9,869 matches
-
de canton - autorit...țile locale p...streaz... o mai mare libertate de manevr..., sovieticii nereușind s... controleze aparatul administrativ de baz.... Că și În cazul statelor est-europene, perioada tranzitorie ia sfîrșit În cursul anului 1947. F...r... s... se fac... explicit aluzie la declanșarea R...zboiului Rece, se pare c... această a influențat considerabil strategia sovietic... din regiune. Începînd din toamnă lui 1947, prudență și moderația nu mai sînt oportune. Epur...rile, colectivizarea forțat... și represiunea În mas... ritmeaz... de acum
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
torii locali au toat... libertatea de a-i lichidă, cu acest prilej, pe indezirabili și mai ales pe opozanți. Pentru noile regimuri comuniste, colectivizarea este v...zut... că o gigantic... operațiune de domesticire a societ...ții rurale. „Obiectiv prioritar afișat explicit, noteaz... Marie-Claude Maurel În leg...tur... cu Polonia, colectivizarea este În realitate doar un segment dintr-o politic... mai ampl..., care Încearc... s... limiteze dezvoltarea exploatației ț...r...nești, inserînd-o Într-un dispozitiv de controale și constrîngeri. E o politic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
au Încercat, chipurile, s... distrug... regimurile socialiste cu complicitatea activ... a liderilor iugoslavi. În notă din 28 septembrie 1949 trimis... de sovietici guvernului iugoslav, prin care anula tratatul de prietenie și cooperare semnat de cele dou... ț...ri, se afirm... explicit c... procesul „criminalului de stat și spionului” Rajk a demonstrat c... „șefii conducerii iugoslave au efectuat și conținu... s... efectueze activit...ți ostile și subversive Împotriva URSS-ului, nu doar din proprie inițiativ..., ci și urmînd instrucțiunile directe ale mediilor
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
baltice iau inițiative similare. Astfel, pe 23 august, manifestații cu participare numeroas... au loc la Tallinn ( Între 2000 și 5000 de persoane) și la Vilnius, În cursul c...rora sînt arborate embleme naționale și pancarte unde se pot citi sloganuri explicite: „Autodeterminare pentru statele baltice”, „Anularea pactului Molotov-Ribbentrop”. La Tallinn, mulțimea intoneaz... imnul armatei estoniene de dinainte de 1940: „Liber... s... fie marea estonian..., liber s... fie p...mîntul estonian; pieptul estonian nu se teme de vînt și de furtun...” (R. Yakemciuk
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de a spera la altceva. Omul este mai mult decât materie, iar Dumnezeu a fost generos cu noi când ne-a înzestrat cu mintea aceasta pătrunzătoare. De aceea, definim banii așa și numai așa, tocmai pentru a arăta, în mod explicit, și mulți dintre noi simt asta aproape zilnic, că nu întreaga noastră viață și întregul nostru destin este stăpânit de bani și că banii nu sunt până la urmă decât regii realității, ai materialului și atât. În această definiție suntem doar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
drept cauze numai actele și faptele economice și politica de după 22 Decembrie 1989. Lucrurile nu stau așa, România socialistă era, așa cum vom demonstra la capitolul despre bani și socialism, o economie în profund dezechilibru inflaționist. Victor Jinga vorbește în mod explicit despre existența unei inflații în socialism pe care o numește inflație ascunsă 1027. Între cauzele inflației în socialism se enumeră 1028: imperfecțiuni previzionale; greșeli în întocmirea și executarea planului de stat; abateri mari și de durată de la disciplina financiară; volumul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
complicitate cu moneda. De aceea, când discutăm despre inflație și combaterea sa, discutăm mereu despre stat ca destabilizator sau garant al echilibrului economic. Capitolul IX Banii în socialism 1. Ce este socialismul? Deși nu a spus-o niciodată în mod explicit, socialismul și-a propus să fie o altă religie 1080. Spunem aceasta luând în considerare înverșunarea cu care a negat întreg cadrul moral și societal instituit până atunci 1081 și insistența pe care a pus-o pe creația omului nou1082
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Se realiza astfel tripla calitate de proprietar, producător și beneficiar a muncitorului, de care va vorbi Ceaușescu mult mai târziu. Existența celei de-a treia etape socialismul, ca fază intermediară între capitalism și comunism, este pusă în evidență în mod explicit de Mises: "Potrivit acestei doctrine, mai există în evoluția istorică a omenirii, între etapa capitalismului și cea a comunismului, o a treia etapă și anume aceea a socialismului"1092. Este clar și asta se desprinde din părerile celor preocupați de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dovedit în practică, nu au fost atât de simple. Demn de remarcat este faptul că Marx recunoaște că indicațiile sale cu privire la repartiția în funcție de capacități și după nevoi se va putea realiza în următoarele condiții, pe care le enumeră în mod explicit: "atunci când va fi dispărut sclavia subordonării indivizilor față de diviziunea muncii"1185; atunci când va dispărea opoziția dintre munca fizică și munca intelectuală"1186; atunci când "munca nu va mai fi un mijloc de întreținere, ci va fi devenit ea însăși nevoia vitală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unui regim de țintire directă a inflației, politica monetară trebuie să fie transparentă, asigurându-se astfel publicului o cantitate suficientă de informație pentru a monitoriza activitatea băncii centrale. În practică transparența se realizează prin: - ținta de inflație trebuie să fie explicită și publică; - publicul trebuie să aibă o înțelegere clară a operațiunilor principale de politică monetară și a indicatorilor care reflectă orientarea politicii monetare; - anunțarea modificărilor în orientarea politicii monetare ar trebui să fie însoțită de factorii ce au justificat schimbarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omului” (în modul său de gândire), dar care intervin ca premise ale raționamentelor corecte. footnote> ideea că omul (ca ,,resursă”) este un factor pasiv, un instrument care trebuie ,,folosit” cât mai eficace (precum resursele materiale). Volumul va porni de la premise explicite că omul este (sau ar trebui să devină), în primul rând, scopul suprem, principal al oricărei instituții. Kant arătase că ființa umană ,,trebuie să nu trateze niciodată persoana sa și pe aceea a tuturor celorlalți numai ca mijloc, ci totdeauna
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Astfel, în comunicare avem de-a face cu un proces de codificare „elaborarea mesajului pe baza unor coduri de specialitate” (concepte, formule, expresii, metafore, norme tehnice) și un alt proces opus, de decodificare „de transformare a mesajelor codificate în mesaje explicite”. Să luăm un exemplu: administrația publică transmite cetățenilor mesajul următor: „este obligatoriu ca toți cetățenii să fie corecți și să declare exact veniturile”. Mesajul are nevoie de explicație: ce înseamnă a declara „exact” veniturile; Ce venituri se declară (cele care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
-i un rol secundar (ca relație de putere), acela de a decodifica mesajele, a le executa și, eventual, a transmite prin feedback, - mesaje secundare, ca reacție la cele principale, oficiale. Managementul orientat spre public răspunde unor exigențe specifice: caracterul „deschis”, „explicit”, „la vedere” al sistemului de obligații, drepturi ale „publicului”, explicitatea normelor și măsurilor luate, a procedurilor pe care fiecare cetățean trebuie să le cunoască bine, în întregime, și să le înțeleagă menirea; caracterul realist bine fundamentat pe cunoașterea publicului, capacitatea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care sunt satisfăcute nevoile și aspirațiile fundamentale ale oamenilor. Relația cu ritul „Nu poate fi negat faptul că miturile sunt strâns asociate cu ritualurile. De fapt, dacă o povestire nu a fost asociată cu un cult sau ritual, În mod explicit sau implicit, este mai bine să nu fie numită mit, ci basm sau legendă” (J. Fontenrose, 1959, p. 434). Această afirmație a unuia dintre cei mai reputați cercetători ai universului ritual pornește de la o constatare și conduce la o declarație
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parcă o exclamație a lui Durkheim („Totemul este mai presus de toate un simbol, o expresie materială a ceva. Dar a ce?”), Sally Falk Moore (1977, p. 151) scrie: O ceremonie este o evidență etnografică, dar a ce? Numărul Înțelesurilor, explicite sau implicite, este imens și el solicită ceea ce Geertz numește „descrierea densă” pentru a putea ajunge la straturile profunde de semnificații. Dar cât de departe trebuie să meargă cercetătorul Într-o investigație etnografică totală, ca să poată oferi suficiente contexte pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite prin alcătuirea unor seturi de note caracteristice. După R. Rappaport (1999, pp. 34-47), acestea sunt: a) precodarea: ordinea actelor este stabilită de alte persoane, Înainte de Îndeplinirea lor de către actorii ritului; b) aspectul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis (1980, pp. 11-14) se oprește la patru note: a) regularitatea acțiunilor; b) caracterul de ghid de acțiune: „Un lucru este Întotdeauna explicit și unanim recunoscut de cei care performează ritul: el spune clar cine, ce și când trebuie să facă. Este practic. Conduce acțiunile. Coordonarea a ceea ce trebuie făcut este explicită, dar semnificația, motivul sau interpretarea acțiunii pot să nu fie explicite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acțiunilor; b) caracterul de ghid de acțiune: „Un lucru este Întotdeauna explicit și unanim recunoscut de cei care performează ritul: el spune clar cine, ce și când trebuie să facă. Este practic. Conduce acțiunile. Coordonarea a ceea ce trebuie făcut este explicită, dar semnificația, motivul sau interpretarea acțiunii pot să nu fie explicite” (p. 11); c) caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile au ceva arbitrar, care le diferențiază de muncă, deprinderi sau tehnici. Ele sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
explicit și unanim recunoscut de cei care performează ritul: el spune clar cine, ce și când trebuie să facă. Este practic. Conduce acțiunile. Coordonarea a ceea ce trebuie făcut este explicită, dar semnificația, motivul sau interpretarea acțiunii pot să nu fie explicite” (p. 11); c) caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile au ceva arbitrar, care le diferențiază de muncă, deprinderi sau tehnici. Ele sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop practic, ci unul expresiv. C. Bell (1997, pp. 139-160) propune șase
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
criză, comunitatea face apel la diferite tehnici divinatorii (haruspiciile, cărțile sacre, un oracol celebru), pentru a identifica motivele nenorocirii (greșeli rituale sau Încălcări ale unor tabuuri - incestul vestalelor). Interpretarea mesajelor esoterice (mesajele divinității revelate prin divinație nu sunt decât rareori explicite) conduce atât la performarea unor rituri obișnuite de purificare (lustrații, procesiuni), cât și la inițierea unor rituri excepționale (sacrificiile umane). În final, sub presiunea mesajelor divinatorii, are loc o restructurare profundă a panteonului religios, prin introducerea În „familia” zeilor canonici
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Aparent simplu, acest sistem de medieri și obligații nu este lipsit de ambiguități. Medierea sacrificială creează atât apropiere, cât și distanță. În acest sens, Remo Guidieri (1980, p. 373) susține că ...prin actul sacrificial se afirmă, În mod implicit sau explicit, că există o sciziune Între două instanțe. Astfel, se subliniază faptul că o relație este posibilă, tocmai pentru că există o alteritate Între un A și un B. Această alteritate reprezintă o necesitate conceptuală, anterioară necesității actului ritual. Ritul se referă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
activitățile specifice tinerilor, să Își etaleze frumusețea sau Însemnele atrăgătoare ale vârstei, nu mai are voie să joace cu flăcăii la hore sau să stea (să piardă timpul) cu fetele la vorbă, glume sau joacă. Fără a enunța În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele ale Îngrijirii casei, creșterii copiilor, hrănirii familiei etc. Ultima parte accentuează ruptura dintre neamuri: dacă În plan social mireasa mediază Între
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diaspore, comunitățile imaginare”. J.E. Campo (1998, p. 44) propune o tipologie formată din trei mari clase, care, deși Întemeiată numai pe studiul pelerinajelor moderne din SUA, poate fi generalizată: „Tipologia de față cuprinde următoarele unități: a) pelerinaje corelate În mod explicit cu religiile organizate; b) pelerinaje legate de valori, simboluri sau practici ale religiei civile; c) pelerinaje determinate de religia culturală”. În acest sistem, termenul religie civilă se referă la cultul valorilor naționale, patriotice, iar termenul religie culturală se referă la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
veselie și voioșie. În științele sociale, sărbătoarea Înseamnă o celebrare periodică, alcătuită dintr-o multitudine de forme rituale și de evenimente, care Îi afectează, În mod direct sau indirect, pe toți membrii comunității și care arată, În mod implicit sau explicit, valorile, ideologia și concepția despre lume Împărtășite de membrii unei comunități, care constituie baza identității lor culturale. (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 296) În ultimă instanță, am putea defini sărbătoarea ca o celebrare simbolică a unui obiect (eveniment, om
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au un caracter mai complex, putem vorbi despre mascarade. Acestea au numeroase note comune cu manifestările carnavalești. Referindu-se la mascaradele din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, T. Castle (1986, pp. 87-88) susține că acestea ...fac ierarhiile explicite, prin anularea lor dramatică. Ele aduc un tip de iluminare comică, oferind cunoștințe despre lumea reală, facilitând accesul la nivelul luminosului, al visului și al tabuului. Ele conferă societății o imagine negativă despre sine: colapsul structurii sociale, pentru o perioadă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]