2,202 matches
-
al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității demonice, trăsătura care le unește fiind intensitatea pasională. Cezara din Avatarii faraonului Tla întruchipează imaginea unei pasiuni devastatoare. Ea este unul dintre cele mai complexe personaje feminine eminesciene, apropiindu-se cel mai mult de spiritualitatea demonului. Senzualitatea sa demonică se manifestă printr-un amestec ciudat de cruzime și blândețe. Trecerea bruscă de la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lirice ale lui D. În schimb, Fals tratat de vânătoare (1973), Orgolii (1973), Culoare și aromă. Melanholii (1974) perpetuează imaginea creatorului preocupat de rafinarea tehnicilor poetice, ajungând uneori la adevărate performanțe stilistice. Odată însă cu Ioan Metafora (1986), continuând cu Faraonul (1996) și cu Evanghelia după Ioan Metafora (1997), se poate vorbi despre o schimbare fundamentală a atitudinii lui D. față de poezie. Interesat în continuare de formă, el tinde acum să-și construiască unitar cărțile, să le gândească arhitectural. Prin simetrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
București, 1974; Vânătoare de tigri în Sakartvelo, București, 1976; Meteoritul care a uitat să cadă, București, 1977; Elfi la Brusa, București, 1979; Vânătorile, postfață Al. Condeescu, București, 1981; Babilonul, București, 1981; Scribul și închipuirea, București, 1984; Ioan Metafora, București, 1986; Faraonul, București, 1996; Evanghelia după Ioan Metafora, București, 1997. Traduceri: Antologia poeziei gruzine (sec. XII-XIX), pref. Marcel Petrișor, București, 1974; Blaje Koneski, Poeme, pref. Dinu Flămând, București, 1975; Bessiki, Oștile tristeții, Iași, 1977; Bojin Pavlovski, Duva, București, 1977, Western Australia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
arc încordat. Etapa următoare de relații este dată de o verticală perpendiculară pe o orizontală care naște starea de echilibru, de stabilitate, de liniște. Pentru a ilustra această relație, să ne gândim la sculptura statuară din Egiptul antic: portretele de faraoni, scribul etc., dar și la sculptura statuară a lui Gheorghe Anghel: Volumele organizate după aceste relații ne dau senzația de stabilitate absolută, de echilibru perfect al formelor. Ajungem la ultimul fel de relații între verticale și o oblică descendentă. Observăm
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
proiecția frontală ajutând la adăugarea unei semnificații avute în vedere. O soluție intermediară ne-o oferă Tintoretto în Hristos pe lacul Galileei (figura 126). Stilul realist al Renașterii nu mai îngăduia simbolismul exprimării puterii prin mărime. În arta egipteană, uriașul faraon putea să-și domine micii prizonieri și chiar în epoca lui Cimabue Madona tronând era reprezentată mai mare decât sfinții și îngerii din jurul ei. Tintoretto păstrează binevenita putere vizuală a acestui simbolism, justificând dimensiunea falnică prin apropiere. Silueta lui Hristos
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
puncte/ e făcută". și iată cea mai frumoasă transpunere poetică a unui parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu o alta (Viteza) de care este legată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai frumoasă transpunere poetică a unui parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu o alta (Viteza) de care este legată printr-o relație matematică, permițând definirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu o alta (Viteza) de care este legată printr-o relație matematică, permițând definirea unei mărimi prin cealaltă; astfel, o durată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana;18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana 19) * LOVINESCU, E. Mite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
În același interval, apar mutațiile de specie... psihologică, al căror rezultat este o alteritate umanoidă, ce execută mișcări dezarticulate, golite de sens sau grotești, ca într-un vast carnaval sabatic, din care orice posibilitate de salvare pare imposibilă. Astfel, "Femeia faraon și slujitoarele levantine cântă/ a jale, în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
taciturn", cu dinții verzi și "caninii mai ascuțiți decât Blestemul și coamele tigrilor", Călărețul albastru, "cel ce călătorește printre amintiri vii ca rănile", oamenii-îngeri triști, drapați în întuneric, Ucigașul sumbru, cu "neobosit trup, neobosit trup, bun de umplut Abisul" sau Faraonul din casa înnegurată, care, Cu ochiul stins, "grăbește venirea morții") se contorsionează în eforturi disperate de a se aclimatiza cu propria agonie. Fără a da semne că ar fi însetați de marile certitudini, dar mărturisind, fără excepție, tentația de a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inimii/ tale aurii pe care ai împărtășit-o/ în puterea nopții prietenilor tăi albaștri/ bucuria extazul beatitudinea" Iată), fie direct, fie prin mijlocirea unor trimiși înveșmântați după conveniențele riturilor orfice ("o vestală în costumul ei alb", "o preoteasă în templul faraonilor"). Sigur, cititorul care observă toate aceste embleme destinale se poate întreba care este legătura acestui hierofant cu divinitatea. Este, altfel spus, poezia lui Dan Laurențiu "o necontenită căutare a lui Dumnezeu, o continuă revelare a Divinității pentru a o pune
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii și al continuității, iar oamenii se mișcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viață. Pe căi diferite, marele preot Bubasta și faraonul Amenhotep caută să-și apropie dragostea frumoasei preotese Ti, ființă fragilă, din familia celor care cred în puritatea sentimentului. Personajele parcurg cu emoție și cu participare drumul ce desparte efemerul de etern, cunoscând tensiunea ezitărilor, a întrebărilor aparent fără răspuns
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
împăratul cerea să îi fie interpretate visele. În religiile monoteiste, visele profectice jalonează povestirile și învățăturile textelor sfinte. Numeroase referiri se fac și în Biblie, de exemplu visul cu cele șapte vaci slabe și cele șapte vaci grase, al lui Faraon și interpretarea înțeleaptă pe care o face Iosif. În credințele amerindiene, reacția la un eveniment trebuie să fie aceeași, indiferent dacă acesta a avut loc în realitate sau în vis. Când un indian cherokee visează că este mușcat de un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ca probleme afective sau psihice, în legătură cu simbolistica diferitelor părți ale corpului. Barbă Barba este simbolul autorității și al puterii. Este motivul pentru care numeroși zei, dar și regi și conducători, arborează o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vândut sclav de frații săi unei caravane ce l-a dus în Egipt și l-a vândut din nou (Gen 37,1 ș.u.) a făcut carieră în noua patrie și a aranjat mutarea familiei sale din Canaan în pământul faraonilor (Gen 46,1 ș.u.). Și-a câștigat încrederea la curte și același faraon căruia mai întâi i-a interpretat visele (Gen 44, ș.u.) l-a numit mai apoi mare vizir al împărăției, ajutându-i pe egipteni să depășească
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
l-a vândut din nou (Gen 37,1 ș.u.) a făcut carieră în noua patrie și a aranjat mutarea familiei sale din Canaan în pământul faraonilor (Gen 46,1 ș.u.). Și-a câștigat încrederea la curte și același faraon căruia mai întâi i-a interpretat visele (Gen 44, ș.u.) l-a numit mai apoi mare vizir al împărăției, ajutându-i pe egipteni să depășească o foamete grea ce a durat șapte ani (Gen 47,13 ș.u.). Povestirea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Așadar, în tradiția biblică, patriarhii sunt prezentați ca precursori ai monoteismului propriu-zis; apariția sa e atribuită revelației divine lui Moise și, prin el, poporului care gemea sub povara muncii silnice în Egipt (Ex 3,14-15; 6,2-3), constrâns de noul faraon „care nu-l cunoscuse pe Iosif” (Ex 1,8). Astfel, Dumnezeul lui Israel s-a făcut cunoscut cu propriul nume, transcris prin consoanele YHWH. Pronunția sa exactă nu ne-a fost transmisă; ca urmare a unei interpretări restrictive a poruncii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
C. și deseori indicată cu prescurtarea LXX) în care este tradus cu Kyrios (cf. Vulgata latină, a doua jumătate a secolului al IV-lea - începutul secolului al V-lea, care îl redă prin Dominus). Textele nu consemnează numele niciunuia dintre faraonii cu care au luat legătura patriarhii și Moise; prin urmare, cei care susțin caracterul istoric substanțial al episoadelor relatate cred că identitatea lor poate fi doar subiectul unor presupuneri sau ipoteze; după cum ne dăm seama, acest lucru constituie un obstacol
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
episoadelor relatate cred că identitatea lor poate fi doar subiectul unor presupuneri sau ipoteze; după cum ne dăm seama, acest lucru constituie un obstacol greu de depășit în vederea elaborării unei cronologii. Abia după moartea lui Solomon li se precizează numele unor faraoni, făcând astfel posibilă o analiză comparată cu izvoarele egiptene. c) După eliberarea din sclavia Egiptului și exod, urmând drumul prin deșert spre țara făgăduită, triburile au ajuns la „Marea de trestii” (o traducere mai exactă decât „Marea Roșie”) pe care au
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
zeci de cetăți-stat, conduse fiecare de un suveran ce nu purta titlul de rege și care, în afară de faptul că era supus nominal Egiptului, era deseori de origine străină, după cum rezultă din arhivele de la El-Amarna care conțin corespondența sosită la curtea faraonului de la supușii siro-cananeeni, descoperite la sfârșitul secolului al XVIII-lea î.C., datând din perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului XIV î.C., adică în timpul domniilor lui Amenofis III și Amenofis IV (Ehnaton) (Moran 1987
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este posibil să fi existat ostilitate constantă între capitală și așezările rurale sau grave conflicte sociale (așa cum presupun autorii marxiști); totuși, izvoarele nu sugerează nici o urmă din acest conflict; mai degrabă, așa cum rezultă din sesizările pe care suveranii le făceau faraonului Egiptului (Liverani), starea de conflict apărea din cauza încercării refugiaților politici și economici de a destabiliza structura orașelor-stat. e) Situația din Canaan, din veacuri străvechi o punte între Asia și Africa, pe atunci între Imperiul mesopotamian și Egipt, agrava această stare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din veacuri străvechi o punte între Asia și Africa, pe atunci între Imperiul mesopotamian și Egipt, agrava această stare de fapt. În sfârșit, observăm și următorul aspect: între orașele-stat de atunci nu apar entitățile numite Israel sau Iuda. Abia stela faraonului Mernefta, datată la sfârșitul secolului al XIII-lea î.C., menționează, fără posibilitatea de a presupune alte informații, un spațiu numit „Israel”, situat probabil în jurul localității Sihem. 2.2. Etnii originare Biblia ebraică menționează mai multe popoare care ar fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că în loc să o întrebuințeze în administrarea statului, prea deseori o folosește în scopuri politice, intrigi de curte, procurarea și etalarea luxului neproductiv (avea în haremul său, conform 1Reg 11,3, 700 de femei de origine princiară, între care fiica unui faraon al cărui nume nu este menționat, și 300 de concubine), astfel că la sfârșitul zilelor sale înțelepciunea sa nu a scăpat regatul de faliment (1Reg 9,10 ș.u.). În aceste descrieri, deși nu lipsesc unele reproșuri, în general de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deoarece relatarea din 2Reg 22-23 nu coincide cu cea din 2Cr 34-35, iar legăturile cu Cartea Deuteronomului nu sunt nici ele complet clarificate. Desfășurarea operei lui Iozia se întrerupe o dată cu moartea sa în împrejurări neclare, pe când încerca să împiedice înaintarea faraonului Necao II ce se îndrepta spre nordul Mesopotamiei pentru a-i veni în ajutor ultimului rege asirian (2Reg 23,28-30); în plus, textul biblic care este deteriorat și reconstruit pe baza operei Antichități iudaice, X 74 ș.u. a lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]