4,139 matches
-
, Alexandru (28.III.1888, Pitești - 9.IV.1961, București), dramaturg și traducător. Este fiul Elenei și al lui Gheorghe Kirițescu. Urmează cursurile primare la Pitești, iar pe cele secundare la Alexandria și la București, absolvind Liceul „Gh. Lazăr” (1903). Figurează scurt timp ca student al Facultății de Litere, după care trece la Facultatea de Drept
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
orice constrângere: „Folosesc exorcisme și incantații. Recurg de asemenea la filtre, la farmece, la demonii numiți paredri și oniropompi și la tot felul de practici magice. Ei au o reprezentare a lui Simon, având trăsăturile lui Zeus, și una a Elenei, sub chipul Atenei, la care se închină” (I, 23, 4). Singura piedică în a‑l considera pe Simon precursorul Anticristului este perioada, mult prea îndepărtată de parusie, în care acesta a trăit și și‑a răspândit învățătura. Marcu, precursor al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
umeri și pe spate. Găitanele brodate și nasturii de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan cu mâneci lungi tivite cu cacom. Aș putea evoca și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mănăstirii din Urșani - 1804, Pomelnicul bisericii din Sâmnicu de Jos -1814, Pomelnicul Mănăstirii țânțăreni - Dolj - 1816, Pomelnicul bisericii din Proeni - Vâlcea). Vezi Dicționarul Literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei R. S. România, 1979, p. 213. 58. Vezi Elena Sintu, Pomelnicul de la Bisericani, în „Romanoslavica”, XIV, București, 1967, p. 437, 411 și urm. 59. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. II, p. 291. 60. Vezi Aurelian Sucerdoțeanu, Pomelnicul mănăstirii Iezerul, în „Mitropolia Olteniei”, XIV, 1962, nr. 7-9, p. 202; Idem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de soțul ei, Petru Rareș, la Probota (Mănăstirea Probota Nouă), a fost înmormântată Elena Ecaterina Brancovici („Doamna lui Petru Voevod, fiica lui Despot țarul”; lespedea funerară, care are un chenar excizat, alcătuit din inscripție, afișează un câmp central plin de flori desprinse parcă dintr-un brocart 579), ucisă poate din ordinul unui Alexandru Lăpușneanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își pregătise și ea locul de veci în biserica din Mărginenii Prahovei: „care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”) sau lăsându-i pe descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt a Elenei Ecaterina Rareș proclamă o glorie consolidată prin noblețea ascendenței paterne: (trad.) „Această groapă este a roabei lui Dumnezeu Elena, Doamna lui Petru voievod, fiica lui Ioan Despot țarul, care s-a strămutat la aceste lăcașuri și la veșnicele lăcașuri ...”583
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tendențioase, afirmații fără acoperire, multe date eronate, depărtarea de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o evocare romanțată a Elenei Lupescu, ticsită de comentarii ale autorului, de disertații despre literatură și muzică. Stilul lui Ș., observă Alex. Ștefănescu, „nu are totuși fluența, superficialitatea antrenantă, capacitatea de a crea rapid impresia de viață proprii scrisului lui Cezar Petrescu”. SCRIERI: Imagini și
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
1995, 41-44; René Al. de Flers, „Vulpea roșcată”, un certificat de autenticitate, JL, 1996, 25-32; Gheorghe Grigurcu, A pune degetul pe rană, RL, 1996, 39; René Al. de Flers, Manuscrisele Pamfil Șeicaru, JL, 1996, 39-46; Alex. Ștefănescu, Viața romanțată a Elenei Lupescu, RL, 1996, 16; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 137-140; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 54-64; Popa, Reîntoarcerea, 148-162; Cassian Maria Spiridon, Între ziaristică și literatură, CL, 1999, 3; Dialoguri esențiale - Despre Pamfil Șeicaru cu René Al.
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
București, 1962; Martin Wickramasinghe, Taină Insulei Șerpilor, București, 1962; Serghei Sartakov, Crestele Saianilor, I-III, București, 1967 (în colaborare cu Emil Șuter); Anatoli Alexin, Fratele meu cântă la clarinet, București, 1970; Kim Mân Cijun, Visul celor nouă suflete, București, 1973; Elenă Axelrod, Iarna se joacă, București, 1975 (în colaborare cu Viniciu Gafița); Arkadi Adamov, Cercuri pe apă, București, 1975; Panteleimon Romanov, [Proza scurtă], în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976, 129-307; Anatoli Toboliak, Povestea unei iubiri, București, 1979
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
ELENA SIMINA ARGUMENT Educația estetică a elevilor nu poate fi gândită în afara unei temeinice educații muzicale, care-l determină pe copil să-și exprime gândurile, ideile, sentimentele prin muzică, conturându-i prin aceasta o personalitate armonioasă, sensibilă și creativă. Baza educației
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
, George (8.IX.1884, Câmpulung - 28.VIII.1943, Câmpulung), prozator și traducător. Este al doilea născut din cei șaptesprezece copii ai Elenei și ai lui Ghiță Ulieru, cojocar. După școala primară și Gimnaziul „Dinicu Golescu” urmate în orașul natal, în 1903 absolvă Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești și se înscrie la Facultatea de Medicină din București, unde formarea sa va fi influențată
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
TUDORAN, Radu (pseudonim al lui Nicolae Bogza, 8.III.1910, Blejoi, j. Prahova - 19.XI.1992, București), prozator și traducător. E al cincilea și ultimul fiu al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, funcționar în marina comercială, apoi antreprenor, ambii părinți fiind moldoveni de origine. Scriitorul Geo Bogza și filosoful Alexandru Bogza sunt frații săi. A absolvit Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu (1930) și
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
VASILESCU, Horia (6.VII.1940, Caransebeș), prozator și traducător. Este fiul Elenei și al lui Constantin Vasilescu, avocat. După studii de drept, încheiate la Universitatea din Cluj în 1967, urmează un stagiu postuniversitar la Torino (1967-1968). Cercetător la filiala din Cluj a Academiei Române, este apoi redactor la „Jurnal” (1978-1981), o publicație din
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
VĂCĂRESCU, Iancu (1792, București - 3.III.1863, București), poet și traducător. Vlăstar din vechea familie a Văcăreștilor, V. este fiul lui Alecu Văcărescu și al Elenei Dudescu, fiică a marelui ban Nicolae, care - mândră de evghenia neamului ei - pretindea că s-ar fi înrudit cu Maria Tereza. Copilul a fost crescut de mamă, căci în 1797 Elena Dudescu se despărțise de soțul ei. În 1799 Alecu
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Duchesse de La Rochefoucauld, Rencontres avec Hélène Vacaresco (1864-1947) et Anna de Noailles (1876-1933), „Revue des études roumaines”, 1961; E. Voiculescu, Elena Văcărescu și cinematograful, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1966, 2; George Cuibuș, Colocvii pariziene: cu Jules Romains și Edmée de La Rochefoucauld... despre Elena Văcărescu și Anna de Noailles, F, 1966, 12; Andrei Radu, Aspecte românești în opera Elenei Văcărescu, SUB, Philologia, t. XI, 1966, fasc. 2; Augustin Z.N. Pop, Testamentul literar al Elenei Văcărescu, RL, 1968, 44; George Oprescu, Domnișoara Elena Văcărescu
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
pariziene: cu Jules Romains și Edmée de La Rochefoucauld... despre Elena Văcărescu și Anna de Noailles, F, 1966, 12; Andrei Radu, Aspecte românești în opera Elenei Văcărescu, SUB, Philologia, t. XI, 1966, fasc. 2; Augustin Z.N. Pop, Testamentul literar al Elenei Văcărescu, RL, 1968, 44; George Oprescu, Domnișoara Elena Văcărescu, SXX, 1969, 9; Sarina Cassvan, Un gând pentru Elena Văcărescu, VR, 1972, 2; Romulus Dianu, Elena Văcărescu, TBR, 1973, 7; Al. Duiliu Zamfirescu [Evocare], MS, 1973, 4; Ion Stăvăruș, Elena Văcărescu
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
unei ființe dragi. Poezia se zbuciumă în spațiul unei personalități închise, care se devoră mereu pe ea însăși. Răspunzând parcă peste secol lui Eminescu, Vinea arată că nici în „cercul strâmt” al existenței omenești „norocul” nu-l „petrece” pe om. ELENA ZAHARIA-FILIPAȘ SCRIERI: Descântecul și Flori de lampă, București, 1925; Paradisul suspinelor, cu gravuri de Marcel Iancu, București, 1930; Ora fântânilor, pref. Mihail Petroveanu, București, 1964; ed. pref. Matei Călinescu, București, 1967; Lunatecii, I-II, București, 1965; ed. pref. Magdalena Popescu
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
redactor, i se publică în 1884 romanul În fața vieții, scos și în volum în același an. Funcționar, din 1885, în Ministerul Afacerilor Străine, e concomitent profesor la Liceul „Sf. Gheorghe”, condus de Anghel Demetriescu, și la pensionul de fete al Elenei Miller-Verghi. În 1888 e trimis atașat diplomatic la Roma, unde va rămâne până în 1906, cu o detașare temporară la Atena (1892) și alta la Bruxelles, când girează și postul de la Haga (1892-1894). Se căsătorește în 1890 cu Henriette Allievi, fiica
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
buchet de flori parfumate și multicolore. Le-am cules chiar din grădina noastră. Mama se va bucura mult. Ea știe că eu le-am îngrijit. -La mulți ani, mamă! 1. Reconstituie propoziția din norișori: 2. De unde a cules fetița floricelele? Elena frumos desenează 9 3. Scrie trei însușiri potrivite pentru flori: LA MARE 2. Alcătuiește două propozitii cu cuvăntul obținut pe verticală A-B: ANIMALELE SĂLBATICE a. Dezlegând ghicitorile vei reuși să completezi rebusul: A-B: 1. Roșioară și codată Dă
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
grai, codru. 3.Caută în poezie cuvintele potrivite pentru a întregi expresiile. 4.Grupează cuvintele care au același înțeles: grai, avuție, izvoade, popor, slavă, glorie, glas, faimă, laudă, neam, manuscris, comoară, avere, voce, text, națiune, preamărire, faimă, proslăvire, limbă, document. ELENA FARAGO Elena Farago s-a născut la Bârlad în familia unor greci, numindu-se Elena Paximade. Elena Farago (n. 9 martie 1878, Bârlad - d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă, considerată una dintre cele mai bune creatoare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
care au același înțeles: grai, avuție, izvoade, popor, slavă, glorie, glas, faimă, laudă, neam, manuscris, comoară, avere, voce, text, națiune, preamărire, faimă, proslăvire, limbă, document. ELENA FARAGO Elena Farago s-a născut la Bârlad în familia unor greci, numindu-se Elena Paximade. Elena Farago (n. 9 martie 1878, Bârlad - d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă, considerată una dintre cele mai bune creatoare de poezie pentru copii (Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Cloșca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit etc.). Gândăcelul Elena
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Confesiuni, 60-63; Sebastian, Eseuri, 340-344; Papadima, Creatorii, 323-326; Pericle Martinescu, „Republica disperaților”, „Reporter”, 1935, 75-77; a.n. [Alexandru Negură], „Menuetul”, „Hotarul” (Arad), 1936, 2-3; Erasm [Petru Manoliu], „Gol”, „Credința”, 1937, 1 054; Omagiu lui G.M. Vlădescu, „Pământul”, 1937, 163-165 (semnează Elena Farago, Victor Eftimiu, George Mihail Zamfirescu, Eugen Cealâc, Al. Lascarov-Moldovanu, Cezar Petrescu, Virgil Huzum, C.D. Fortunescu, Dem. Theodorescu, Radu Gyr, Mircea Brateș, Radu Cosmin, Sandu Teleajen, Petre C. Georgescu-Delafras ș.a.); Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 177-184; C. Săteanu
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
revista „se vrea cu tot sufletul în slujba cauzei culturale a provinciei din sânul căreia iese”, asumându-și, ca modestă misiune, „încurajarea condeierilor olteni”. Fără a-și depăși condiția provincială, P.l. publică mai cu seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian Stănciulescu ș.a. Din sumar nu lipsesc, deși sunt sporadice, prozele scurte (schița Vioara fără coarde de Al. Cazaban
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
POPESCU, Dumitru (18.IV.1928, Turnu Măgurele), prozator, poet și eseist. Este fiul Elenei Aurica Popescu, mic meseriaș. Urmează școala primară, gimnaziul și Liceul Comercial în orașul natal, înscriindu-se apoi la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București, pe care o va absolvi ca licențiat în științe economice în 1951. Este
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
, Adam (11.III.1943, Kobișnița, Serbia), traducător și poet. Este fiul Elenei și al lui Dragoliub Puslojić, țărani români din Valea Timocului. Tatăl moare la douăzeci și trei de ani, fără să-și vadă fiul, fiind ucis de naționaliștii croați, încât copilul este crescut de bunicii paterni. Clasele primare le urmează la
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]