49,733 matches
-
-și reamintească acest lucru. Pocnitoriada de la granița acestor ani a exprimat mai mult decît bucurie, ea a fost și un semn al nemulțumirii și al frustrării. Partea bună a acestui spectacol neregizat e speranța mărturisită astfel. Cea întunecată ține de dorința de a-i speria pe cei din jur, care ar trebui să ne dea de gîndit. Vom găsi în acest an căi prin care speranțele celor altfel muți se vor împlini, în așa fel încît pocnitoriada de la viitorul Revelion să
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
ar fi cam exagerată. Am avut acestă impresie mai ales la primul volum, Duduca de marțipan, apărut în condiții grafice excelente la Editura Univers. Distanța dintre formă și fond mărturisesc că mi s-a părut cam mare, deși am admirat dorința aprigă de a fi cu orice preț scriitoreasă, un cuvînt folosit de o colegă a autoarei, Cecilia Ștefănescu. Un cuvînt asupra căruia merită cred să ne oprim. A fi scriitoreasă și a-ți asuma acest statut implică deopotrivă riscuri, dar
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
totul s-ar putea rezuma cu vorbele autoarei dintr-o poezie, "gagici sensibile, cu fumuri estetice și culturale". Să nu se înțeleagă cumva că nu sînt de apreciat asemenea "fumuri". Bine ar fi dacă mai mulți poeți ar arăta asemenea dorințe de ambalare cît mai grijulie a propiului produs, pentru că efectiv e o plăcere să mînuiești un asemenea obiect "estetic și cultural". Trebuie să spun însă că cele mai slabe texte din acest volum mi s-au părut tocmai acelea pe
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest mediu înșelător, cu miragii de tot felul... Neputința de a relata un lucru exact cum
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
de înfățișare dintre grădina franceză, a cărei paradigmă e cea de secol XVII, și varianta ei moldo-valahă, mai ales cea de secol XIX, se ascund diferențe ce țin de cultura profundă: rigoarea și perfecțiunea artefactului francez, destinat contemplării, vorbesc despre dorința omului de stăpînire prin rațiune și, în același timp, de îndepărtare de o natură imperfectă, în timp ce stufoasa grădină română, dominată de copacii crescuți la întîmplare, e subordonată naturii, percepută ca lucrare perfectă a lui Dumnezeu - nu întîmplător, descoperă autoarea, ea
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
cenușie, nedreaptă, imperfectă, cum este ea pentru unii, ai rămîne ca în glosa eminesciană, rece la toate, chiar ,,de te-ndeamnă, de te cheamă". Dar nu, departe de a fi resemnat, senin, olimpian, dorești, dorești încă atîtea, numai că între dorinți și posibilități pare a se căsca un abis. Prizonier și complice al unui trecut dilatat, hipertrofiat, te lași devorat de primejdiile, imaginare sau reale, ale prezentului și viitorului, transformate și ele, neîncetat, în timp trecut... Neliniștea îți dă la început
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
fericirii, Bar este filmul grecesc care m-a impresionat anul acesta cel mai mult. Reeditînd mitul Ariadnei, o energică șoferiță de taxi personalizată cu temperament de către Stela Fyrogeni cunoaște două existențe paralele: una în Nicosia, alta la Montevideo, mînată de dorința fierbinte de a-și regăsi fratele. O interesantă conexiune între națiuni diferite confruntate cu drama oamenilor dispăruți din rațiuni politice, mai rar din motive personale. Filmul - despre care s-a spus că este borgesian - are o poezie aparte pledînd pentru
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
RĂGĂLIE (1955-1999). ȘEFUL BANDIȚILOR. Bănuiesc că nu doar a celor de cartier. Titulatura e prea mare. Mi-am luat o piatră de pe inimă și mă grăbesc să le-o iau și conducătorilor. De orice culoare. Răsuflu ușurată. Reînvie în mine dorința și cheful de viață. Bandiții au făcut armistițiu cu politicienii. Drumul spre UE și NATO e liber. Se cuvine în aceste condiții ca Răgălie să fie ridicat la rangul de erou. N-ar fi nici primul și, vai, nici ultimul
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur și simplu, o continuă negociere cu limbajul și o tehnică de eliberare a tensiunilor existențiale. Chiar dacă fac expoziții și lucrează la șevalet, în atelier sau în spațiul liber, dorința artiștilor de a scăpa din captivitatea genurilor și din stereotipiile meșteșugului este vizibilă de la mare distanță. încercările de evadare către noi modalități de expresie, către foto și video sau către instalație, happening și performance, sînt tot mai evidente, dar ele
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
funcții politice, Puterea, o schiță în care se dezvăluie sursele misterioase ale conducerii dictatoriale, constând într-o impresionantă grămadă de Mickey Mouse de plastic, sau Muzeul figurilor de ceară, unde un dictator sud-american sau balcanic, ce mai contează, moare de dorința de a auzi măcar încă o dată un "Trăiască!". Satira devine grotescă și atunci când Mrozek privește pe fereastră la noua și luminoasa lume modernă postcomunistă, apocalipsa McDonalds, libera concurență a sex-shopurilor cu oferta bisericii, miracolul economic ce se produce pe piață
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
unități de măsură istorice, culturale și economice. Din nou, pot cita mulți români eminenți care au gândit în aceiași termeni. Pe de altă parte, mai ales intelectualii români simt și se prezintă drept europeni până-n vârful unghiilor ș12ț. Tensiunea dintre dorință și istorie, dacă vă place, pare a fi unul dintre paradoxurile caracteristice ale țării. Aceasta nu e tocmai o criză de identitate - este chiar ceea ce identitatea românească este. însă: asta nu are nici o legătură cu recomandarea mea politică, și anume
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
tot", "întreg", "încheiat", "încheiat", "împlinit", "în cap" și prin complinirile "de-a rîndul", "de zile" se arată întregimea anilor, exprimîndu-se totodată și faptul că pentru vorbitor anul a trecut sau va trece cu greu". Observația e foarte bună, chiar dacă, din dorința de precizie, ar trebui completată prin cîteva distincții suplimentare. Ea se referă la două serii de mijloace: înșiruirea (ani la rînd) e mai apropiată de valoarea "mulți", iar caracterul complet (ani întregi) de valoarea "mult din punctul de vedere al
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
și pisica, el va ști să-și domolească sau să-și ațâțe haotica cititoare și nesăbuita bibliofilă. La rândul ei, Helene nu e doar stimulată de calitățile rare ale lui Frank, ci poate deveni cu naturalețe confesivă, vorbindu-i despre dorințe și eșecuri, proiecte de obicei neizbutite, cronica sa jenă financiară, modestia locuinței, prieteni etc. Ar fi de menționat în treacăt că celelalte scrisori adresate membrilor familiei lui Frank Doel sau angajaților librăriei, deși pline de căldură și generozitate, sunt în
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
sîngeroase și se plătesc polițe în- tr-un mod ce amintește de cruzimea unor personaje de desen animat (să ne gîndim, de pildă la Cow and Chicken); de altfel narațiunea însăși capătă pe alocuri un ritm accelerat, de cartoon, dar din dorința de a cuprinde prea multe detalii șocante și mai cu seamă din cauza inflației de aluzii culturale, politice, economice, riscă să devină prolixă. Mult mai interesante mi se par următoarele două povestiri Chinezii papă copii? și Întîlnirea. Prima este un fel
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
perle pe care vine moartea și doarme din cînd în cînd umflîndu-și la maximum plămînii cu viață pură" (gura tigrului adîncă și sălbatică precum gura diavolului). Avem impresia că o sumă de imagini ,,trăznite" își au izvorul nu doar în dorința de ,,a-l epata pe burghez", ci și în cea a manifestării euforic-infantile, care transcende cu naturalețe regulile, sare peste opreliști: ,,prima zi de paști iisus reînviat pleacă pe patine de fosfor pe calea victoriei: (iisus reînviat pe patine de
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
te face să nu te simți singur printre oameni de afaceri și politicieni în acțiune ; cu o lejeritate neelitistă și cu un firesc încurajator. Iar dincolo de toate astea, Caius Dobrescu scrie ca un om care nu se sfiește de propriile dorințe de acțiune și implicare, nicidecum ca un filosof rentier, ci ca un eventual viitor decident. Printre tot felul de intelectuali "apolitici" infernali în apolitismul lor, Caius Dobrescu are curaj să spună: "Nu mă sperie deloc, ba chiar mă mobilizează ideea
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
unii comentatori, deosebirile de păreri pe care le-au exprimat în ultima vreme dnii Iliescu și Năstase. Ceva, ceva e posibil să fie adevărat. Omenește vorbind, s-ar putea ca Ion Iliescu să aibă unele reacții de nemulțumire față de nestăvilita dorință a lui Adrian Năstase de a fi în permanență vioara întîi. Sînt tot mai frecvente ieșirile în scenă ale premierului interpretînd rolul primului om în stat, din punctul de vedere al observatorilor deprinși cu premieri care, înainte vreme, una, două
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
tai în așchii și o înfigi în fiecre vers pe rând. Ești afectuos, asta e. Scrii cu sensibilitatea, inteligența, ochii, amintirea? Ediția mea completă de Poeme în trei volume va avea în volumul trei tot ce am scris despre iubire, dorință și artă, care mi se par a fi parte dintr-un tipar unic. Postulatul meu, oarecum un ecou al lui Blake, e o ecuație: Dorința e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Poeme în trei volume va avea în volumul trei tot ce am scris despre iubire, dorință și artă, care mi se par a fi parte dintr-un tipar unic. Postulatul meu, oarecum un ecou al lui Blake, e o ecuație: Dorința e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți, pe când dorința presupune mai ales energie. Viața trebuie să accepte încordarea dintre cele două. Când spun dorință mă gândesc la cea fizică, dar și la
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
artă, care mi se par a fi parte dintr-un tipar unic. Postulatul meu, oarecum un ecou al lui Blake, e o ecuație: Dorința e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți, pe când dorința presupune mai ales energie. Viața trebuie să accepte încordarea dintre cele două. Când spun dorință mă gândesc la cea fizică, dar și la dorința adâncă inspirată de tot ce e Altul și viabil ca idee. Pornind de aici, Moartea e
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
un ecou al lui Blake, e o ecuație: Dorința e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți, pe când dorința presupune mai ales energie. Viața trebuie să accepte încordarea dintre cele două. Când spun dorință mă gândesc la cea fizică, dar și la dorința adâncă inspirată de tot ce e Altul și viabil ca idee. Pornind de aici, Moartea e viabilă ca idee. Dacă Blake a putut trăi această permanentă încordare, de ce n-ar putea
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți, pe când dorința presupune mai ales energie. Viața trebuie să accepte încordarea dintre cele două. Când spun dorință mă gândesc la cea fizică, dar și la dorința adâncă inspirată de tot ce e Altul și viabil ca idee. Pornind de aici, Moartea e viabilă ca idee. Dacă Blake a putut trăi această permanentă încordare, de ce n-ar putea și alții? Am văzut cu ochii mei cât s-
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
de aici, Moartea e viabilă ca idee. Dacă Blake a putut trăi această permanentă încordare, de ce n-ar putea și alții? Am văzut cu ochii mei cât s-au iubit părinții mei în ciuda greutăților, disperărilor din relația lor. Atenție însă, dorința trebuie să se mențină trează, să se alimenteze cu emoția izvorâtă din spaima care nu o părăsește niciodată. Dacă aș pierde această încordare, aș pieri ca poet. The Photographer in Winter are un motto din Orwell. Budapesta e utopia dar
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
mai ales în zonele rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român. În consecință, sub îndrumarea și controlul permanent al URSS, România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român. În consecință, sub îndrumarea și controlul permanent al URSS, România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată că, în prezent, URSS
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]