2,196 matches
-
2016: Brașovul are 15 cartiere, după cum urmează: Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale orașului fiind însă intersecțiile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.). </td></tr> </table> Orașe înfrățite Orașe partenere Consulate Altele Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru: Începând cu 1992, Primăria municipiului Brașov a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului, uneori post-mortem
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucția modernă a Severinului, Cernețiul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț dar Timișoara rămâne neatinsă. O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000 de creștini din Banat încep
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Topliceni (în trecut, Zgârciți) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băbeni, Ceairu, Dedulești, Gura Făgetului, Poșta, Răducești și Topliceni (reședința). Ea se află în nordul județului, la nord-est de Râmnicu Sărat, satele ei întinzându-se de-a lungul cursului mediu al râului Râmnicu Sărat, în amonte de oraș. Comuna este traversată de șoseaua națională DJ203H
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Băbeni avea în satele Băbeni, Drăghești și Rădulești 1300 de locuitori. Numele de Topliceni a fost luat de comună în 1931; tot atunci, comuna Dedulești a fost desființată și inclusă în comuna Băbeni, acesteia adăugându-i-se și satul Gura Făgetului. Ulterior, comuna Dedulești avea să reapară, dar existența ei avea să fie din nou scurtă. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comunele au fost
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară. În centrul acestei păduri se află Tabăra de Copii-Poiana Cerbului, iar începînd cu 1984 s-a deschis a doua tabăra, ea fiind în partea de sud a pădurii, Tabăra Făget. Pădurea Baluș - moșie ce a fost stăpânita de o serie de boieri, iar numele ei e păstrat de la unul dintre aceștia - Baluș. Ea e situată în partea de sud-est a satului și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Babșa ca aparținând districtului Lunca Lipovei. În continuare, satul este atestat de mai multe ori. Conscripția austriacă de la 1717, anul cuceririi Banatului de către aceștia, menționează că Babșa avea 40 de case. Harta contelui Mercy din 1723 plasează Babșa în districtul Făget iar dicționarul lui Korabinszkydin 1786 în districtul Lugoj. Până la mijlocul secolului XVIII, satul se găsea răsfirat pe ambele maluri ale Begheiului, dar, din cauza inundațiilor frecvenete, vatra s-a mutat mai spre nord iar cătunele componente s-au unit. La 1851
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
secolului XX a avut loc colonizarea cu maghiari. În această perioadă, rocesul de maghiarizare a fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost planificată în minime detalii și stabilită pe un teritoriu împădurit la 200 m de sat, în partea de vest, dincolo de pârâul
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost planificată în minime detalii și stabilită pe un teritoriu împădurit la 200 m de sat, în partea de vest, dincolo de pârâul Eruga. În 1903, la Babșa a venit un delegat de la Budapesta care a făcut măsurători
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
Bătești este un sat ce aparține orașului Făget din județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 503 locuitori (2002). Băteștiul este un mic sat amplasat în estul județului Timiș, lângă orașul Făget, de care aparține. Distanța dintre cele două localități este de circa 2-3 km. Urme despre
Bătești, Timiș () [Corola-website/Science/301338_a_302667]
-
Bătești este un sat ce aparține orașului Făget din județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 503 locuitori (2002). Băteștiul este un mic sat amplasat în estul județului Timiș, lângă orașul Făget, de care aparține. Distanța dintre cele două localități este de circa 2-3 km. Urme despre existența acestei localități datează din secolul XVI, când aparținea de județul Hunedoara. Apare menționată într-un document din 1597 prin care Sigismund Bathory dona localitatea
Bătești, Timiș () [Corola-website/Science/301338_a_302667]
-
Crivina de Sus (1924: "Crivina", plasa "Făget") este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Satul este situat pe brațul drept al râului Bega, la o altitudine de 220 m, într-o zonă de dealuri împădurite. Satul este atestat documentar din anul 1514 sub
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
pe care trebuiau să le achite anual. Biserică din lemn din sat, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", este datata prin inscripție în secolul al XVII-lea. A fost construită în 1676 și este cea mai veche biserică din lemn din zona Făgetului. Un alt punct de atracție îl reprezintă moară de apă din coasta satului, cu roată verticală, încă în funcțiune, construită în secolul al XIX-lea de către morarul Negea. El a lăsat-o moștenire lui Oprescu Ioan la începutul secolului al
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Bucovăț este un sat în comuna Dumbrava din județul Timiș, Banat, România. Satul Bucovăț se află localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în pricipal pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Bucovăț este un sat în comuna Dumbrava din județul Timiș, Banat, România. Satul Bucovăț se află localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în pricipal pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia (HD), iar apoi din comuna Dumbrava până în localitatea Bucovăț pe DJ694
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
pe DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
față doar o cruce ridicată pe acel loc mai amintind de existența sa. În momentul de față localitatea dispune de următoarele lăcașuri de cult: □ Biserica ortodoxă ""Adormirea Maicii Domnului"" - construită în anul 1920 aparține de Mitropolia Banatului, Arhiepiscopia Timișoarei, Protopopiatul Făget; □ Biserica baptistă ""Maranata"" - construită în anii ’90 pe locul vechii biserici baptiste datând din anul 1905; Casă de rugăciune penticostală - înființată în anul 2006; În sat funcționează o grădiniță cu program normal și o școala primară cu clasele l-lV
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
cu clasele l-Vlll. În prezent există transport școlar pentru elevii din clasele V-Vlll, care învață la școala generală din comuna Dumbrava. De asemenea, există și transport școlar pentru elevii de liceu care frecventează cursurile Liceului Teoretic „Traian Vuia” din orașul Făget. Singura manifestare cultural-religioasă din sat are loc în preajma zilei de 15 august când se sărbătorește Adormirea Maicii Domnului. Cu această ocazie localitatea este în sărbătoare timp de 1-2 zile, în aceste zile având loc și ruga satului (nedeea), ocazie cu
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
localitatea, rudele celor din sat, precum și locuitori din localitățile învecinate se adună în curtea școlii unde au loc manifestări folclorice cuprinzând muzică și dansuri populare, începând de seara și terminând a doua zi dimineața. Satul face parte din zona etnografică Făget, particularizată prin inepuizabilul tezaur de creații autentice transpuse atât în cantec cât și în basm, proză populară sau folclor muzical. Casele vechi din lemn și porțile sculptate, care încă se mai găsesc în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
carpen, plop și frasin, asigurând locuitorilor satului necesarul de lemn pentru încălzire, dar fiind și o altă sursă de venituri pentru aceștia. Rata șomajului este destul de ridicată. Majoritatea persoanelor angajate lucrează în sistemul bugetar sau la firme private din orașul Făget, în special în industria ușoara și în industria de prelucrare a lemnului. Infrastructură: Satul este străbătut de drumul județean DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit, aflat într-o stare relativ bună. În sat există o stradă de cca. 1
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Groși este un sat în comuna Margina din județul Timiș, Banat, România. Se situează în extremitatea estică a județului Timiș, la nord-est de orașul Făget. Satul este amintit pentru prima dată la 1508-1519, ca proprietate a lui Abrahamfy . Este cert că în perioada otomană a fost locuită. Într-un defter turcesc de la 1593 se amintește satul valah "Gros". Locuitorii se ocupau cu mineritul, în special
Groși, Timiș () [Corola-website/Science/301366_a_302695]
-
din 1717 localitatea este numită "Grosch". Administrația maghiară i-a dat numele de "Marosgoros", cu totate că locuitorii au fost întotdeauna majoritari români. Biserica ortodoxă a fost construită în 1741 și face parte din bisericele de lemn din zona etnografică Făgetului care s-au păstrat până astăzi, fiind monument în patrimoniul național. Aici există o biserică ortodoxă din lemn construită în 1741 ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.
Groși, Timiș () [Corola-website/Science/301366_a_302695]
-
Câteva ruine ale conacului Bethlen se mai pot vedea și astăzi. Totuși, pe teritoriul satului s-au descoperit mai multe mărturii arheologice care atestează o locuire mult mai veche. Conscripția din 1717 arată satul valah numit "Iktar", aparținea de districtul Făget și avea 15 case. Pe harta contelui Mercy din 1723-1725, apare cu numele de "Ektar", iar pe harta oficială de la 1761 este inclusă în districtul Lugoj. În 1779 s-a alipit județului Timiș. Pe hotarul nordic al satului s-a
Ictar-Budinț, Timiș () [Corola-website/Science/301368_a_302697]
-
în 1909. Atestarea documentară a Budințului este puțin mai recentă decât a Ictarului. El apare menționat într-o diplomă maghiară din anul 1444, cu numele de "Budfalva". Conscripția de la 1717 arată că satul "Budinc" avea 18 case și aparținea districtului Făget. A fost din totdeauna un sat românesc. Ortodocșii din Budint aveau o biserică comună cu cei din Ictar. În 1841 are loc trecerea a circa jumătate din familiile ortodoxe la ritul greco-catolic. Biserica devine mixtă. Pe fondul scăderii populației din
Ictar-Budinț, Timiș () [Corola-website/Science/301368_a_302697]