2,131 matches
-
sustainable development for the United Kingdom</title></titles><dates><year>1999</year></dates><publisher>The Stationery Office</publisher><isbn>0101434529</isbn><accession-num>ngb199914785</accession-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Great Britain. Office of Science and Technology, 1999). Nici indicatorii de excluziune socială propuși de Uniunea Europeană nu sunt sintetizați într-un index. Evident, doar sistemele de indicatori care respectă această cerință au putut primi întreaga atenție în prezentarea de față. Exemple de indici compoziți de dezvoltare Desigur că oricare dintre cerințele sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Life Index, PQLI”, Dev Dig, vol. 18, nr. 1, pp. 95-109. Morse, S., 2004, Indices and indicators in development: An unhealthy obsession with numbers?, Earthscan, Londra, Sterling. Panduru, F.; Molna, M.; Vasile, A.; Duma, V.; Grigoraș, V., 2004, Indicatori de excluziune/incluziune socială, Institutul Național de Statistică, Universitatea din București, Comisia Națională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, București. Quadrado, L.; Heijman, W.; Folmer, H., 2001, „Multidimensional analysis of regional inequality: The case of Hungary”, Social Indicators Research, vol. 56, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru monitorizare și fac eforturi de construcție instituțională în acest sens. Printre acestea este și Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS. Pe de o parte, CASPIS are printre funcțiile sale și funcția de a monitoriza profilul sărăciei și excluziunii sociale. Pentru aceasta, Secretariatul Tehnic CASPIS inițiază o serie de cercetări, cum ar rapoartele de evaluare a dinamicii sărăciei și excluziunii sociale, precum și analizele în profunzime ale celor mai importante probleme sociale (vezi HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sociale - CASPIS. Pe de o parte, CASPIS are printre funcțiile sale și funcția de a monitoriza profilul sărăciei și excluziunii sociale. Pentru aceasta, Secretariatul Tehnic CASPIS inițiază o serie de cercetări, cum ar rapoartele de evaluare a dinamicii sărăciei și excluziunii sociale, precum și analizele în profunzime ale celor mai importante probleme sociale (vezi HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro). Pe de altă parte, CASPIS are funcția de a monitoriza implementarea strategiilor/planurilor, pe cele mai importante domenii ale politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost oficial adoptat sistemul național de indicatori de incluziune socială (prin H.G. nr. 488/26.05.2005). În plus, conform atribuțiilor sale, a sprijinit autoritățile publice locale în elaborarea strategiilor/planurilor și a monitorizării activităților de combatere a sărăciei și excluziunii sociale. Monitorizarea CASPIS la nivel național: o ilustrare Am ales ca ilustrare una dintre monitorizările CASPIS din mai multe motive. În primul rând, în cadrul procesului de dezvoltare socială și de promovare a incluziunii sociale în care s-a antrenat România
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a implementării programelor de combatere a sărăciei și de incluziune socială. Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) CASPIS este o comisie interministerială a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare de la abordarea sărăciei privită numai din perspectiva resurselor financiare la abordarea mai cuprinzătoare a excluziunii sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare de la abordarea sărăciei privită numai din perspectiva resurselor financiare la abordarea mai cuprinzătoare a excluziunii sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie, de a furniza un cadru de acțiune în care alte organisme pot să își coordoneze acțiunile de implementare a unor măsuri sau să se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de problemele sociale grave și de a dezvolta programe sociale în vederea combaterii acestora. Obiectivul principal pe care CASPIS l-a susținut încă de la început este de implementare a PNAinc de către instituțiile guvernamentale și autoritățile locale responsabile de problematica sărăciei și excluziunii sociale. În relație directă cu obiectivele sale, așa cum am precizat deja, CASPIS monitorizează, cu scopul strategic, explicit declarat, de a stimula: dezvoltarea unui sistem funcțional de combatere a sărăciei și excluziunii sociale, prin înregistrarea sistematică a eforturilor în această direcție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvernamentale și autoritățile locale responsabile de problematica sărăciei și excluziunii sociale. În relație directă cu obiectivele sale, așa cum am precizat deja, CASPIS monitorizează, cu scopul strategic, explicit declarat, de a stimula: dezvoltarea unui sistem funcțional de combatere a sărăciei și excluziunii sociale, prin înregistrarea sistematică a eforturilor în această direcție, în paralel cu evaluarea dinamicii celor două probleme sociale; asumarea responsabilității în domeniul social ce revine instituțiilor publice; generalizarea practicii de măsurare a rezultatelor politicilor sociale ca instrument de control și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei secțiuni. Prima secțiune include Planul global de prevenire și absorbție a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. A doua secțiune se referă la componentele sectoriale ale PNAinc, în timp ce secțiunea a treia prezintă o analiză a configurației sărăciei și excluziunii sociale în România, precum și o evaluare a politicilor antisărăcie promovate în perioada 1990-2001. PNAinc a stabilit prioritățile în domeniul sărăciei și incluziunii sociale din România, a dus la dezvoltarea unor structuri instituționale în cadrul organismelor care se adresează sărăciei și excluziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excluziunii sociale în România, precum și o evaluare a politicilor antisărăcie promovate în perioada 1990-2001. PNAinc a stabilit prioritățile în domeniul sărăciei și incluziunii sociale din România, a dus la dezvoltarea unor structuri instituționale în cadrul organismelor care se adresează sărăciei și excluziunii sociale, a favorizat dezvoltarea unor structuri locale de implementare și monitorizare a unor planuri județene antisărăcie și a încurajat crearea unui parteneriat extins în dezbaterile din domeniu. Acest plan național reprezintă, în fapt, un set de programe de dezvoltare socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la scăderea sărăciei, ci se concentrează asupra procesului de construcție instituțională la nivel central: stadiul dezvoltării unui sistem instituțional de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale, măsura în care instituțiile responsabile și-au interiorizat abordarea integrată a sărăciei și excluziunii sociale, generalizarea practicilor de monitorizare a implementării politicilor sociale în domeniu. Monitorizarea a avut în vedere toate acțiunile inițiate, aflate în curs de desfășurare sau finalizate de ministere și agenții guvernamentale între anii 2002-2004. Acțiunile avute în vedere au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opt strategii și/sau planuri de acțiune elaborate, de asemenea, de patru instituții (ANPCA, ANT, MAI și MEC). Creșterea oportunităților de angajare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie/comunitate, prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate, suportul pentru populația de romi, precum și promovarea egalității de șanse au prezentat și ele un interes strategic deosebit, fiind acoperite fiecare de câte șapte documente distincte elaborate de trei până la șase instituții. Similar strategiilor, planurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de programe/proiecte pe subobiectiv PNAinc variază între unul și 31. În vederea atingerii subobiectivelor privind: a) creșterea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, b) instituirea unei noi legislații cu privire la delincvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale și c) prevenirea excluziunii sociale cauzate criminalitate au fost implementate 31, 29, respectiv 28 de programe sau proiecte de către trei, patru, respectiv cinci dintre instituțiile guvernamentale. Un interes ridicat au mai prezentat trei subobiective - creșterea oportunităților de ocupare, asistarea copiilor aflați în situație de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru 2005-2008 și în monitorizările ulterioare. Câteva dintre aceste concluzii se pot generaliza. Să ne oprim la acestea și să ne amintim că sărăcia și incluziunea socială reprezintă elemente-cheie ale dezvoltării sociale. Prin urmare, acțiunile care țintesc combaterea sărăciei și excluziunii sociale pot fi considerate acțiuni de dezvoltare socială. Așa cum a arătat monitorizarea implementării PNAinc la nivel central, în perioada de referință 2002-2004, cele 20 de instituții guvernamentale (ministere sau agenții naționale) cu responsabilități în domeniu au realizat și au actualizat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
copiilor aflați în situații de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării în familie și/sau comunitate; 3) prevenirea traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor; 4) prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate; 5) asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locale de a identifica, evalua și a monitoriza efectele acțiunilor întreprinse, inclusiv ale celor de natură socială. Analiza prezentată sintetic arată că perioada 2002-2004 a fost una dinamică din punctul de vedere al inițierii unor programe în domeniul sărăciei și excluziunii sociale. Chiar dacă este încă prea devreme pentru a evalua eficacitatea acestor programe și măsuri, însăși inițierea și implementarea unui număr atât de mare de strategii, planuri, programe și proiecte arată că există eforturi reale de dezvoltare instituțională. Implementarea PNAinc a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planuri, programe și proiecte arată că există eforturi reale de dezvoltare instituțională. Implementarea PNAinc a deschis drumul în crearea unei culturi a abordării incluzive a sărăciei. Totuși, mai este încă un drum lung de parcurs. Problemele sociale asociate sărăciei și excluziunii sociale sunt dependente de prioritățile politice decise la nivel guvernamental și de voința politică de a urma apropierea de Europa și în sensul unei societăți preocupate de toți cetățenii săi. Acronime BERD Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare BDCE Banca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
org/urban/led" www.worldbank.org/urban/led. INS; Universitatea din București, 2004, Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro, București. ICCV, 2003, Construirea unui set de indicatori ai sărăciei, excluziunii/incluziunii sociale ca bază pentru Planul Național de Acțiune Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, CASPIS, HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro, București. Johnson, Gail, 2005, Introduction to Monitoring and Evaluation Workbook, World Bank Institute, Washington, DC. MMSSF
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004) includ analize aprofundate care evaluează rezultatele politicilor și măsurilor promovate de Guvernul României în domeniul sărăciei și incluziunii sociale. Rapoarte disponibile la adresa HYPERLINK "http://www.caspis" www.caspis.ro: 1) ICCV, 2003, Construirea unui set de indicatori ai sărăciei, excluziunii/incluziunii sociale ca bază pentru Planul Național de Acțiune Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale; 2) INS și Universitatea din București, 2004, Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE; 3) Briciu, Vlad, 2004, Sistemul de indicatori de incluziune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nici o calificare sau au o calificare minimală, fiind confruntați cu probleme majore pe piața muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ măsuri privind: adaptarea curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate; servicii sociale, educaționale și psihologice mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra asigurării bunăstării elevului; o pregătire școlară mai bună, axată pe elevii cu nevoi speciale; siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii în cluburi, programe de vacanță; focalizarea activităților pe înlesnirea trecerii de la educația primară la cea secundară, eliminarea excluziunii sociale, îmbunătățirea frecvenței școlare prin reducerea absenteismului și o mai bună monitorizare în vederea evitării abandonului școlar în cazul copiilor în situații de risc; îmbunătățirea colaborării familie-școală-comunitate. Strategii educaționale în România Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 cu proiecție până în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în paralel și în ordine cronologică, toți conducătorii Țării Românești și ai Moldovei începând cu secolul al XIV-lea. Prin neincluderea domnilor ardeleni, autorii lasă să se înțeleagă că Transilvania nu face parte din "Țările Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dreptului la diversitate culturală, religioasă și lingvistică, recunoscut ca atare de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; ... d) promovarea sectorului cultural ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă și ca instrument esențial în coeziunea socială și în lupta împotriva excluziunii sociale; ... e) promovarea și stimularea creativității, a creației contemporane, ca factor inconturnabil în dezvoltarea umană și în creșterea calității vieții; ... f) promovarea rolului central al culturii și artelor, al creativității și inovării în societatea bazată pe cunoaștere, includerea culturii ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]