2,119 matches
-
loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună zi aveam să trăiesc o durere la fel de profundă ca și a mamei, o să vedem în cursul acestei narațiuni"; Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII, nucleele sînt esențiale acțiunii narative din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ochi ștrengar, nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devine "un animal cu sânge rece", fără iluzii și resentimente. Românul La Duchesse de Langeais, scris în perioada "pierderii iluziilor" pe care Balzac le nutrea față de aristocrație, este "un virulent act de acuzare împotriva orgoliosului foburg aristocratic Saint-Germain, a faimoaselor ducese îngâmfate, vicioase și frivole" [Ion, p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
incessant concubinage du luxe et de la misère, du vice et de l'honnêteté, du désir réprimé et de la tentation renaissante, qui rend cette ville l'héritière de Ninive, de Babylone et de la Rome impériale". Până și retrasă într-o mănăstire, ducesa de Langeais rămâne Pariziana în toate pornirile 138. Michel Butor delimitează la Balzac, pe de o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
OPERA MAGNA (ediții bilingve) • Amphitryon, Kleist • Album de versuri, Mallarmé • Bucolica. Georgica, Vergilius • Cărțile Profetice, William Blake • Eneida, Vergilius • Hyperion, Hölderlin • Poeți latini postclasici, *** • Poezie. Dramă, Allan Edgar Poe • Regele Lear, Shakespeare • Sonete, Dante • Femeia omorîtă cu blîndețea, Thomas Heywood • Ducesa de Amalfi, John Webster Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan • Dramatic Poetry (vol. I), Sorin Pârvu • Economie generală, Tiberiu Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe Stan • Geografia mediului, Irina Ungureanu • Introduction to Linguistics
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Assisi (11821226) de origine italiană, spaniolul Sf. Dominic din Gaza, ambii fondatori ai ordinelor cerșetoare, structuri ce continuă și astăzi lupta împotriva Hoției și Trufiei. Apoi Sfânta Elisabeta (1207-1231), născută dintr-o familie domnitoare a Ungariei și devenită prin căsătorie ducesă de Turingia, a preferat sărăcia apostolică fastului curților europene. Italianul Sf. Toma din Aquino (1227-1274), unul din genialii teologi și filosofi ai omenirii, Sf. Vincențio din Paulo (francez) care atinge sublimul carității prin nenumăratele acte de binefacere. „Ce păcat - spune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Jerome Mitchell, University of Georgia, The Gale Group, 1994, pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
629 Surprindem din nou o asemănare frapantă cu operele lui Boccaccio, mai ales în abordarea aceluiași gen de poeme, vizionare și alegorice, deși stilurile rămân distincte, originale, unice. Există patru astfel de poeme chauceriene ale activității literare de tinerețe: Cartea Ducesei, Casa faimei, Divanul păsărilor și Legenda femeilor cinstite. O operă chauceriană în care identificăm o imagine idilică a femeii este Cartea Ducesei (The Book of the Duchess, 1370), o elegie scrisă pentru a-l consola pe John of Gaunt, duce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deși stilurile rămân distincte, originale, unice. Există patru astfel de poeme chauceriene ale activității literare de tinerețe: Cartea Ducesei, Casa faimei, Divanul păsărilor și Legenda femeilor cinstite. O operă chauceriană în care identificăm o imagine idilică a femeii este Cartea Ducesei (The Book of the Duchess, 1370), o elegie scrisă pentru a-l consola pe John of Gaunt, duce de Lancaster, la pierderea iubitei sale soții, Blanche, decedată la numai douăzeci și nouă de ani, în 1369, în urma ciumei. Autorul englez
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poem. Chaucer valorifică tradiția literară antică, inserând în debutul operei sale o poveste pe tema iubirii pierdute (aceea a lui Ceyx și a Alcionei 633), preluată de la Ovidiu, și care are ca rol anticiparea problematicii centrale a poemului („În Cartea Ducesei, ca de altfel și în poezia de mai târziu, Chaucer relatează în mod indirect. Lasă cititorului sarcina de a descoperi asemănările dintre povestirea inițială a lui Ceyx și a Alcionei și aceea a cavalerului în negru și a seraficei sale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rightly earned him his place as England's greatest comic poet.” Robert O. Payne, op. cit., p. 4. 636 Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, ed. cit., p. 44. 637 Ibidem, p. 45. 178 Identificăm două personaje în Cartea Ducesei: naratorul visător, cel care relatează istorisirea, și cavalerul în negru. Acesta din urmă nu pare deloc naiv. Este, dimpotrivă, un adept al convențiilor dragostei curtenești, care au devenit o parte constitutivă din maniera sa de a gândi sau de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
46. 641 Ibidem, p. 47. 642 Ibidem, pp. 48 49. 643 Ibidem, p. 54. 644 George Lyman Kittredge, op. cit., pp. 37-72 passim. 179 dispărută, Dalba 645 (în textul original White, traducere englezească a numelui francez Blanche, pe care îl purta ducesa), prin a cărei dispariție Fortuna i-a luat „tot ce-i mai bun”646, dar și noblețea și grația pe care pasiunea lor nu a uitat niciodată să le cultive. Ceea ce este interesant ține de faptul că durerea pierderii și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care pasiunea lor nu a uitat niciodată să le cultive. Ceea ce este interesant ține de faptul că durerea pierderii și a plângerii femeii iubite duce la rememorarea unor imagini din trecut încărcate de bucurie 647. „Ampla descriere extrem de laudativă a ducesei, deși în mare măsură tributară convențiilor literare medievale, pare să fie veridică. Blanche, spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
măsură tributară convențiilor literare medievale, pare să fie veridică. Blanche, spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm tehnica autorului de a se face credibil, descrierea ducesei fiind realizată din prisma soțului. Portretul fizic o poziționează pe iubită în fruntea unei ierarhii feminine, comparația cu elemente ale spațiului celest nu face decât să i amplifice însușirile deosebite: „Văzui atunci printre acele/ Preaminunate demoazele/ Pe una neasemuită;/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat-o atât de mult și în legătură cu care a afirmat că este <<unul dintre cele mai frumoase portrete ale unei femei care au fost vreodată creionate>>” George Lyman Kittredge, op. cit., pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rar masculinizate. Efeminarea bărbaților este în parte un efect al relației lor cu personaje feminine care dețin puterea. Naratorul din Prologul Legendei femeilor cinstite este redus la tăcere de mult mai raționala și autoritara voce a Alcestei, iar în Cartea Ducesei, cavalerul negru pare mult mai feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
datorită acestor informații, istoria se schimbă, regele fiind capabil de discernământ la momentul semnării acestui tratat secret. Cea care s-a ocupat de negocierile tratatului secret era cumnata lui Ludovic al XIV-lea și sora lui Carol al II-lea, ducesa d‘Orlèans, Henrietta Anne. Ne permitem să afirmăm că asasinarea acestei minunate ducese, plină de înțelepciune, energie și inteligență nu a fost opera unui admirator gelos, așa cum se crede. Probabil tocmai aceste negocieri secrete, în care se decidea schimbarea religiei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
semnării acestui tratat secret. Cea care s-a ocupat de negocierile tratatului secret era cumnata lui Ludovic al XIV-lea și sora lui Carol al II-lea, ducesa d‘Orlèans, Henrietta Anne. Ne permitem să afirmăm că asasinarea acestei minunate ducese, plină de înțelepciune, energie și inteligență nu a fost opera unui admirator gelos, așa cum se crede. Probabil tocmai aceste negocieri secrete, în care se decidea schimbarea religiei unui monarh și a unui popor au stat la baza asasinatului care a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
obliga să plătească pentru aceasta două sute de mii de livre. De asemenea, ambele țări urmau să atace Olanda, și apoi să împartă teritoriile cucerite între ele. Tot din sursele apocrife aflăm că cea care a condus tratativele secrete a fost ducesa d' Orlèans, Henrietta-Anne, sora lui Carol al II-lea și cumnata lui Ludovic al XIV-lea. Oficial, aceasta a murit de colici abdominale șase săptămâni după încheierea tratativelor. Neoficial, a fost otrăvită. Pe baza informațiilor apocrife, ne permitem să credem
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în 1636, s-a întors la Roma, de unde a continuat să transmită constant rapoarte lui Richelieu despre diversele mașinațiuni politice. în 1640 Richelieu i-a solicitat încă o dată serviciile, trimițându-l în misiune în Savoia, unde poziția de regentă a ducesei de Savoia - și totodată sora regelui Ludovic al XIII-lea - era amenințată de cumnații săi, prinții Maurice și Thomas de Savoia. Nu numai că a reușit să întărească poziția Cristinei de Savoia, dar, în același timp, a câștigat și ajutorul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se ofileau erau înlocuiți cu alții noi. Prin urmare, regele beneficia în apartamentele sale de pomi mereu înfloriți. Pentru sera de portocali, regele era dispus să se achiziționeze oricând noi pomi. De exemplu, pentru douăzeci de copaci, i-a achitat ducesei de la Ferté 2200 de livre. Printre portocalii achiziționați se afla și Le Grand Bourbon. Conform tradiției, acest portocal celebru a fost plantat în anul 1421 de către o prințesă din Navara. După ce a schimbat mai mulți proprietari, a ajuns în posesia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Abbé de Choisy, Mémoire pour servir à l'histoire de Louis XIV, se povestește:„Este momentul să amintim exemplul domnului de Vardes. Datorită unei intrigi împotriva domnișoarei de LaVallière și al unui cuvânt nenorocit pe care l-a spus despre ducesa de Orléans, soția Monseniorului, Vardes a fost închis la Bastilia și apoi trimis la Montpellier unde a rămas douăzeci de ani. La întoarcerea sa, regele, care îl iertase, nu s-a putut abține să nu-i ia peste picior vestimentația
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
numai trei persoane. Seara urmează cel mai important moment, le grand couvert. La el participau numai membrii familiei regale, delfinii și copiii acestora. Prinții de sânge nu erau acceptați. În lucrarea apocrifă Secret Memoirs of the Court of Louis XIV, ducesa d'Orlèans, soția fratelui regelui descrie ceremonialul:„De regulă regele nu accepta la masă decât membrii familiei regale. Cât despre prinții de sânge erau atât de mulți încât o masă obișnuita nu le-ar fi ajuns; și într-adevăr, când
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
obișnuita nu le-ar fi ajuns; și într-adevăr, când eram cu toții acolo era destulă înghesuială. Regele obișnuia să stea la mijloc, și îi avea în partea dreaptă pe Delfin și pe ducele de Burgundia, iar pe Delfină și pe Ducesa de Berri în partea stângă; Monsieur și cu mine stăteam pe una din margini, iar fiul meu și soția lui pe cealaltă; celelalte laturi ale mesei erau rezervate nobililor de onoare, care nu stăteau în spatele regelui, ci în partea opusă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]