3,970 matches
-
să mă poarte pe un traseu coerent. Sensul. Înțelesul. Tâlcul. Deslușirea". În mod evident, enumerarea sună suficient de acid pentru a submina potențiala supradoză de misticism poetic sugerat. Ceea ce contează însă este doar faptul că, în această questa până la urmă eroică, Ovidiu Nimigean pare a-și fi găsit adevărata identitate poetică, o identitate construită tocmai pe principiul rupturii, al dizolvării. Căci "Aici, în locul fără dimensiuni, ființa mea se destramă pentru a se recompune"... Referințe critice (selectiv): Nichita Danilov, Apocalipsa de carton
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
DAR trebuie să ni te supui/ trebuie să asculți cântecul ghilotinei/ trebuie să cânți printre naufragiați" (Deținut 001954). Nici retorica autoironiei altădată salvatoare, nici manevra eschivei (tradusă, adesea, într-o recuzită descinzând din imaginarul unei antichități sau a unei medievalități eroice), nu se dovedesc strategii prea eficace. Poetul știe că, apelând la ele, nu face altceva decât să amâne inevitabila revelație a finitudinii ființei. Orice simulare eroică se întoarce, de altfel, în acțiune de semn contrar: toga imperială îi apare în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tradusă, adesea, într-o recuzită descinzând din imaginarul unei antichități sau a unei medievalități eroice), nu se dovedesc strategii prea eficace. Poetul știe că, apelând la ele, nu face altceva decât să amâne inevitabila revelație a finitudinii ființei. Orice simulare eroică se întoarce, de altfel, în acțiune de semn contrar: toga imperială îi apare în zdrențe, halebarda îi ruginește, iar "acasă" nu îl mai așteaptă decât "șobolanul însingurat și suferind", incapabil a mai roade cătușele care-i barează zborul peste "acoperișe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai mare parte a artiștilor care au abordat subiecte moderne s-au mulțumit cu subiecte publice și oficiale, cu victoriile noastre și cu eroismul nostru politic" [1971, p.64]. " Există totuși subiecte aparte, care sunt, într-un fel, mult mai eroice. Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
neliniștește opinia publică. Codul civil al lui Napoleon frânează emanciparea femeii pe parcursul secolului al XIX-lea, având o delimitare strictă între caracterul privat al feminității și cel public al masculinității. În acest context, Femeia Nouă, cu pași mărunți, discret, dar eroic, pe eșafod, pe baricade, în cluburi, în presă, în exil sau în saloane, desfășoară o considerabilă energie în vederea emancipării sale. Soluționarea problemei de gen constituie o condiție de ruptură cu mentalitatea tradițională și de avansare a societății în direcția modernității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi, "agenți ai trecutului". După Revoluția franceză, prezența femeilor devine mai ștearsă, predominant devine imaginarul eroic, în care femeile nu mai ocupă nici un loc, consemnează Mona Ozouf [1999a, p.66]. Că după orice metamorfoza politică de anvergură, a existat o perioadă de mari ezitări, mers înainte și mers înapoi, de mare instabilitate. Consecințele directe ale revoluției
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ale lui Zola pentru La Joie de vivre programul pentru Lazăr Chanteau: "faire de lui l'homme et non le héros". Spre 1880, consemnează Jean Borie, non-eroismul a devenit garanția autenticității unei reprezentări [1999, p.201], realismul reflectă partea ne-eroică (populară) a realității. Zola nu a creat personajul tânărului curajos în filiația eroilor secolului, el consideră destinul tinerei fete și al femeii mai reprezentativ. Zola crede în rolul benefic al femeii bune și regeneratoare. Vectorul redirecționat de la grandoarea anticilor la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de posibilitatea foarte limitată de a interveni asupra chestiunilor nevralgice.150 Întâlnirea lor este, în orice caz, una de factură critică. Montale nu a preluat decât parțial pesimismul absolut, specific gândirii mature a lui Leopardi, renunțând, de exemplu, la componentă eroica: durerea romanticului era deopotrivă mai simplă, măi deznădăjduita.151 Totuși, prin imobilitatea și resemnarea lui împinse până la extrem, pesimismul montalian îl egalează în asprime pe cel al antecesorului. Deși autorul Oaselor de sepie nu se plasează în interiorul curentului propriu-zis leopardist
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Shakespeare este probat de traducerea Artei reprezentării dramatice semnate de Heinrich Theodor Rötscher. În această lucrare, dramaturgul englez ocupă un loc privilegiat. Personajele lui ("aceste microsisteme") se bucurau de atributul eternității ("aceste personalități eterne") și alcătuiau "mina gigantică a timpilor eroici" (ibidem, 231). Eminescu manifestă aceeași apreciere pentru autenticitatea personajelor shakespeariene: Flori mirositoare, însă sălbatece ca florile din cununa nebunului rege Lear. Oare amestecul ce pare fără înțeles a florilor sălbatece ce se strecor prin pletele bătrânului rege nu sunt metafora
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
În decorul psihologic al unui stoicism rar întîlnit în literatura britanică modernă, Dorothy încearcă să reziste multitudinii de provocări. Resemnată cu statutul de fată bătrînă (deși nu e lipsită de șarm și nici nu are o vîrstă înaintată), ea suplinește eroic numeroasele deficiențe de caracter ale sarcasticului său tată. Împacă enoriașii jigniți de condescendența irepresibilă a parohului, vizitează bordeiele săracilor, pentru a le aduce o rază de speranță (episodul în care masează, plină de repulsie, picioarele murdare, umflate și vineții ale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
împietrirea lor, ghicim, ultimativ, resemnarea a mii de generații din trecut în fața singurei certitudini dăruite nouă în această lume aceea că, odată, vom dispărea. "Castelele de carton" ale persona jelor nu au fost astfel decît o luptă donquijotescă, ridicolă (deși eroică în intenția sa primordială) împotriva morilor de vînt. Bibliografie Almudena Grandes. Castele de carton. Traducere de Cornelia Rădulescu. Col. "Raftul Denisei". București: Humanitas, 2006. David Lodge. Crudul adevăr. Traducere și note de George Volceanov. Iași: Polirom, 2006. Puțină istorie englezească
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
vitreg). Nepoții lui Rabbit, Judy și Roy, adolescenți acum, sînt pe punctul de a-și începe ei înșiși traseele existențiale. Chiar eschivîndu-se în fața sorții (asemenea unui Oedip postmodern, dar unul mai curînd comic decît tragic și mai degrabă non-eroic decît eroic), Harry Angstrom ajunge să o împlinească. "Morala" seriei (dacă putem reconstitui o "morală" din aproape două mii de pagini ficționale) rămîne aceea că nu ai cum să faci un pas (oricît de benign și neînsemnat), în universul nostru, fără a declanșa
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al lui Shakespeare sau ca Ishmael al lui Melville pentru a povesti (oare e numai un "accident" biografic faptul că Andrei Kurkov trăiește șase luni pe an la Cambridge?). Doar el (scriitorul) the last man standing, prezent adesea în folclorul eroic al celților și saxonilor poate extrage semnificația din locul peste care vocația lumii pentru haos a așternut, patetic, tăcerea. Bibliografie Andrei Kurkov. Moartea pinguinului. Traducere din limba rusă de Mircea Aurel Buiciuc. Col. Byblos. București: Curtea Veche, 2006. Despre facerea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ideea reconstrucției, pe care poeta o încearcă neîncetat, înălțând o altă țară, în sufletul celei existente deja: "În sufletul țării/ Totdeauna e ieri./ Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți/.../ Grădina suspendată/ De zborul uituc al norilor/ Și de vântul distrat". (În sufletul țării). Contextul persecutor din țară ("Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți/.../ Grădina suspendată/ De zborul uituc al norilor/ Și de vântul distrat". (În sufletul țării). Contextul persecutor din țară ("Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți") reconstruiește noi realități, diferite de cele de la începuturi, singurul care este la adăpost fiind interiorul, care capătă conotațiile unei "permanențe existențiale"124, edenice ("În sufletul țării/ Totdeauna e ieri./ Grădina suspendată/ De zborul uituc al norilor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
revin în conceperea acestui subiect (de pildă în această afirmare a centralității producției: "Întreaga ideologie a consumului vrea să ne facă să credem că am intrat într-o nouă eră și că o "revoluție" umană definitivă separă vârsta dureroasă și eroică a Producției de vârsta euforică a Consumului, în care Omul și dorințele sale au prioritate. Nici vorbă. Producția și Consumul reprezintă un singur și mare proces logic de reproducere lărgită a forțelor productive și de control al acestora"357 [s. a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sa crească în ultimii zece ani, nu se poate spune, ca și în regimurile parlamentare, că orice putere emană din parlament și este revocabilă în fața lui. Parlamentarii europeni își consacră energia în lupta cu Consiliul, urmînd exemplul deputaților din timpurile eroice de constituționalizare a monarhiei, cînd aceștia, la rîndul lor, luptau împotriva puterii regelui. Acesta este un semn care arată că sistemul politic european rămîne puternic dualist. Alegătorii nu se înșeală asupra acestui aspect. Puțina importanță pe care o acordă alegerilor
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în accepțiunea contemporană a termenului, ci doar cu exemple de acțiuni stranii sau supranaturale, care nu sunt orientate asupra generării unei anxietăți rafinate în psihicul lectorului. Scrierile menționate au, fără excepție, alt scop: unul religios, moralizator sau chiar de encomion eroic 18. De aceea mie mi se pare mai prudent a identifica germenii terorii moderne abia în perioada elisabetană 19, în dramaturgia lui Thomas Kyd și, câțiva ani mai târziu, în cea a lui William Shakespeare, dar, mai ales, în cea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ucidere, călăi și osândiți, luptându-se, unii cu furia deznădejdei, și alții cu aprinderea beției. Boierii, neavând nici o grijă, surprinși mișelește pe din dos, fără arme, cădeau făr-a se mai împotrivi". În plin carnagiu, fac figură separată aceia cu puseuri eroice. Remarcabile sunt încatenările substantivale și aglomerațiile de verbe agonistice, care potențează caracterul cinematic al cadrului: "Cei mai bătrâni mureau făcându-și cruce; mulți însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele, tacâmurile mesii se făceau arme în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
birocrat și manipulator, terapeutul-psiholog și alți "experți" chemați să amelioreze dezechilibrele și suferințele spirituale ale oamenilor. Istoriei pe termen "scurt" autorul îi adaugă tradiția filosofică a virtuților din cultura occidentală, rezumată la trei serii de concepții despre virtuți din societățile eroice, medievale și moderne, simbolizate de cinci nume distribuite în trei grupuri: 1) Homer; 2) Aristotel, Noul Testament și Toma d'Aquino; 3) B. Franklin. Legăturile dintre aceste personalități sunt prezentate de MacIntyre în lumina celor două perspective complementare ale cunoașterii sociale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
simplă, insuflată la fața locului de mesianicii regi ai timpului: Ferdinand I de stirpe germană și englezoaica Maria îndemnând în cuvinte ferme oamenii: Pe aici nu se trece! În următoarele două decenii, România a înflorit ca în vremurile de lupte eroice cu alți invadatori. Ineditul creator al deceniilor interbelice românești se poate repeta. Dar, probabil, va trebui să urcăm și o altă Golgotă. Capitolul 6 De la vechile la noile configurări continentale Reconfigurarea Europei "Configurările" sunt programe și operații curente acum, după ce
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
depozit de subiecte pentru artele decorative. Pe stradă trec birjari lipoveni, precupeți ("precoupetz") olteni, "briquetiers" bulgari, tot acest amestec ar trebui să insufle un stil nou, motive noi artelor decorative românești: "De altfel, tipurile sunt superbe, înfățișările lor sunt adesea eroice și costumele fac pliuri splendide (...)"130. Dacă la acest pitoresc balcanico-oriental care incorporează caterisirile istorice, trecutul princiar adesea deocheat și "lunga noastră serie de gospodari", s-ar mai adăuga "hainele de blană și coafurile slavo-orientale, de un pitoresc efect, mozaicurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin un punct de plecare pentru edificarea identității unei culturi naționale. "Figurile lui Făt-Frumos și Ileana au inspirat deja pictori și poeți, dar ele așteaptă încă un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de așezare în efigie, în rama artei sale muzicale, expresia picturală a unui libret. Compozitorul înfățișat pe fundalul artei sale cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale personalități. Rolul artistului se schimbă, dintr-un marginal Pallady își asuma această condiție, cu toate că dispunea de un statut social avantajos -, se bucură de o notorietate din ce în ce mai mare, în ciuda asumării unei insolitări dureroase uneori, dar și a unei condiții excepționale, eroice. Annette Dorgerloh subliniază această diferență în receptarea singularității artistului ca trăsătură eroizantă, legitimând excepționalul experiențelor sale artistice. "Soarta, sau mai bine zis, mitul singuraticului și neînțelesului (artist) a achiziționat treptat o conotație pozitivă în imaginea artistului ca luptător și reformator
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]