12,343 matches
-
guvernul, că „nu trebuie lăsat nici un prilej politicului de a patrona viața culturală” ... Păi ne-ați băgat într-o dilemă nouă, dle regizor, fiindcă, cea veche e deja ocupată. După cum spuneți, guvernul Ponta și Parlamentul României sunt „politic” și, conform exigențelor dv. n-ar avea treabă să se-amestece, că n-au conformitate lăsată „de sus”, dar, au dreptul să se amestece și să dicteze cursul lucrărilor alde dl. Băsescu, cu Patapievici, Ghinea, Mihăeș, cu dv., care n-ați fi „politici
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
și iconografia conformistă a „realismului socialist” promovat asiduu de culturnicii Dulea, Vitner, Novicov et comp. pe timpul instrucției mele școlare. Știu doar că un manual de literatură română de gimnaziu, de mai târziu, îl „procopsea” cu o tușă eminamente idilică - aplicată conform exigențelor modelului anilor '50 impus de propaganda momentului - și cu o servitute literară pe măsură de autorul nuvelei, Paul Anghel. În anii când l-am cunoscut trecuse binișor de bonitatea acreditată de un scriitor aflat el însuși nu departe de debut
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
sau al metalului cu focul, un incendiu ce, odată pornit, nu se mai poate stinge. Astfel, „infidelitatea“ artistului față de marmora, ca suport material al lucrării, este reală, așa cum observa Athena Ț. Spear. Dar ea apare drept corolar al fidelității față de exigențele cu care dorea să sugereze flăcările focului interior, materia ideatica de referință a Păsărilor. „Spre imensitatea văzduhului: asta e pasărea mea, se confesa Brâncuși. Copil fiind am visat întotdeauna că zbor în copaci și în cer. Am ramas la nostalgia
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie, își amintește cu candoare memorialistul. Oalele toate de pământ și Ura! Vivat Republica!” Nenumăratele boloboace, care, o dată golite, împinse de-a dura, asemenea unor instituțiuni ce nu mai corespund exigențelor moderne, fiind înlocuite de altele pline, cârnații, fleicile, tot meniul acesta ce se va fi servit la Lipănescu-n grădină, urmează a fi trecut în contul viitorului buget (nici măcar dezbătut) al Republicii. Cine să mai conceapă măcar proiectul de buget?! Prezidentul
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
al III - lea în cadrul Uniunii Europene 12 - 13 Septembrie - am participat la Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, la Simpozionul Național organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei cu referatul intitulat: Locul și rolul Bisericii Ortodoxe Române în integrarea României în Uniunea Europeană. Exigențe, probleme și perspective 23 Septembrie - am participat la Sighetu Marmației, județul Maramureș, la Simpozionul Național organizat de către Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Protopopiatul Ortodox Român Sighet, cu studiul intitulat: Despre dimensiunea euharistică a creației în raport cu problemele ecologiei și cu misiunea
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
simțire negrăită datorită împărtășirii de el”. (Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie” 54, 12). „Adeseori, doctrinarii curentelor filosofice moderne au pretins pe seama limbajului o autonomie și o putere de sine stătătoare și deci totalitare, întrucât au avut în vedere doar exigențele formale, externe, ale acestuia. Însă, conform principiilor moralei creștine, adevărata problemă a conștiinței cu privire la cuvânt nu este câtuși de puțin aceea a modului rostirii lui formale, ci semnificația profundă, încărcătura de viață pe care o poartă în structurile sale sonore
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
muzică. Ne-au trezit interesul pentru cultură, pentru frumos, ne-au educat în spiritual umanitarismului. Poate că, tocmai de aceea-mi amintesc, cu mult drag, figurile lor luminoase, decente și exigente. Mă gândesc adeseori că poate tocmai acea seriozitate și exigență, punctată deseori de recompense constând în note și aprecieri meritorii, vizite la muzee, excursii, concursuri tematice pe obiecte de studiu, concursuri muzicale, vizionări de filme și piese de teatru în grup, acțiuni de strângere a recoltei de fructe din livezi
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim într-o generație de
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
Timișoara, România), 1. Destinul nostru lăsat de Dumnezeu, 2. Bătrâna, Dunăre bătrână , 3. Țara mea cu brâu de flori; Indricău Ioan Vasile (Timișoara, România), Povestea Dunării albastre; Iovuță Ioan Corneliu (Timișoara, România), 1.Odă Dunării, 2. Concert extraordinar, 3. Dacă exigența-i mare; Koch Elsa (Ulm, Germania), 1. Dunărea, 2. Dunărea - fluviul țărilor, 3. Duminică dimineața la Dunăre; Lazăr Dimitrie (Timișoara, România), 1. Dunăre, Dunăre, 2. Sărbătoarea etniilor din Defileul Dunării, 3. Dunărea, Cursul superior (alpin) 1060 km, 4. Dunărea, cursul
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
primirea Sfintelor Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de mai multă osteneală pentru o viață tot mai sfântă. Dar, dacă la Sfânta Liturghie participăm oricum, fără exigența pregătirii pe care o reclamă primirea Sfintelor Taine, este de înțeles că Sfânta Liturghie devine numai o slujbă oarecare printre altele, iar viața noastră duhovnicească va lâncezi. În altă ordine de idei, trebuie subliniat și reținut adevărul de nezdruncinat "Că
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
mai mare celeritate pentru a evita situațiile când copiii sunt instituționalizați pe perioade lungi de timp, dar în continuare au prioritate adopțiile naționale. Din această perspectivă românii din SUA care și-au păstrat cetățenia ar avea șanse să adopte, dar exigențele s-au mărit în sensul că trebuie să demonstreze că au reședință în România pe o perioadă mai mare de timp. Prin articolele anexate la noua lege se înțelege cetățenii români cu domiciliul în România, care au locuit efectiv și
MEMBRU AL COMITETULUI ECONOMIC SOCIAL EUROPEAN DE LA BRUXELLES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346565_a_347894]
-
Valentina Becart, Eugen Dimitriu și Ion Luca. Paginile acestei interesante reviste se încheie cu rubrica :” In Memoriam-Adrian Berescu și Lucia Epuraș “. Apariția acestei reviste, MOLDOVA LITERARĂ având o grafică deosebită cu coperți color și un conținut bogat trecut prin filtrul exigențelor se datorează comitetului de redacție format din: Constantin Toni Dârțu, director, Mihai Păstrăguș, redactor-șef, Susanna Patras, grafică & web design, Vasile Fillip, consilier de redacție, Dragoș Huțuleac, redactor de programe, Valentina Văran, Cella Negoiescu, Maria Apetroaiei, Roxana Marin și Irina
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-EVENIMENT REVUISTIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350969_a_352298]
-
Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. În contextul actual al unei societăți dominată de puterea informației, structurarea unei relații oneste între învățătura creștină și cultură, între teologie și știință reprezintă o exigență importantă a cercetării teologice. Astfel teologia răspunde unei nevoi concrete, unor frământări efective ale lumii contemporane. Evitarea unor confuzii și a unor tendințe sincretiste în relația dintre teologie și cultură, prin cultivarea unei conștiințe a dialogului structurată cu discernământ, reprezintă
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
cernere a prafului așternut incognito pe ideologice și fără de noimă, tomuri complete, separate, alese. În pofida faptului că nici praful n-ar fi avut dreptul, el încălca orice normă a bunului simț, orice drept de control trecând peste cele mai înalte exigențe. Se insinua la început timid ca apoi să se instaleze confortabil pe coperțile cartonate, pânzate, broșate, pe chipurile veșnic surâzătoare de pe supracoperți închipuind omagii, imnuri, ode, epode și alte simbolice forme de adulație falsă. Era neîndoios, colțul din bibliotecă cel
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
nu îi place să conducă, vrea nu vrea, este obligată să parcurgă cu mașina cele optsprezece mile până la sală. Nu vine niciodată devreme acasă, și după ce sosește, continuă să muncească până noaptea târziu, pregatindu-si temele pentru a doua zi. Exigențele sunt mari, iar Grigore nu și-a pus vreodată problemă să neglijeze sau să nu frecventeze cursurile, singură excepție admisă fiind acele zile de vineri când din cauza vreunui concurs programat dinainte, trebuie să renunțe la tipicul obișnuit. Christina are un
CRISTINA GRIGORE STRĂLUCEŞTE PE FIRMAMENTUL GIMNASTICII NORD-AMERICANE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355886_a_357215]
-
în care nu mai ai ce face altceva decât să te retragi în asceză, sau... te sinucizi ! Ei îi plăcea Viata. Și totuși, era condamnată la...înțelepciune, prin singurătate, sau poate lucrul ăsta venea chiar de la ea, din prea marea exigență și inflexibilitatea de a accepta cenușiul rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
cu moartea. Congresmanul Paul Finley concluziona: Oricine critică politica Israelului trebuie să se aștepte la dureroase și neîncetate represalii și chiar la pierderea mijloacelor sale de existență, prin presiunile lobby-ului israelian. Președintele se teme de el. Congresul cedează tuturor exigențelor sale. Cele mai prestigioase universități au grijă să îndepărteze din programele lor tot ceea ce i se opune... Anticipând genial ceea ce avea să se întâmple în anul 2003, când două puternice state europene, Germania și Franța, s-au opus implicării militare
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
e bun și frumos” Originară din Constanța, Gabriela Petcu a văzut lumina zilei pe 12 aprilie 1960. Copilăria i-a fost vegheată de albastrul înspumat al mării, dar și de părinții săi pentru care poeta are o dragoste necondiționată: „din exigența mamei, am învățat că trebuie să fiu foarte atentă în viață, formându-mi raționamente încă din copilărie iar de la tata, am învățat să fiu veselă chiar și atunci când aș vrea să plâng”. Minunea răsăritului sau a apusului și darul imensității
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
există multe crize artificial create, pe care tinerii nu le pot depăși, se blochează în ele pentru că nu își conștientizează prioritățile vieții, scopurile ultime, iar atenția este cu ușurință distrasă de către oferta largă a marketingului de masă sau supraspecializat, de către exigențele unei societăți de hiperconsum, cu trendurile aferente, sau de către imperativele culturii promovate. Ne punem întrebarea: dacă pe fundalul unei stări negative de circumstanță nu există solidaritate, pe de o parte (compasiune, presupusa empatie), și stabilitate, pe de altă parte (discernământ
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
absolut - „o colaborare a maximei aspirații umane cu maxima îngăduință a absolutului“. Legea morală nu este impersonală, nu este un șablon absurd, imuabil, aplicat (și având ca efect mutilarea) infinitei diversități a umanului; ea este „creație individuală, adaptare liberă la exigențele universalului“: „Omul individual este sarea absolutului. Și atunci, împlinirea legii morale echivalează cu a da gust rețetei cosmice, eliberând-o de entropia unui legalism dietetic“ (p. 29). Printr-o intuiție extraordinară, creștinismul anulează porunca, simbol al implacabilului veterotestamentar ce suprimă
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
probleme deontologice la patriotism, în urma unui acces fericit aplicat la rafturi occidentale, întorși la noi ca în delegație cu o conștiință de exterior, de aproape renegați, ca unii ce ar fi niște „proveniți“ de acolo, nu de aici-șa, adică toate exigențele de la buget și de la filantropi, nici o obligație însă față de gloată, noi suntem „copii găsiți“ euroatlantici curați, voi, păcătoșilor, sunteți români împuțiți, puturoși, îngălați spiritual, Dinicu Golescu și Nicolae Bălcescu erau boieri romantici „duși“, noi suntem meseriași realiști pragmatici, ne facem
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
aranjamente, din care fiecare ieșea cu ce reușea, putea și era interesat. Instituția care se compromitea era școala românească în general și adesea slujbașii ei dar și sistemul social - politic muribund, care hotăra această cădere și surclasare a independenței și exigenței dascălului. Oricum, dincolo de "umflarea"unor cifre, rămâne un adevăr incontestabil: cazna și interesul dascălului de a lumina în juru-i înțelepciunea și adevărul, deasupra oricăror impedimente de climat. Ne facem o datorie de inimă în a-i aminti pe cei care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
metafore decorative, elaborate, senzuale. Există și un anumit sentimentalism juvenil care, ținut în frâu, contribuie la feeling-ul poemelor, dar care riscă uneori să scape de sub control. Un mai bun dozaj al prea-plinului interior și al referințelor mitologice, ca și o exigență sporită a selecției textelor ar pune mai bine în valoare scenariile calofile ale tânărului autor, care, pe lângă imaginația lirică, vădește usurința de a rula registre poematice diverse, pendulând de regulă între nostalgia unei copilării "naturiste"și reveria urbană." La secțiunea
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
școlar tot în aceeași locație, iar grădința folosește în continuare spațiul centrului comercial din Joseni aparținând Cooperativei Rucăr. Sârgul neobosit și creativ al doamnelor educatoare în amenajarea claselor, adesea pe cheltuială proprie, permite procesului instructiv-educativ să funcțoneze la parametrii de exigență ceruți de programa școlară în vigoare. Pe la mijlocul verii anului 2008 lucrurile par să intre pe un făgaș normal, lucrările sunt reluate cu și mai multă îndârjire îndeosebi după alegerile locale din vara lui 2008, când este ales în funcția de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
promisiunea asta, în Canada profitul companiei ar fi cu mult, mult mai mic fiindcă un miner canadian trebuie platit și asigurat cât zece mineri români. Plus costul protecției mediului canadian ce este foarte strict legiferat și controlat cu maximum de exigență, absolut diametral opus de ceea ce se întâmplă în România unde protecția mediului natural e floare la ureche pentru Ministerul Mediului și al Pădurilor care închide ochii cu nepăsare și la clăile de gunoie arucate de-a lungul șoselelor și-a
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]