4,085 matches
-
zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind considerat o cauză a facerii lumii: "Șerpele dîntâi nu a fost șerpe, a fost om, și era în cer la Dumnezeu, dar Dumnezeu l-a blesemat când a înșelat-o pe Eva, și s-a făcut șerpe. În cer, la Dumnezeu, sunt toate lighioaiele, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unui personaj ciudat, contradictoriu; poetul, ca un adevărat dandy, își urmărește gesturile în oglindă, reproducându-ne un întreg conținut sufletesc frământat, ros de neliniști. Cu trei ani înainte, în 1956, Nicolae Labiș publicase volumul "Primele iubiri", în care sublinia că facerea poeziei impune migală și transparență. În acest volum, el reînvie istoria, aureolând prezentul: Se vaită stejarii românești/ Peste Dumbrava roșie-i furtună/ Se-nalță-n cer văpăile șerpești,/ Bufniri de trunchiuri prăbușite sună,/ Și tremurând, și plâns, de după norii/ Se-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să prăsească în inima crăiesei pe viitorii viteji ai Traciei. Cuvintele Traciei s-au desprins din buruieni, din iarbă. Logoslavia este buruiana cuvântului cuvintelor, a cuvântului talisman. În cuvânt se concentrează toate forțele, toate sevele, toate tainele omului și ale facerii: "Pe Manimazos îl pustiau cuvintele/ spusul și răspunsul se-ntreceau/ Unul pe altul/ Cu toate tainele omului". Paralel cu prezentarea cuvântului ca punct de plecare al universului, ("La început a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
risipește în univers, sacralizându-l. Descrierile ne amintesc de Purgatoriul, dar și de Paradisul lui Dante. Treptat, lumea pământească și cea cerească se contopesc. Apar Sapho, Euridice și tracul Orpheus, ca niște roiuri de lumini, totul cuprins de durerea "mitrasului", a facerii permanente, de durerea solară adusă de Manimazos, după ritualul spălării picioarelor. Cartea se încheie cu poemul "Sfera verde", care este cea a pământului, peste care Manimazos a aruncat sămânța, plămada plămadelor, sau "uterul culorii mame, împins de ochii șarpelui spre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
umane, nefaste și ridicole. De aici concentrarea și supraaglomerarea generală de civilizație ce stăruie în gânduri stranii: morții sunt presați cu compresorul, prin cimitire circulă țevi de canalizare, se sparg mormintele ("Concentrare"). În ciclul "Trunchiate" e reluată ideea artei poetice: facerea universului este un pretext de a vorbi despre creație: "Acum trebuie să faci o nouă frază/ Tot universul". Poemele se concentrează în trei-patru versuri, uneori se încearcă o sensibilizare a ideii: ("Urme", "Vânt", "Drum", " Merg înainte spre moarte/ Cu coada
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Într-o imagistică ce își pierde strălucirea cu timpul, reușește să ne convingă, fiind primul volum, că ne aflăm în fața unui veritabil poet. Părinții rămân oglinzi răsfrânte ale chipului nostru, odăi fără suport, fără grinzi. Geneza păunesciană expune o altă facere a lumii decât cea biblică. La început nu era haos, ci o stare de delir, pământul se ținea de soare și cei doi tineri implică, prin originea lor, o nouă mitologie; Eva se naște dintr-o șerpească iederă, Adam dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fețe diferite ale artistului creator, așa cum cosmosul și omul nu sunt decât fețe diferite ale creatorului. Problema legată de măștile omului social a generat o dezbatere aprinsă despre epocile totalitariste din istoria omenirii, pornind de la lectura unui fragment din Cartea Facerii și din povestirea lui Andersen, Hainele cele noi ale împăratului, și reactualizând astfel nevoia de mască. Măștile pe care omul de știință e obligat să le ia, pentru a-și proteja descoperirile științifice, a dus la o dezbatere aprinsă despre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității umane, urmată imediat de arborarea unei măști ca expresie a depersonalizării. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Modele de mistificare ideologică în literatură Resurse didactice: Facerea, textul povestirii Hainele cele noi ale împăratului de H. C. Andersen, fragmente din Lobocoagularea prefrontală de V. Voiculescu și Întuneric la amiază de Arthur Koestler Introducerea în temă: 5 min. * Li se dă spre lectură elevilor textul biblic din V.T.
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
povestirii Hainele cele noi ale împăratului de H. C. Andersen, fragmente din Lobocoagularea prefrontală de V. Voiculescu și Întuneric la amiază de Arthur Koestler Introducerea în temă: 5 min. * Li se dă spre lectură elevilor textul biblic din V.T., Cartea Facerii, în care se prezintă căderea în păcat și izgonirea din rai a protopărinților noștri, Adam și Eva. Elevii vor răspunde la următoarele întrebări: 1. De ce sunt izgoniți cei doi din rai? 2. Care este gestul imediat următor auzirii glasului lui
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
răul. Și acum, ca nu cumva să-și întindă el mâna și să ia roade din pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci....", Domnul Dumnezeu l-a scos din raiul edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat." (Facerea, cap. 3, v. 6-23) "Împăratul s-a dezbrăcat și pehlivanii s-au prefăcut că-i pun hainele cele noi, care tocmai erau gata, și împăratul se întorcea și se sucea în fața oglinzii. Ce bine îi vin, ce frumoase sunt! ziceau
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
teatrului, a scenei. Alexa Visarion mi-a îngăduit să particip la câteva din repetițiile cu Unchiul Vanea și Meșterul Manole. M-a frapat, dintru început, amestecul de autoritate și gingășie cu care dirija actorii și, în general, întreg procesul de facere a spectacolului. Școala românească de regie era reputată ca una extrem de serioasă și, în același timp, extrem de autoritară: regizorul făcea figura unui mic demiurg pe care cu greu îl putea contrazice cineva. Ce se știa mai puțin, era că această
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion și cât m-a revitalizat această întâlnire teatrală, dar încă nu s-au așezat în mine toate înțelesurile. Cert este că după această experiență am mai făcut trei premiere de-a lungul întregii veri, iar siguranța, puterea și bucuria facerii a venit după întrgul demers de la Sibiu pentru că demersul este cel mai important. Noaptea Bufonilor, un spectacol care mi-a dat încredere în mine pentru un alt început, pentru care îi mulțumesc Regizorului și Pedagogului Alexa Visarion. PS: Dacă vi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai bine esențialul. Vorbirea există pentru ca oamenii să nu se poată înțelege.3 "Aventura" spectacolului, la care este chemat spectatorul să ia parte, nu ne va aduce în prim-plan comentariul, exegeza, explicația autoreferențială a celor care au participat la "facerea" operei scenice, ci un mod de "a practica" autentic viața, chiar dacă aceasta înseamnă o însoțire cu atâtea și atâtea paradoxuri 4.De pe aceste poziții ar trebui să interpretăm și sfatul pe care Alexa Visarion îl dă actorilor săi, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
captivant, magic și o cinste. Este posibilă o relație care să îmbine dragoste și ură? Este necesară. Eu am crescut și ca actor și ca om. Nici un proces de creație nu decurge ușor iar nașterea acestui spectacol a meritat chinurile facerii lui. De câte ori în viață ți se oferă prilejul să lucrezi cu cineva atât de strălucit ca Alexa Visarion ? A fost o asemenea onoare încâtpare imposibil să mă mulțumesc cu mai puțin în viitor. A făcut asupra mea o impresie atât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de dragoste din toate piesele lui Cehov, un scenariu Shakespeare care va veni la București în săptămâna teatrului româno-american, un D-ale carnavalului în Islanda. Cred că având posibilitatea să nu intru în tăvălugul acesta rapid și distrugător, care presupune facerea de spectacole, am putut să și văd. Am avut nevoie de acest moment de răgaz, pentru că eu am fost un om care ani de zile a lucrat piesă după piesă, am încercat să fac ceva în această meserie. De cinci-șase
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate". Art. 1085 C.civ. prevede că: ,,Debitorul nu răspunde decât de daunele-interese care au fost prevăzute sau care ar fi putut fi prevăzute la facerea contractului, când neîndeplinirea contractului nu provine din dolul său". Art. 1086 C.civ. arată că: ,,Chiar în cazul când neexecutarea obligației rezultă din dolul său, daunele-interese nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este consecința directă și necesară a neexecutării obligației
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
istoricii nu au cum să cunoască toate dedesubturile unor activități social-politice, ci doar ceea ce într-un mod intenționat și controlat politic se spune, se dă publicității. Documentele de arhivă modernă sunt veritabile instrumente politice. Ele pot fi destructurate în profunzimea facerii lor pentru a găsi noi modalități de a investiga și, implicit, a completa condițiile de adevăr existente prin cercetările precedente. Aparatul politic modern și contemporan oferă anumite condiții și condiționări în raport cu adevărul, iar aceste condiții se află în arhive, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt! Totodată, avem o istorie comună din memoria oamenilor, stabilită de manuale; o istorie de clișee, de mituri, de îndoctrinări. Manualul e dogma elevilor și a memoriei publice, din moment ce acești elevi nu preiau în spirit critic, devin adulți și, prin facerea vieții, trăiesc cu imaginea acelei istorii pe care au învățat-o (sau nu) în școli. Discursul istoriografic, indiferent unde este el cantonat, în fapte, în idei, în moduri sau în sisteme de gândire, în doctrine sau în ideologii, rămâne marcat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
notă ironică, în cartea sa Jocul cu trecutul, că istoricii mai mult fac decât gândesc istoria. Și acei istorici care aplică diverse tehnici și modele de interpretare preluate din alte discipline (hermeneutică, semiotică, psihanaliză) se află mai mult în registrul facerii istoriei decât al gândirii. Avem nevoie de o înțelegere plurală a istoriei și a realității, ceea ce presupune distincții, diferențe ale relațiilor oameni-lucruri, oameni-oameni, dincolo de orice utilaj discursiv sau model narativ. Acel ceva nou ar fi bine să existe nu atât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (1993), O viață, un destin, o icoană (2001), Piața Universității (1997), Ghidul sărbătorilor la români (1998), O stradă oarecare din București (1999), Surîsul lui Harry (1999), Lecții cu povești despre facerea lumii (2000), Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare/Dosar sentimental (2000), Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alune și le sfarmă cu piatra, și-i păcat. Aluniță Alunelele-s semne de mare noroc, și de aceea să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face de regulă numai două ouă: dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]