KorAP: Find »[drukola/base=episcopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...260 >

6,495 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420

vedea de treburile obștii. Ei dezbăteau împreună asupra cazurilor dificile cu care se confruntau în diocezele individuale și ajungeau la o înțelegere comună asupra mijloacelor de eliminare a abuzurilor; ei hotărau cauzele și numeau succesorii Episcopilor decedați. Succesorii numiți de Episcopii din aceleași provincii erau cunoscuți și acceptați de toți, lucru ce ducea la menținerea unei armonii perfecte, ceea ce îi făcea pe toți să fie trup și suflet. Conciliile interprovinciale, naționale și ecumenice constituiau un al rezultat. 55. În al cincilea

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
pentru a face achizițiile, mult timp de cheltuit și multe forțe pentru susținerea obositoarelor și grelelor sarcini ale etichetei, ceea ce era mai mult decît îndeajuns ca să pună capăt vieții celor mai în vîrstă 118. 63. Astfel de dificultăți care îndepărtează Episcopii unii de alții, înconjurați fiind de o așa-numită atmosferă respingătoare, reprezintă semnul sigur al ambiției intrate pe furiș în inima lor. Și ce motiv de separare și de schismă să fie mai mare decît ambiția, care a influențat întotdeauna

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
acesta, că "oriunde există un scaun episcopal există multă vreme și o putere trecătoare și acolo se manifestă motive de discordie". Constantinopolul este un exemplu care ne vine în minte imediat. Cu mai puțin de un secol după întemeierea sa, episcopii Noii Rome, încrezători în sprijinul din partea vecinului lor, a împăratului, ținteau să pună în umbră cel mai vechi și renumit scaun al Bisericii și au reușit, după ce au susținut conflictul, să obțină al doilea loc în Biserică 119. Nemulțumiți fiind

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
față de justiție. Conducătorii nu mai erau judecători seculari luați la întîmplare, ci slujitori ai poporului lui Dumnezeu, guvernînd în spiritul justiției și bunăstării generale. Lucrarea desfășurată asupra puterii ecleziastice prin minunata misiune încredințată Bisericii lui Cristos a fost exercitată de Episcopii care au proclamat adevărul și, după cum spune Scriptura, au devenit martorii lui Dumnezeu înaintea regilor. Astfel de Episcopi au existat, în pofida degradării atîtora dintre frații lor ei rezistau izbucnirilor de mînie ale conducătorilor și le domoleau furia; profitau apoi de

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
din diferitele națiuni? Încetînd să mai fie Episcopi ai Bisericii universale în spirit și acțiune, ei sînt acum numai Episcopi naționali, și în această calitate sînt angajați politic precum ceilalți funcționari ai guvernului. Ei se comportă ca niște politicieni cu Episcopii străini și cu însăși Biserica lui Dumnezeu, făcînd război și pace cu aceștia, printre armistiții și amenințări. Cea mai mare absurditate întîlnită în Biserică a avut loc în secolul al XV-lea, atunci cînd un conciliu s-a întrunit pe

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
să nu cadă și carul ceresc în prăpastie? Dacă mai rămîne ceva libertate în cadrul Bisericii (și fără libertate Biserica are atîta viața cît un om care este lipsit de aer), aceasta trebuie găsită la Scaunul de la Roma, iar nu la Episcopii supuși prinților ecleziaști. Totuși, trebuie să se facă o excepție, ca în cazul libertății de care se bucură Biserica în Statele Unite ale Americii și în alte regiuni necatolice unde catolicismul poate încă să respire mai mult sau mai puțin liber

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
pe vremea aceea, Pontiful Nicolae I, puternic apărător al canoanelor, nu s-a temut să vorbească cu mare demnitate în diferite ocazii, împotriva abuzului produs de interferența puterii laice în alegerea Episcopilor. Un exemplu poate fi întîlnit în scrisoarea către Episcopii din teritoriile lui Lotharius. El le-a poruncit, sub amenințarea cu excomunicarea, să îl avertizeze pe rege să-l demită pe Ilduin din scaunul de Cambrai, pe care Lotharius i-l dăduse în pofida faptului că nu-l merita și încălca

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
Cristos și Apostolii săi, și sfinții care domnesc alături de el, au afirmat dintotdeauna. Luați seama și ascultați-i. Episcopii se întrunesc în concilii pentru a organiza alegerile ordinare, împreună cu clerul și cu oamenii din Beauvais, și aceasta cu consimțămîntul Vostru." Episcopii care mărturisesc adevărul înaintea regilor în acest fel, fără să fie lipsiți de respect, cred că aduc în fața conducătorilor cea mai mare dovadă a credinței lor, un nemuritor devotament. Ce puțin este recunoscut acest lucru! Dar ce speranță au conducătorii

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
împotriva voinței și amenințărilor multora, îl rog de Domnul ca Domnia Voastră să mă pedepsească în această viață, pentru ca să mi-o salvez pe cealaltă. Și pentru că vă pasă atît de mult de alegerea lui Odoacru, să-mi spuneți în cît timp Episcopii din provincia Reims, împreună cu aceia care au fost delegați de Domnia Voastră la Conciliul din Fismes se vor putea aduna. Voi veni și eu dacă voi mai fi încă în viață. Trimiteți-l și pe Odoacru, împreună cu aceia care l-au

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
așa fel încît nu va mai ocupa niciodată vreo funcție ecleziastică în această provincie; iar toți aceia care se vor face vinovați de vina lui vor fi excomunicați, pentru ca să dea satisfacție Bisericii". Cuvinte atît de minunate, atît de demne de Episcopii din primele veacuri nu au oprit samavolnicia; curtenii, cei care se întreceau să spună cele mai lingușitoare cuvinte urechilor domnului lor și să îi demonstreze devotamentul lor, l-au făcut pe Luis al III-lea să se folosească de forță

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
iar întreaga putere a Bisericii, întreaga libertate ecleziastică aparține unei rîn-duieli de lucruri spirituale și invizibile. Ce minune însă, dacă i se adăuga puterii și serviciul spiritual al episcopatului, o mare putere veșnică și înțeleaptă, un serviciu temporar și material; Episcopii, oameni și ei, au rămas, ca și principii, orbi în preocuparea lor pentru acest accesoriu, și prin aceasta și-au pierdut curînd coloana vertebrală a demnității lor episcopale; prin această putere temporară primită de la principe au amestecat și au confundat

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul clericilor, pe post de Episcopi 198! 87. Această unire strînsă între spiritual și temporar a fost cauza uzurpării de către lucrurile trecătoare, însemna, de fapt, o uzurpare a spiritului și, așadar, învestiturile acordate de principi ca însemne ale puterii spirituale

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
de Episcopi 198! 87. Această unire strînsă între spiritual și temporar a fost cauza uzurpării de către lucrurile trecătoare, însemna, de fapt, o uzurpare a spiritului și, așadar, învestiturile acordate de principi ca însemne ale puterii spirituale, inelul și dotările pastorale; episcopiile erau lăsate vacante în momentul în care conducătorului îi reveneau beneficiile 199; Așadar, alegerile erau influențate de principe 200; scaunele episcopale erau oferite celor care licitau mai mult, diocezele Bisericii erau conduse, deci ajungeau pe tronurile Bisericii suflete ticăloase, a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
ne convinge că, universal vorbind, se menține libertatea Bisericii în numirea Episcopilor. Căci nu era posibil ca monarhia întregii lumi să fie deținută de un sigur împărat, iar acesta să poată să-i cunoască și să-i aleagă pe toți Episcopii care trebuiau unși în toate părțile pămîntului, în Asia, în Europa și Africa. Oricum, numirea celebrată de sfînta Biserică în conformitate cu tradiția apostolică și cu reglementările religioase a fost întotdeauna îndeplinită și validă. Mai tîrziu, obiceiurile au cerut ca în unele

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
dușman era corupția acestui cler de curte. Să presupunem că Henric ar fi ascultat vocea dreaptă și paternală a Capului Bisericii; sau că sfătuit de Pontif în castelul din Canossa nu ar fi fost indus în eroare încă o dată de episcopii cei răi care se foloseau de el ca de un scut pentru propriile lor vicii. Furtuna ar fi izbucnit curînd; regele, absolvit fără întîrziere de la excomunicare, ar fi rămas în deplină pace cu Biserica. Și-ar fi păstrat regatul spre

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
ar fi rămas în deplină pace cu Biserica. Și-ar fi păstrat regatul spre marea bucurie a Papei; dar dacă lupta dintre preoțime și imperiu ar fi încetat din fașă, după cum ar fi trebuit, ce s-ar fi întîmplat cu episcopii simoniaci și concubinari dați pe față înaintea poporului? Episcopii înșiși au recunoscut posibilele consecințe ale viciilor, frivolității, beneficiilor pe care le cumpăraseră atît de scump, femeilor pe care le aveau, grației principelui cu care erau complice. Toate acestea explică limpede

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
și la curte și să lupte în armată; iar slujitorii altarului au devenit slujitori de stat, primind de la rege cetăți, ducate, marchizate, monetării, castele și alte lucruri care decurg din serviciul închinat regatului. De aici a provenit obiceiul din Biserică, Episcopii aleși, să nu mai fie consacrați decît dacă au primit mai înainte învestitura din mîna regelui 222. Predecesorii noștri Grigore al VII-lea și Urban al II-lea s-au necăjit mult din cauza acestor rele și a numeroase altele care

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
persecuții și exilări din partea predecesorului lui Henric, Wilhelm, care, în pofida schimbării de politică ce a rezultat din onorabila în-scăunare a lui Anselm, nu a putut să-l corupă pe Arhiepiscop sau să obțină de la el darurile pe care le dădeau Episcopii la învestitură. După încheierea disputei cu Anselm, o nouă misiune diplomatică a fost trimisă Pontifului, trei Episcopi care să vorbească în numele regelui și doi monahi, în cel al primatului. S-au întors fără a fi obținut nimic. În prezența Episcopilor

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
să prelungească sclavia Bisericii. Falsitatea, demascată ulterior și pedepsită cu excomunicarea acestor Episcopi, i-a făcut să afirme că Papa le-a vorbit în particular și i-a îngăduit regelui să facă ceea ce îi fusese interzis prin scrisori. După cum spuneau Episcopii, Papa nu a vrut să scrie aceste lucruri de teama că ar fi trebuit să facă și altor conducători concesii asemănătoare 228. În zadar cei doi monahi, însoțitori în misiunea diplomatică, protestează, negînd faptul; în schimb, sînt insultați și oprimați

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
a favoriza o persoană anume ori numea de-a dreptul o persoană după bunul său plac? Și dacă acea simplă manifestare a dorinței suverane era o încercare de uzurpare a alegerilor canonice, unde mai erau alegerile libere, cînd principele numea Episcopii? Iar Pontifii nu puteau face altceva decît să nu acorde confirmarea? Și puteau Pontifii să refuze în toate cazurile confirmarea? Nu; ci numai în cazul în care cel numit comisese un delict foarte grav; și nu întotdeauna acest delict era

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
era absolventă de teologie sau de drept sau nu avea vîrsta necesară. Dioceza căreia îi era destinată nu primea nici o asigurare în această privință. Dar atunci cînd își alegea propriul Episcop, Biserica putea să-și facă propriile investigații; atunci cînd Episcopii provinciali sau Papa alegeau un Episcop, întotdeauna Biserica catolică făcea această alegere. Biserica știa, trebuia să știe, care erau cerințele, iar dacă alegea prost își făcea rău sieși. Nimeni altcineva nu îi făcea rău; dar atunci cînd un Episcop este

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
ale miniștrilor, ale Guvernului, acel Episcop trebuie să lumineze și să îndrepte oamenii după litera Evangheliei pe care să știe să o tălmăcească 255. Dacă nu aceasta este rațiunea pentru care principele acordă atîta importanță deținerii puterii de a numi Episcopii, este clar că acesta încearcă să găsească o susținere, care nu este morală, ci politică în favoarea sa, nu divină, ci omenească, o susținere oarecare, nu o susținere pură și dreaptă. Și acest lucru nu înseamnă simonie? Nu este, așadar, o

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
rege are atîta conștiință încît să numească Episcopi pe acei oameni gata să moară decît să rămînă muți în fața adevărului? 121. Alte dezavantaje rezultă din numirile regale. Regii și guvernele consideră că episcopatele ar fi niște oficii politice și aleg Episcopii în funcție de sistemul prevalent de guvernare. În mod firesc, astfel de Episcopi împărtășesc aceleași vederi politice ca stăpînii lor și nu pot fi neutri în mijlocul atîtor partide politice. Cu siguranță, nu se pot dedica dezinteresat studierii legilor veșnice ale adevărului și

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
se teme. Nici de persecuții, nici că foamea o va ucide, fiindcă nici persecuția, nici foamea nu au făcut să piară Bisericile din Orient, din Germania și din Anglia; acestea au pierit din cauza corupției cauzate de putere atunci cînd numea Episcopii, fie pentru că Episcopii își vînduseră voința și independența, fie că au ignorat poate pînă unde pot ajunge oamenii liberi și credincioși cu rezistența împotriva unei voințe care comitea sacrilegii. Acum este rîndul vostru, oh, voi cei care ați mai rămas

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
fraternitate, să-și aducă aminte de lăcomia seniorială atît pentru ei, cît și pentru principele de care depindeau prin vasalitate, rămînînd astfel Episcopul separat de popor și prizonier al episcopatului (Plaga a III-a); cît privește apoi servitutea feudalismul, cu Episcopii supuși direct Domnului temporar ca fideli și oameni ai săi -, ea a înlănțuit cu mîrșăvie Biserica și toate bunurile sale, supunînd-o puterii laice care a împins-o în necazuri și pericole, mergînd pe o cale accidentată și înșelătoare, degradîndu-se și

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]