130,470 matches
-
completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. ARTICOL UNIC Începând cu data de 21 iunie 2022, doamna Ionela-Daniela Balaș, consilier, clasa I, grad profesional superior la Serviciul resurse umane al Direcției generale economice din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice pentru o perioadă de 6 luni. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu București, 26 mai
DECIZIE nr. 338 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255736]
-
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. ARTICOL UNIC Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mariana Constantinescu, director general al Direcției generale achiziții centralizate, exercită atribuțiile președintelui, cu rang de secretar de stat, al Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, până la numirea conducătorului instituției, potrivit legii. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu București, 26 mai 2022. Nr. 337. -----
DECIZIE nr. 337 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255735]
-
de guvernanța funcției de supraveghere, membrii funcției de supraveghere au, împreună, o imagine de ansamblu și o înțelegere adecvată a diferitelor tipuri de utilizatori ai indicelui de referință și a contribuitorilor săi și că aceștia sunt în măsură să își exercite în mod corespunzător responsabilitățile pe care le implică funcția de supraveghere. ... 6. În cazul în care funcția de supraveghere este exercitată de o persoană fizică, alineatul (5) nu se aplică. ... ... 5.4. Ghid cu privire la cerințele referitoare la ținerea evidențelor
GHIDUL ESMA din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255716]
-
tipuri de utilizatori ai indicelui de referință și a contribuitorilor săi și că aceștia sunt în măsură să își exercite în mod corespunzător responsabilitățile pe care le implică funcția de supraveghere. ... 6. În cazul în care funcția de supraveghere este exercitată de o persoană fizică, alineatul (5) nu se aplică. ... ... 5.4. Ghid cu privire la cerințele referitoare la ținerea evidențelor în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul privind indicii de referință 7. Pentru orice abatere de la metodologia
GHIDUL ESMA din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255716]
-
Monitorul Oficial al României, nr. 821 din 27 august 2021. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate în forma avută inițial, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 și cum au produs efecte în cauza în care a fost invocată
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
juridică, ei neavând toți aceeași capacitate economică de realizare a obiectivelor vizate de contractele de achiziții publice. Or, dinamica raporturilor juridice existente în domeniul achizițiilor publice demonstrează că intervenția legiuitorului era necesară, în condițiile în care drepturile procesuale au fost exercitate frecvent cu rea-credință de către operatori economici care nu aveau capacitatea efectivă de a-și executa obligațiile ce rezultau din încheierea contractelor de achiziții publice. Interesul național impune ca statul să poată realiza cu celeritate obiectivele propuse în vederea îmbunătățirii
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
2020, paragraful 46]. ... 22. În acest context, Curtea reține că buna-credință, prevăzută de art. 57 din Constituție, a fost transpusă la nivel infraconstituțional prin art. 12 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna prezumția inițială
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
în tăgăduirea paternității a fost imprescriptibilă pentru mamă și copil. Dreptul la acțiune a fost limitat în timp în perioada de activitate a Legii nr. 288/2007, copiii născuți în acest interval, respectiv 9 noiembrie 2007-1 octombrie 2011, putând să îl exercite doar în termen de 3 ani de la naștere sau de 3 ani de la majorat, dacă nu a fost exercitat de reprezentantul legal în termenul menționat. Ulterior, prin art. 433 alin. (2) din Codul civil, acțiunea menționată a fost
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
activitate a Legii nr. 288/2007, copiii născuți în acest interval, respectiv 9 noiembrie 2007-1 octombrie 2011, putând să îl exercite doar în termen de 3 ani de la naștere sau de 3 ani de la majorat, dacă nu a fost exercitat de reprezentantul legal în termenul menționat. Ulterior, prin art. 433 alin. (2) din Codul civil, acțiunea menționată a fost calificată ca imprescriptibilă pentru copil, pe perioada vieții acestuia. ... 18. În jurisprudența sa, analizând critici referitoare la pretinsul regim discriminatoriu aplicabil
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
a aprecia, în fiecare dintre situațiile particulare ce formează obiectul unei proceduri judiciare contencioase, dacă părțile interesate demonstrează că a fost manifestată o conduită rezonabil de diligentă spre a se cunoaște existența dreptului subiectiv în coordonate adecvate pentru a fi exercitată o acțiune în justiție validă. ... 81. Or, o asemenea evaluare poate fi realizată în modalitatea specifică fiecărei proceduri judiciare contencioase, și anume analizând probatoriul pe care părțile pot să îl furnizeze - corespunzător poziției procesuale adoptate și obligației ce rezultă din
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
nr. 153/2017, se face trimitere la dispozițiile art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
și coordonată a procesului de reglementare privind restituirea și înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin formularea de propuneri de amendare a legislației în domeniu. Articolul 3 În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la art. 2 , Comisia exercită următoarele atribuții: a) asigură identificarea direcțiilor strategice de acțiune și prioritizarea nevoilor de reglementare; ... b) efectuează documentarea și analiza procedurilor privind restituirea și înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, precum și evaluarea impactului reglementării propuse; ... c
DECIZIE nr. 342 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255804]
-
criticat permite exercitarea căii ordinare de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, astfel încât controlul judiciar, sub forma unei căi de atac devolutive, este asigurat în această procedură specială. Însă în aceste cauze nu poate fi exercitată calea extraordinară a recursului. Cu privire la acest aspect, Curtea a constatat că, în urma Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, ca regulă, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani, justițiabilul are acces la calea de atac
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
pot varia de la o structură profesională teritorială la alta. Instanța de contencios constituțional a observat că dispozițiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracțiuni intenționate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare avocatul este nedemn de a mai exercita profesia, fapt ce conduce la împrejurarea ca un aspect esențial, de natură să influențeze gravitatea sancțiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci să fie lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. ... 5. În
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
sa, de exemplu, Decizia nr. 629 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, a subliniat că „reglementarea din materia nedemnității avocatului este una normală, dând garanția că persoanele care exercită această onorantă profesie au un profil moral impecabil, fiind de neconceput ca persoane cu condamnări penale (grave) să participe la actul de justiție“. ... 27. Așadar, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
Statutul profesiei de avocat, act care a fost aprobat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România prin Hotărârea nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, neintrând, așadar, sub incidența controlului exercitat de Curtea Constituțională potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, ci putând face obiectul verificării legalității pe calea contenciosului administrativ. De altfel, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin Hotărârea nr. 428/2018 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, publicată în
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
care nu se poate formula această cale de atac, însă tratamentul diferențiat nu poate fi expresia unei aprecieri subiective, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rezonabil, în respectul principiului egalității în drepturi. În ceea ce privește controlul exercitat de instanțele superioare, arată că acesta are tocmai scopul de a îndrepta hotărârile greșite pronunțate de instanțele inferioare. Totodată, consideră că dispozițiile de lege criticate privează Ministerul Public de unul dintre instrumentele necesare exercitării rolului său specific în cadrul procesului
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care recursul în casație nu se poate exercita - în ipoteza neconformității hotărârii penale definitive cu regulile de drept aplicabile - dacă soluția a fost pronunțată cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens arată că recursul
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
și a consecințelor pentru persoana vinovată. Cu toate acestea, există și cazuri în care, din considerente de politică penală, punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale sunt subordonate unor condiții în absența cărora acțiunea penală nu poate fi promovată sau exercitată. O atare cerință o constituie formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii, care este actul procesual prin care această persoană își manifestă în mod expres voința cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului, act
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
atacate cu recurs în casație, un regim juridic diferit de cel al hotărârilor penale definitive pronunțate pentru restul infracțiunilor, în sensul că primele nu pot fi atacate cu recurs în casație, în timp ce împotriva celor din urmă poate fi exercitată această cale extraordinară de atac. Astfel, dispozițiile de lege criticate creează, sub aspectul posibilității de a formula recurs în casație, un tratament juridic diferit pentru părțile procesului penal, în funcție de modalitatea de punere în mișcare a acțiunii penale - la
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
art. 126 alin. (2) din Constituție - potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ - și din cele ale art. 129 din Legea fundamentală, conform cărora „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Astfel, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, însă cu respectarea regulii consacrate de art. 21 alin.
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în ceea ce privește rolul procurorului în cadrul procesului penal, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 131 din Constituție, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și atribuțiile prin procurori constituiți în parchete. Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), procurorii își desfășoară activitatea
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în baza prevederilor art. 67 din același act normativ, procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile legii. În acest sens, dispozițiile art. 55 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură penală prevăd atribuția procurorului de a formula și exercita, în cadrul procesului penal, contestațiile și căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești. Așadar, pornind de la scopul reglementării instituției recursului în casație, și anume îndreptarea erorilor de drept survenite prin hotărâri penale definitive care rezolvă fondul cauzei
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]