5,246 matches
-
specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică, realizată prin dispunerea logică a ideilor, prin reluarea termenilor tematici și prin utilizarea unor proforme/deictice; - sunt utilizate strategii și tehnici informative: demonstrația, explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cu vintelor date (de exemplu: licărește - sclipește; singur - solitar) 2. explicarea rolului cratimei în secvența indicată (de exemplu: marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte) 3. construirea oricărui enunț în care se folosește corect o locuțiune/expresie cu sub stantivul indicat 4. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăreia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nuanțăm observația noastră anterioară și să adăugăm că totuși părintele pozitivismului face distincția între explicație care nu reprezintă pentru el un obiectiv major al investigației pozitive și predicția bazată pe cunoașterea legilor. De altfel, Comte consideră că în filozofia pozitivă, "explicarea proceselor, limitată inițial la adevăratul lor domeniu, mai constă acum doar în îmbinarea diverselor fenomene particulare cu unele fapte generale, al căror număr tinde să devină tot mai restrâns prin progresul științei" (s.n.)65. La o concluzie asemănătoare ajunge și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cât și a punctului de separație dintre cele două tipuri de științe, acum ne mulțumim să subliniem doar că așa cum rezultă deja din precizările anterioare unul dintre dezacordurile majore dintre Dilthey și pozitiviști rezidă în diferențierea metodologică dintre comprehensiune și explicare, altfel spus, dintre "explicația teleologică" și cea "cauzală"162, ca să mai trimitem o dată la distincția lui von Wright. Pe această distincție se bazează, în fond, deosebirea dintre Geistesși Naturwissenschaften, care "nu este în primul rând o deosebire de domenii", ci
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ales pentru a putea opera distincții terminologice utile și, sperăm, clarificatoare pe parcursul lucrării. 7 F.W.J. Schelling, Filozofia artei, București, Editura Meridiane, 1992, traducere de Radu Gabriel Pârvu, p. 102. 8 Ibid., p. 101. 9 Manfred Riedel, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, traducere și prefață de Andrei Marga, Cluj, 1989, p. 133. 10 La aceste tipuri de intercondiționări vom reveni, într-un alt context, în cap. III, 4. 11 Bunăoară, s-ar putea obiecta că dintr-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
face primele distincții între științele naturii și științele spiritului. De altfel, cartea citată a lui Riedel conține suficiente argumente în același sens. Simpla lectură a titlului unui dintre capitolele ei este grăitoare: Între pozitivism și istorism. Asupra originii contradicției dintre explicare și comprehensiune. 67 Helmholtz consideră că, spre deosebire de Geisteswissenschaften, "științele naturii au ca obiect o materie exterioară, indiferentă", care "nu prezintă poate un interes nemijlocit pentru cultivarea spiritului" (s.n. apud Mircea Flonta, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994, p. 140
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a cunoaște singularul, sub toate laturile, expresia <<explicație>> își dobândește locul ei în cadrul cunoașterii singularului" (M. Riedel, op. cit., p. 113). De aceeași părere este și V. Drăghici. El constată că la Dilthey nu există "o delimitare strictă între comprehensiune și explicare", ci "o interdependență", în sensul că "în procesul comprehensiunii intervin procedee deductive, așa cum, pe de altă parte, explicația cauzală este un demers obligatoriu al comprehensiunii", de unde autorul trage concluzia că "nu avem o opoziție, ci <<o gradație>>", după cum spune însuși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Alături de Schelling, Schleiermacher și Schopenhauer, Hegel este integrat de Dilthey în una dintre cele două orientări metafizice fundamentale ale speculației germane. Cealaltă direcție este reprezentată de Herbart, Lotze și Fechner; aceștia "s-au întors mai întâi la Leibniz, pentru care explicarea lumii nu fusese decât o ipoteză bine întemeiată". Dar să revenim la prima direcție: ea a avut ca punct de plecare considerațiile lui Kant și Fichte, care în tentativa de "a ridica filozofia la rangul unei științe universal valabile" au
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
contribuit la "impunerea istorismului". La această idee ne vom referi de mai multe ori în continuare. 7 Ibid. 8 Istoricizarea despre care am vorbit este caracterizată de Schnädelbach ca o transformare a istoriei (Geschichte) într-un principiu de "înțelegere și explicare a tuturor fenomenelor culturale ca fenomene istorice". Acest tip de istorism precizează autorul reprezintă "o poziție culturalistă, opusă naturalismului", în sensul că "universul existenței umane nu este natură, ci ceva creat de oamenii care acționează", ceva care "are o istorie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
precizăm că tocmai aceasta este, de fapt, și viziunea lui Dilthey. În fine, un alt exemplu invocat ca argument de către Mircea Florian calcă tot pe urmele filozofului german. Este vorba despre H. Höffding, care în La relativité philosophique "respinge energic explicarea vieții prin <<forțele vitale>>, deci prin cauzalitatea întregului impus din afară părților"17. Or, noi am văzut deja în primul capitol (I, 3D) că Dilthey consideră conceptele de "suflet național", "națiune", "spirit național", "organism" "la fel de inutilizabile pentru istorie pe cât este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Ibid., p.75. 135 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 136 De altfel, comentând o observație a lui Landgrebe despre Husserl, Al. Boboc precizează că, din punctul de vedere al întemeietorului fenomenologiei, "filozofiei îi incumbă o dublă intenționalitate: explicarea și comprehensiunea lumii și răspunderea pentru angajarea aspirației spre cunoaștere, pentru intrarea într-un <<sistem>>" (Prefață la E. Husserl, Scrieri filozofice alese, București, Editura Academiei Române, 1993, pp. 11-12), adică niște sarcini pe care filozofia și le asumă și-n viziunea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
formă sau alta în fiecare tip de Weltanschauungen (vezi II, 2Be). Așadar, atunci când filozofia este văzută ca teorie a cunoașterii, perspectiva lui Dilthey nu diferă substanțial de cea husserliană (Al. Boboc arată că Husserl îi atribuire filozofiei "o dublă intenționalitate: explicarea și comprehensiunea lumii și răspunderea pentru angajarea aspirației spre cunoaștere, pentru intrarea într-un <<sistem>>" vezi III, 4). Înțelegerea filozofiei ca știință din acest punct de vedere reiese cu claritate în Das Wesen der Philosophie: "Privită din perspectiva introspecției spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Utopie, Düsseldorf/Köln, E. Diederichs Verlag, 1966. Karl R. Popper, Mizeria istoricismului, București, Editura All, 1998, traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir (ed. I: 1944/1945). Heinrich Rickert, Kulturwissenschaft und Naturwissenschaft, (ed. I: 1899), 1926. Manfred Riedel, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Cluj, Editura Dacia, 1989, traducere de Andrei Marga (ed.germ.:1978). Erich Rothacker, Logik und Systematik der Geisteswissenschaften, 1926. Idem, Einleitung in die Geisteswissenschaften, Tübingen, (ed. a II-a), 1930. Max Scheler, Philosophische Weltanschauung, Bonn
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
multe tehnici de comunicație la distanță. 134 Art. 649 din acest act normativ, cu denumirea marginală "Acordul pacientului informat" prevede că: "(1) Pentru a fi supus la metode de prevenție, diagnostic și tratament, cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea lor de către medic, medic dentist, asistent medical/moașă, conform prevederilor alin. (2) și (3), pacientului i se solicită acordul scris. (2) În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist, asistentul medical/ moașa sunt datori să prezinte pacientului informații la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mai multor generații, Foucault și-a îndreptat atenția spre semnificații ce "pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform căruia au putut să apară exclusiv acele ansambluri semnificante care au fost enunțate"157. Ceea ce nu a fost spus și ceea ce ar putea fi spus în acord cu o evidență dată sunt tehnici discursive moderne. Orice text spune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
momentul oportun, profesorul transmite elevilor un mesaj de învățare. De pildă, ridicarea tonului pentru a te impune în fața elevilor poate fi percepută de către aceștia drept forma optimă de a te impune sau de a te face remarcat. În egală măsură, explicarea cu calm, blândețe și voce scăzută este imitată, adesea inconștient, de elevi, transformându-i pe aceștia din urmă în buni comunicatori. Mesajele subliminale (nonverbale sau paraverbale) pe care le transmite adultul au de multe ori un impact mult mai mare
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
și, în sfîrșit, trăsăturile marcante ale Internaționalei Socialiste încă de la constituirea sa, în 1951. Lăsînd la o parte datele faptice indispensabile, am pus accentul pe chestiunile fundamentale care, de-a lungul acestei istorii, pun în valoare mișcarea socialistă, contribuind la explicarea fizionomiei sale actuale. În mod esențial, ele sînt în număr de patru: lupta pentru democrație și trecerea la socialism prin mijloace democratice; combaterea naționalismului și a diverselor sale forme; dorința îmbunătățirii condițiilor de lucru ale clasei muncitorești: iată o problemă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
spațială a deciziei politice și economice, cu impact direct asupra asupra modului de gestionare a teritoriului statal și de stabilire a raporturilor de coordonare/subordonare între capitală și teritoriu. De asemenea, interesează poziționarea spațială a capitalelor în cadrul teritoriului național, pentru explicarea aspectelor referitoare la capacitatea de optimă deservire, inserție și racordare a capitalelor la structura teritorială a statelor. În vederea încadrării tipologice a capitalelor arabe, am folosit mai multe criterii de clasificare, fundamentate fiecare pe câte o trăsătură definitorie pentru evoluția orașului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de atunci. La unele întrebări filosofice nu s-a putut răspunde deoarece: "N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă". Poetul imaginează crearea lumii prin mișcarea unui punct central, inspirat de teoria mișcării atomilor în vid. În explicarea genezei se fac trimiteri la un mit popular, după care la început totul era acoperit de ape și întuneric, din care s-a născut "sâmburele creator". Viața a apărut după ce s-au ivit luna, Soarele, fenomenele stihiale. Pe un ton
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
alfabetului latin și principiul ortografiei fonetice, îmbogățirea vocabularului cu neologime, folclorul românesc, un model pentru literatura cultă, deoarece în el nu există simulare, răceală, notă forțată. CONCLUZII Maiorescu a fost hegelian în înțelegerea poeziei ca sensibilizare a ideii, schopenhauerian în explicarea folosului artei, clasicist prin simțul dezvoltat al armoniei și echilibrului, romantic prin alte elemente ale concepției estetice (E. Simion). Critica maioresciană devenise un instrument al adevărului, tinzând spre impersonalitate, adică obiectivitate. T. Maiorescu aștepta de la literatură simțământul natural, respectul adevărului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
27 I.3 Compară rezultatele obținute, două câte două. Subliniază diferența cea mai mare obținută. Rezultatele au demonstrat că elevii întâmpină dificultăți când scăderea numerelor presupune transferul unei unități de ordin superior, s-au luat astfel măsuri de recuperare prin explicarea algoritmului operației de scădere, efectuarea la tablă a unor exerciții de scădere cu trecere peste ordin în diferite concentre, verbalizarea procedeului de lucru și verificarea corectitudinii rezultatului prin efectuarea probei. Pentru elevii care nu au dat dovadă de siguranță în
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
lui Caragiale cam obosite, îl sfătuiește pe autorul lor să le retragă, în concediu de odihnă. Lovinescu (Pași pe nisip, 1908) vede destinul acelorași comedii ca pe cel al operelor literare ale antichității, inteligibile numai cu ajutorul unei critici masive, pentru explicarea aluziilor la instituții și obiceiuri desăvârșit criticate. De altă părere este critica naționalistă (D.A. Sturdza, N. Davidescu), care îl acuză pe autor că defăimează tot ce este românesc, numindu-l ultimul ocupant fanariot. Dincolo de toate aceste păreri, viziunea satirică asupra
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a inteligenței libere" și că datoria de a înfrunta minciuna sau eroarea se impune oricui nu se limitează la o existență privată. Se poate spune că datoria criticii e chiar mai presantă în sfera acțiunii sociale. Fiindcă "istoria scrisă admite explicări" eventual, pe când "adevărul de realizat" exclude tranzacțiile, condamnând eroarea categoric, indiferent de motivele ei. De unde și concluzia criticului, valabilă oricând: "cu orice jertfe și în mijlocul oricăror ruine trebuie împlântat semnul adevărului". In hoc signo! E un îndemn valabil pentru oricine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ascunsă" (pentru a relua o cunoscută sintagmă) se descoperă în orice eveniment mai de seamă. Nașterea societății moderne, de exemplu, a dat loc la speculații în care factorul abscons joacă adesea un rol aparte 2. Pe seama lui s-a încercat explicarea echilibrului indispensabil în orice sistem de gândire social-politică. Ideea de echilibru a ajuns aproape o obsesie, îndeosebi prin David Hume, de la care se inspiră nu numai sociologia secolului XIX, dar și istorici, filosofi, oameni de stat. Gânditorul englez vorbise de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a nu mai vorbi de politologii înșiși, interesați să explice mai bine resorturile vieții publice. Medici, psihologi, naturaliști au pus la lucru, cu un beneficiu practic indiscutabil, alte inițiative. Concluzii importante, de care istoricii nu mai pot face abstracție în explicarea unor atitudini, fapte, episoade obscure, s-au impus. Mecanismele puterii, resorturile opiniei publice, miturile din care se alimentează prejudecăți de tot felul, "mica istorie" revelând mari consecințe în planul evenimentelor sunt direcții larg explorate de istoricii care se ocupă de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]