2,249 matches
-
colab. (2002, p. 134) afirmă, în acest sens, că avem de-a face cu două ipostaze: o așa-numită estetică funcțională, generată de perfecțiunea unor execuții tehnice, respectiv estetica impresiilor provocate spectatorilor, caracterizată prin elemente cu ar fi frumosul, armonia, eroismul etc. Un rol deosebit de important în educația estetică a individului îl deține efectuarea exercițiilor pe fond muzical, cu contribuții remarcabile privind educarea ritmului, tempo-ului, armoniei, grației etc. Cunoașterea creațiilor artistice, mai ales a celor care au ca sursă de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
prădarea proprietăților private. Presa sovietică a fost, practic, mută în timpul războiului, în legatură cu subiectul Transistria. Înainte și după ocuparea Odessei, au apărut numeroase articole despre lupte și despre apărătorii orașului, dintre care sute au fost, mai târziu, decorați pentru eroism, dar nu a existat niciun articol referitor la regimul român din regiune sau la actele criminale săvârșite de acesta. În ajunul eliberării orașului, Ilya Ehrenburg a publicat un articol, în care ridiculiza Administrația Română din Odessa, pretenția “dacoromânilor” asupra Transnistriei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
române, orice posibilitate de manevrare a forțelor și mijloacelor în adâncime, ceea ce a avut ca rezultat sacrificarea, de multe ori inutilă, a trupelor 2. Totuși, chiar în aceste condiții, soldații români au dat dovadă de spirit de sacrificiu și de eroism. 1 Ibidem, p. 271; 2 Ibidem, p. 273; - 75 La sud de Stalingrad, vecinii germani ai Diviziei 20 română au urmărit “masele de tancuri sovietice și valurile de infanterie în cantități nemaivăzute înainte, avansând împotriva românilor”. Remarca aparține lui Bruno
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de acolo se face vinovat în primul rând Statul Major german, care a dispus, în poziții strategice vitale, armatele române, neechipate și neînzestrate militar, pentru a putea corespunde cerințelor respective. Cu toate acestea, soldații români au dat dovadă de mult eroism, încercând să se descurce cu mijloacele aflate la dispoziție. Mai mult, s-au respectat o serie de ordine germane aberante, care cereau rămânerea pe loc și apărarea terenului, până la ultimul om. Stalingrad a devenit sinonim, pentru germani, cu ideea de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
prădarea proprietăților private. Presa sovietică a fost, practic, mută în timpul războiului, în legatură cu subiectul Transistria. Înainte și după ocuparea Odessei, au apărut numeroase articole despre lupte și despre apărătorii orașului, dintre care sute au fost, mai târziu, decorați pentru eroism, dar nu a existat niciun articol referitor la regimul român din regiune sau la actele criminale săvârșite de acesta. În ajunul eliberării orașului, Ilya Ehrenburg a publicat un articol, în care ridiculiza Administrația Română din Odessa, pretenția “dacoromânilor” asupra Transnistriei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
comandamentelor române, orice posibilitate de manevrare a forțelor și mijloacelor în adâncime, ceea ce a avut ca rezultat sacrificarea, de multe ori inutilă, a trupelor. Totuși, chiar în aceste condiții, soldații români au dat dovadă de spirit de sacrificiu și de eroism. La sud de Stalingrad, vecinii germani ai Diviziei 20 română au urmărit “masele de tancuri sovietice și valurile de infanterie în cantități nemaivăzute înainte, avansând împotriva românilor”. Remarca aparține lui Bruno Gebele, comandantul unui batalion de infanterie. Acesta fusese în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de acolo se face vinovat în primul rând Statul Major german, care a dispus, în poziții strategice vitale, armatele române, neechipate și neînzestrate militar, pentru a putea corespunde cerințelor respective. Cu toate acestea, soldații români au dat dovadă de mult eroism, încercând să se descurce cu mijloacele aflate la dispoziție. Mai mult, s-au respectat o serie de ordine germane aberante, care cereau rămânerea pe loc și apărarea terenului, până la ultimul om. Stalingrad a devenit sinonim, pentru germani, cu ideea de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
este un mod de a fi în lume, un modus vivendi. Pentru omul modern este caracteristică asumarea unui nou fel de a fi într-o lume schimbată. Noul, actualul, devine principala categorie estetică când este vorba de a da formă eroismului vieții moderne, adică sentimentului de existență în marele oraș. Analiza modernității realizată de Baudelaire are ca obiect acea experiență discontinua a timpului, spațiului și cauzalității care se datoreaza noilor moduri de percepție aduse de lumea capitalista. D.Frisby a consemnat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și generalității abstracte. Modern, pentru Baudelaire, inseamna, mai întâi de toate, "subiecte moderne". Baudelaire constată "că cea mai mare parte a artiștilor care au abordat subiecte moderne s-au mulțumit cu subiecte publice și oficiale, cu victoriile noastre și cu eroismul nostru politic" [1971, p.64]. " Există totuși subiecte aparte, care sunt, într-un fel, mult mai eroice. Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș. Conținuturile modernității energia și activitatea febrila
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș. Conținuturile modernității energia și activitatea febrila urbană a diferitelor instituții și spații produc
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai este țara Ioanei D'Arc și a lui Napoleon, cea a mării Revoluții și a căutării de libertate. Filozoful Nicolai Berdiaev constată [p.149-150] că în existența mic-burgheză au început să moară virtuțile naționale ale poporului francez capacitatea de eroism, dragostea de libertate și temeritatea în fața morții. Setea de bogăție a trecut în ipocrizie și venalitate. Anume în acest Paris oraș spiritual, vesel, liber și cutezător mică burghezie și-a găsit desăvârșirea, expresia să estetic coerentă. Francezii s-au săturat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doua a secolului pierde această calitate. "Pentru epocile anterioare, se preferă termenul de protagonist și erou proiecție a unui ideal" [Sarbu, 1997, p.5], insă naturalismului îi lipsește idealul, cum observa Hippolyte Taine. Baudelaire ripostează acestor pseudo-evidențe prin afirmarea permanentei eroismului în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
anterioare, se preferă termenul de protagonist și erou proiecție a unui ideal" [Sarbu, 1997, p.5], insă naturalismului îi lipsește idealul, cum observa Hippolyte Taine. Baudelaire ripostează acestor pseudo-evidențe prin afirmarea permanentei eroismului în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Taine. Baudelaire ripostează acestor pseudo-evidențe prin afirmarea permanentei eroismului în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de josnicie, comentează Jean Borie [3, 1999, p.206]. Baudelaire demonstrează că eroul poate fi poetic și prin viciile sale. Eroismul modern este un eroism al disperării și al suferinței. Walter Benjamin, pe urmele lui Baudelaire, constată că eroul este veritabilul subiect al modernității. Timpului modern îi place să se recunoască în figură unui erou, constată Henri Meschonnic [p.19,106
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de josnicie, comentează Jean Borie [3, 1999, p.206]. Baudelaire demonstrează că eroul poate fi poetic și prin viciile sale. Eroismul modern este un eroism al disperării și al suferinței. Walter Benjamin, pe urmele lui Baudelaire, constată că eroul este veritabilul subiect al modernității. Timpului modern îi place să se recunoască în figură unui erou, constată Henri Meschonnic [p.19,106]. Eroul modern este un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unui erou, constată Henri Meschonnic [p.19,106]. Eroul modern este un tip nou, divizat, nesigur și inconstant, o figură mixtă de nepăsare și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu, calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu, calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist și vulgar în lumea lor" [Babeți, p.129]. În românul secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist și vulgar în lumea lor" [Babeți, p.129]. În românul secolului al XIX-lea, problema eroismului modern e ridicată în toată gravitatea, urmărindu-se mai cu seamă simptomul degradării progresive a eroului, un proces lent, gradual și, se pare, fatal. Este evident că dacă le vom dispune într-o ordine cronologică, așa cum face Jean Borie [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
serii ascendente. Remarcam că în această serie doar unul din personaje este femeie Emma Bovary. Personajele cele mai prestigioase (de la începutul acestui clasament) sunt tinerii care susțin proba vieții și a societății prin căutarea fericirii, noblețea și, uneori, sacrificiul lor. Eroismul lor se manifestă între provocarea adresată societății și acceptarea constrângerilor sociale. Nici unii dintre ei nu sunt burghezi, care apar lași, egoiști și plini de o vanitate grotesca, constituind o serie anti-eroică (Prudhomme, Perrischon, Homais, taica Roque). Decăderea eroului începe atunci cand
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
curajos în filiația eroilor secolului, el consideră destinul tinerei fete și al femeii mai reprezentativ. Zola crede în rolul benefic al femeii bune și regeneratoare. Vectorul redirecționat de la grandoarea anticilor la ambițiile reduse ale personajului modern este ceea ce frânează mitologiile eroismului și deschide calea spre personajul non-eroic al secolului al XX-lea. Astfel, eroul se metamorfozează în aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d'un style de prestige et briller par le prestige
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
piața liberă ar fi mecanismul necesar și (deseori) suficient pentru a construi societatea bună: „mâna invizibilă” guvernează singură fără greș „societatea comercială”, antrenând și asanarea ei morală - stimulând probitatea și punctualitatea, în orice caz; din păcate, nu și elevația spirituală, eroismul, chiar educația (același, în Lectures on Jurisprudence); statul, proliferant prin însăși logica sa internă, trebuie limitat în mod consecvent, fiindcă, deși e indispensabil, poate fi nociv dacă e scăpat din frâul mecanismelor limitative intermediare (checks and balances). Potrivit multor anglo-saxoni
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]