La o margine de dor A trezit valsuri nebune, Cu sclipiri de viitor. Un scenariu completează Opereta-n scena vieții, Sufletul deschis vibrează La culoarea tinereții. În salonul retrăirii, Gala se armonizează Cu parfumul fericirii Dintr-o lume ce pozează. Referință Bibliografică: Mângâierea unei strune
MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382321_a_383650]
-
strângere și-o atingere inimi mai cu foc se aruncă-n joc ochii-ntr-o ivire ca o nălucire tot mereu dau roată pân` găsesc cea fată ce se-ascunde-n trupul lui dragului - iubitului și-l frământâ-ncetișor zăpăcindu-l tot de dor mai apoi îl prinde bine lângă ea mereu îl ține dragostea-și aprind mai tare după prima sărutare iar peste toate vin să-i vază potop de lume și-nserează când veseli se pornesc la nuntă și bucuria plină-și cântă
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382319_a_383648]
-
dai,/ Jos, în vale, de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din sat, plecăm amândoi,/ Rămâne drumul înapoi,/ Rămâne ulița pustie... -/ Peste ani, ce-o să mai fie ?” Unul dintre poemele izbutite ale volumului ,,Izvoarele” se intitulează ,,Stâlpul” și este un autoportret, abia întrezărit, al delicioasei autoare, Cristina Mariana Bălășoiu
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
în noapte,/ Să nu-mi spui că visul meu este departe.// Să mă alinți, de câte ori am nevoie,/ Să-mi dai tot ce am eu voie,/ Să mă vezi zâmbind, vioaie/ Zburdând, nefiind greoaie.// Să merg pe a mea câmpie,/ Cu dor de copilărie,/ Desculță, prin mărăcini,/ Și la ghimpi să nu mă-nchin.”. Amazoană galopând în zori, cu pletele fluturându-i aidoma dragonului dacic, Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
mă-nchin.”. Amazoană galopând în zori, cu pletele fluturându-i aidoma dragonului dacic, Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să mi-l adie vântul,/ Să-mi citiți dorul meu de sat,/ Să nu mi-l faceți, nicicând, uitat.”. Panoramarea ,,În satul Căciulătești” se derulează într-un evident ritm de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
care își spune cuvântul și aici, bineînțeles asociată cu multă muncă și corectitudine. Omul fără pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale, se poate integra cel mai ușor în această societate, și poate trăi la un nivel decent, rămânând doar cu dorul țării din care a plecat... Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Iulian POPA: Cu multă muncă și șansă. Uneori trebuie să te recalifici pentru a deveni „omul potrivit la locul potrivit” Românii sunt deștepți, practici, inventivi
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
născut, în România! Spunea Adrian Păunescu în „Manual de flecăreală metafizică”: „Am cea mai bună părere despre Japonia/ Dar vreau să mă duc la mine la Bârca”! Parafrazând, „mi-e dragă Australia, Sidney-ul, orașul în care locuiesc, dar mi-e dor de Huedinul natal, de Oradea copilăriei, adolescenței mele, de România, de voi, toți românii!”. Din vorbele domnului Roca am extras și acest înțeles, că da, e fericit să se găsească aici, printre români, în...Țara (acum tristă, a) Fericirii! Și
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
prețuite și răsplătite! Pot spune din experiență proprie: este de multe ori mai dificil pentru cineva să se realizeze în afara țării! Sunt mult mai multe piedici decât în țară proprie cum ar fi: limba, tradițiile, xenofobia, sprijinul limitat la nevoie, dorul de casă și familie, și cu părere de rău - renumitul stereotip de a fi român în țara altcuiva... V.I.: Ce credeți că ar trebui făcut pentru ca cercetarea și inovarea să-și recapete locul primordial în dezvoltarea unei economii? A.C.: Pentru
INTERVIU CU ING. ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA [Corola-blog/BlogPost/93089_a_94381]
-
Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci și romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numărul forte al zilei va fi susținut de trupa de cascadori condusă de actorul Ciprian Dumitrașcu. Ei vor prezenta numere de cascadorii ecvestre și lupte dacice într-un spectacol inedit intitulat Civilizații Nemuritoare. Aflat în acest an la a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Atelier: George Petrovai, Corina-Lucia Costea, Mariana Zavati Gardner, Adrian Botez, Geo Galetaru, Arjan Kallco, George A. Stroia, Ionuț Caragea, Gabriela Janik, Corneliu Leu, Lia Ruse, Liliana Moldovan, D.H. Silvian, își lasă emoțiile să plutească peste valuri de vis, își cântă dorurile și își exprimă cele mai profunde dorințe în rânduri memorabile, ce așteaptă să fie lecturate cu nesaț de către iubitorii de literatură autohtonă. Așadar, vă invităm cu drag să parcurgeți acest număr al revistei noastre, fiind convinși că toate articolele existente
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta frumusețea desăvârșită, binele atotmângâietor, adevărul dumnezeirii, comuniunea dorului sacru, mirificul hristic al întrupării, cerul luminii mântuitoare, cântarea pământului, armonia iubirii, taina sfințeniei, potirul mărturisirii, cuminecarea jertfei, splendoarea prieteniei, susurul diafan al vieții, rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
aparținătoare aceluiași câmp semantic, precum: „mal înflorit de angoase, cărare de spaime, frigul din mine, m-ascunde depărtarea” etc. Apreciem semnificația majusculei, care potențează sensul cuvintelor-cheie, precum: „Cuvântul, Moartea, Viața, Poezia” etc. Poeta pendulează între disperare („Mi-e sălbatic de dor/ să-mi fie bine”- Sălbăticie) și speranță („Aștept/ să cadă primul strop de soare” - 22 septembrie), încercând să se echilibreze prin reînvierea traiului patriarhal cu bucuriile simple ale copilăriei, dispărute odată cu părinții și bunicii, pierduți în ceața timpului hulpav: „... dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.// Limba noastră-i foc ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii.// Dorul păcii și-al luminii/ Știe-n cântec să-l urzească,/ Fraților, vorbiți cu fală/ Limba noastră, Românească.//...// Strângeți piatra lucitoare,/ Ce din soare se aprinde,/ Și-ți avea în revărsare/ Un potop nou de cuvinte.// Nu veți plânge-atunci amarnic,/ Că
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
sunt hrana ascunsă / a mersului înainte. În rest numai trupuri umile și numai trupuri triste. Chiar așa / și de unde atâta liniște în Podul / de la Muzeul Literaturii?". Unul dintre cele mai bune texte este "Fratele meu", care dă la iveală un dor de primenire și de comuniune spiritualistă, un dor de a cuprinde sfera. Ciclul care dă și titlul cărții, cuprinde șapte poeme, antologic fiind cel din urmă, o adevărată ars poetica a paradoxului sub zodia căruia ființează poetul proiectat dincoace și
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
numai trupuri umile și numai trupuri triste. Chiar așa / și de unde atâta liniște în Podul / de la Muzeul Literaturii?". Unul dintre cele mai bune texte este "Fratele meu", care dă la iveală un dor de primenire și de comuniune spiritualistă, un dor de a cuprinde sfera. Ciclul care dă și titlul cărții, cuprinde șapte poeme, antologic fiind cel din urmă, o adevărată ars poetica a paradoxului sub zodia căruia ființează poetul proiectat dincoace și dincolo de istorie. Este neșansa asumată a scribului de
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale emite jerbe magmatice, de-o impuritate originară ce încearcă a se topi în flacăra dicției: "Dintre gropile drumului mocnind /sar pașii nepietruiți ai țăranului - / lapte al Mumei, carne de / bivoliță, strigoi,/ neastîmpăr rănit al Dorului - / joardă pentru iertarea păcatului, / dezlănțuiri ale sufletului - / invizibile pete creștine / lacrimi ale alfabetului înfundîndu-se / în Semnul neînțeles al Crucii - / capăt al copilăriei - / pod de piatră ce s-a dărîmat - / și Lopadea Veche - lada de zestre, / spirit ducînd pe umeri / bunătățile
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
cu japca pămîntul, plugul, caii și bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României Mari, a cărei
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
elitei muzicologiei românești. Apropiata aniversare a 150 de ani de la nașterea „doinitorului Banatului”, „omul celor mai dulci cântări românești” (cum îl numea Nicolae Iorga pe Ion Vidu în panegiricul publicat cu prilejul trecerii maestrului, în 1931, în lumea cea fără de dor), a generat o aplicată discuție pe marginea rolului jucat de vechea Reuniune Română de Cântări și Muzică din fosta capitală culturală a românilor bănățeni în conservarea și efervescența manifestării spiritualității românești. A fost o ediție dedicată unor lansări și prezentări
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Gheorghe Grigurcu Interesante sunt precizările făcute de Lucian Valea în direcția relațiilor lui Blaga cu Cercul de la Sibiu. Se știe că poetul a "patronat" Cercul încă din perioada revistei Curțile Dorului și a fost de acord cu scindarea Cercului Literar studențesc Octavian Goga al Universității din Cluj, refugiate la Sibiu, din care a provenit Cercul Literar. Profesor al cerchiștilor, e adesea înfățișat în paginile lor critice sau de retrospecție biografică (eu
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
mai credibile cu cât el este unul dintre cei care a trăit pe propria piele experiența exilului: "Actualitatea textelor Teresei de Avila nu constă atât în descrierea minuțioasă a trăirilor ei mistice, în observațiile psihologice, ci pur și simplu în dorul ei pus în practică după prietenia cu divinitatea. Această atitudine nu a dus la o înstrăinare de lume, ci dimpotrivă la apropierea de lume și om. Întreaga ei viață stă astfel sub semnul aproapelui - azi, când atâția oameni suferă de
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
Concursul Național al Liedului Românesc create de marea soprană Mariana Nicolesco, care celebrează un deceniu de remarcabile succese, pun în valoare an de an comorile acestui gen muzical acumulate în România de peste două secole pe fondul vechiului nostru cântec de dor. Prin vocile tinerilor artiști care s-au apropiat de arta liedului în acești ani, și în care strălucesc, asistăm la renașterea acestui stil prestigios, considerat în context european, alături de liedul german, francez, italian, maghiar sau rus. Unul dintre evenimentele majore
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]