KorAP: Find »[drukola/base=feedback & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

reale sau a deschiderii lor către alte activități, a metacogniției, a diferențierii. Dar metodele de învățare activă sunt sprijinite și de apelul la diferite proceduri în îndeplinirea noilor roluri ale educaților (individualizare, responsabilitate, angajare, colaborare, metacogniție), ale educatorului (facilitare, reflecție, feedback, verificare, proiectare, îndrumare, consiliere, stimulare, moderare). Deși se afirmă și dificultăți, mai ales în faza schimbării de paradigmă (rezistență, inconstanță, șovăială, lipsă de experiență), totuși ele pot fi depășite progresiv prin interacțiuni variate între cei implicați, la nivel intern și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a lor. Gândirea strategică Succesul învățării depinde și de cum utilizează gândirea, folosirea rațională a strategiilor de cunoaștere în realizarea sarcinilor, în rezolvarea de probleme și situații noi, cum formulează interpretări și reflecții proprii, cum adaptează metodele de cunoaștere, cum folosește feedbackul, cum se raportează critic la modele, cum stabilește variate corelații. Educatorul nu transmite, ci îndrumă, facilitează, dezvoltă, aplică strategii, evaluează modul de cunoaștere, de învățare. Metacogniția Gândirea de după gândire oferă prilejul aprecierii critice a strategiilor folosite în învățare, în cunoaștere

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ale procesului învățării intră și diagnosticul inițial, dar și monitorizarea pe parcurs și verificarea finală. Ele oferă importante informații asupra proceselor, influențelor, dinamicii, dificultăților procesului învățării, a realizării scopurilor și le analizează, adaptează noile soluții oportune, resurse, sarcini, relații folosind feedbackul. Standardele arată atingerea așteptărilor sociale precizate, la anumite etape, în termeni de performanțe, dar particular interesează realizarea progresului în raport cu acestea și consecințele acționale diferențiate. Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered Model) bazat pe aceste 14 principii și pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
reglare, • autoreglare a învățării, • afirmare a gândirii raționale și critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și cooperarea, să folosească sarcini și metode de cercetare, să alterneze cu rolurile clasice (cum stabilește sarcinile, cum proiectează activitatea astfel, cum pregătește educații pentru construirea înțelegerii, cum folosește modelarea, cum antrenează educații separat, cum creează climatul necesar, cum folosește feedbackul sau cum și când, cât intervine). Iar noile roluri ale educatului se concentrează acum pe responsabilizarea în învățare, prin afirmarea maturității intelectuale, a înțelegerii necesității de a rezolva sarcinile independent, a marcării contribuției la procesul de creare și menținere a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a aprecierii unei sarcini în raport cu realitatea. ► Adaptarea procesului de evaluare a proceselor realizate, a calității învățării și nu doar a însușirii simple a cunoștințelor, înseamnă și aprecierea nivelului reducerii stresului în experiențele de evaluare, cu introducerea aici a elementelor de feedback formativ. Dar sunt afectate și alte probleme ale contextului evaluării: însăși esența ei, rolurile în diagnoză și formare, metodele și instrumentele de verificare, raportarea la cerințele mediului real viitor. 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei Educatul este format

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
rezolvarea sarcinilor-problemă, în abilitățile de formulare de ipoteze de interpretare și soluționare. • Identificarea strategiilor oportune și adecvate, fie folosind experiența anterioară sau modele date, fie prin construire directă, fie prin colaborare, fie prin îndrumare, fie prin reflecții, fie prin folosirea feedbackului, fie prin combinarea de tipuri, alternative procedurale. Recurgerea la un curriculum conceput pe competențe de bază, construite progresiv interși transdisciplinar și care cuprinde explicit, facilitează aceste moduri de învățare. • Conceperea evaluării pe criterii de calitatea a cum educații cunosc, folosesc

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cursului. • Încurajarea experiențelor de prelucrare mentală a conținutului. • Domină activitatea frontală, cu recursul și la cea independentă Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Utilizează proiecte de cercetare pentru a realiza înțelegerea. Educații utilizează feedbackul asupra a cum a învățat. • Educații învață să se autoverifice, prin metode alternative, conform obiectivelor. de aplicare. • Exerciții apropiate celor demonstrate de către educator. • Educatorul utilizează feedbackul pentru a-și ajusta lecția și a improviza imediat alt mod de predare. • Educatorul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pe educator (pe predare) • Utilizează proiecte de cercetare pentru a realiza înțelegerea. Educații utilizează feedbackul asupra a cum a învățat. • Educații învață să se autoverifice, prin metode alternative, conform obiectivelor. de aplicare. • Exerciții apropiate celor demonstrate de către educator. • Educatorul utilizează feedbackul pentru a-și ajusta lecția și a improviza imediat alt mod de predare. • Educatorul folosește alte metode de verificare standardizate. Structurarea conținutului. Surse ale cunoașterii • Bazat pe modele relaționale și metarelaționale, cu o structurare complexă, parcurs nelinear, corelații între elemente

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
facilitare, îndrumare a proceselor și realizărilor, mediator, antrenor, animator, ghid, model, creator de oportunități și situații pedagogice, colaboratori, promotori, în continuă îmbunătățire. • Focalizarea pe colaborarea educator-educați, în analiza și construcția de modele în învățare. • Educații sunt constant monitorizați prin folosirea feedbackului pentru corectare, formulare de întrebări, ipoteze noi • Educații formulează diferite întrebări de înțelegere, folosind sursele oferite de către educator. • În clasă este activitate intensă, comunicare, iar nu liniște desăvârșită, impusă. • Educatorul este la curent cu cunoașterea conținutului de către elevi și coordonează

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a modului de descoperire a înțelegerii, a construirii răspunsurilor. • Testarea se referă prioritar la verificarea proceselor de învățare prin metode alternative, (sarcini integratoare, portofolii, descrieri, lucrări practice ș.a.). • Învățarea și controlul se corelează, prin evaluarea formativă, cu utilizarea oportună a feedbackului. • Controlul este utilizat pentru promovare și diagnoza învățării. • Învățarea așteptată este verificată direct prin întocmirea de diferite produse: lucrări, proiecte, performanțe, portofolii, creații. • Educații evaluează modalitatea lor de învățare, inclusiv rolurile educatorului. • Sarcinile cer afirmarea răspunsurilor proprii la întrebări și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sarcinilor sau a sesizării consecințelor și a abordărilor greșite, efectuarea de schimbări până la obținerea performanței sau efectuarea de referințe la aspectele sociale, culturale ale contextului pedagogic. De aceea atenția trebuie îndreptată către procesele autoreglării: perceperea sarcinii și a contextului, utilizarea feedbackului, respectarea succesiunii cunoașterii și managementul timpului, introducerea etapelor de relaxare în diminuarea stresului, raportarea și la alte căi de rezolvare, comparare și verificare, combinarea autoreglării cu autoobservarea, stăpânirea artei de generalizare și modelare a procedurii eficiente și apoi întărirea ei

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii, organizare, ordine, dar și deschidere, corelare, valorizare. • Asigurarea unui ritm optim de acțiune, de alternare cu pauze de reflecție, reglare. • Valorificarea feedbackului, stimularea continuă, punctarea elementelor esențiale. • Evitarea exercițiilor inco • De alternare a tipurilor, după funcții: de bază, de consolidare, introductive, operatorii, structurale, recapitulative, de creație. • De alternare a tipurilor, după scop: de actualizare, de reevaluare, completare, aplicare. • De alternare a tipurilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări variate asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și analize autocritice, prin automonitorizare și autoevaluare criterială, prin autoaprecierea progresului și a învingerii dificultăților, prin apelul la feedbackul continuu, prin raportarea la aprecierile grupului sau la diferite modele constructiviste de rezolvare, prin automotivare, prin confruntare internă cu sine însuși, prin verificări în alte situații, prin procedee de autoîncurajare și consolidare a încrederii în sine. • Modelul metacognitiv ARCS (Attention

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în ghidarea educaților pentru construirea rezolvării sarcinilor-problemă. Și atunci, educatorul își proiectează prioritar acțiuni: pentru clarificarea informațiilor de oferit (exemple, descrieri, criterii de analiză, experiențe anterioare, instrumente, probleme diversificate), necesare pentru angajarea activă și reflexivă a educaților, oportunități, pentru folosirea feedbackului în consilierea diferențiată în obținerea performanței, dar și pentru activarea elementelor de motivare intrinsecă, de afirmare a metacogniției. Într-o asemenea proiectare, spre deosebire de clasica planificare sau elaborare a unui plan de activitate, importantă nu este inserarea detaliată a informațiilor (adesea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
apropierii de experiența reală și stilul fiecăruia, • apelul la variante metodologice de învățare științifică (inductive, mai ales, dar și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților, atunci proiectarea să implice, să prevadă și elemente de management și leadership: organizare, coordonare, decizie, îndrumare, comunicare, colaborare, participare, negociere, afirmarea reflecțiilor, utilizarea continuă a feedbackului, reglarea, afirmarea metacogniției. ► Dar deconstrucția-construcția-reconstrucția au loc și la nivelul educatului, situat în centrul formării, căci apelează la experiențele cognitive și procedurale anterioare, le descompune și le utilizează selectiv în noua cunoaștere, prelucrează noul și vechiul cu propriile mecanisme mentale

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
utilizări trunchiate, în sine, formal. În acest context al schimbării de paradigmă și aici, nu este favorabilă, de exemplu, limitarea doar la evaluarea proceselor învățării, deși sunt esențiale (Scallon, 2004, pp. 21-23): etapele, pașii, factorii, sprijinul continuu, metacogniția, autocorecția, autoevaluarea, feedbackul și reglarea oportună, folosirea reflecțiilor, colaborarea și coevaluarea. Sau evaluarea nu se poate rezuma numai la a găsi soluții pentru rezolvarea de probleme reale, ci pentru orice dimensiune a dezvoltării personalității, să fie multireferențială (Bonniol și Vial, 1997, p. 24

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
acordă multă importanță progresului, proceselor, fără a elimina ideea produsului. • Observările se fac asupra produselor. Examenele, aplicațiile complexe sunt centrate pe produse. Achiziții integrate versus evaluarea de achiziții izolate • Evaluarea este integrată în procesul învățării, ca evaluare formativă, cu utilizarea feedbackului, în prelungirea activității de învățare. • Evaluarea și învățarea sunt momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a traiectoriei, a modului lor de învățare, a situației în care se află în învățare, pentru a trece apoi la acțiunea, sarcina următoare. Este formativă orice evaluare care contribuie la reglarea învățării în curs de derulare, în baza valorificării mesajului feedbackului și a constatării evoluției procesului, accentul căzând pe efectele evaluării. Dar nu este numai atât, ca elemente, ci un sistem de gândire și acțiune pentru reglarea proceselor învățării. Nu se apreciază performanța, ci relația educatului cu procesul învățării pe care

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Susține afirmarea rolului educatorului în leadership. • Învață să se gândească critic și în sistem, pentru a găsi cauze, interrelații, sugestii, colaborare, valorificare a altor experiențe. • Stimulează dialogul variat pentru clarificare, corectare, dezvoltare, noi proiecte. • Facilitează obținerea unui rapid și precis feedback asupra stării conflictuale apărute. • Cere documentarea suplimentară asupra cauzelor, particularităților problemei conturate. • Implică reconceperea proiectului sau a părții din proiect după efectele constatate. • Are rol funcțional imediat, pentru că este situat înaintea realizării. • Arată drumul efectiv până la atingerea obiectivului. • Este o

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a procesului de învățare în desfășurare, iar nu ca un moment distinct. • Să se utilizeze informații din mai multe surse, să se raporteze la context, să se utilizeze și raportarea la grup, în analiză, dar să se valorifice și rolul feedbackului continuu, al relațiilor de colaborare, al efectelor asupra educaților și a procesului, al rolului evaluării sumative (ca pregătire calitativă pentru aceasta). • Să se realizeze și o evaluare a verificării, a controlului însuși din aceste momente (deosebită de verificarea finală), ca

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pune în aplicare strategiile după context, focalizare pe valorificarea inițiativelor și a priorităților, putere de convingere și de motivare, stabilire de interrelații variate, folosire a aspectelor socio-afective, luare și aplicare științifică a deciziilor, respectare a normelor etice, deschidere către utilizarea feedbackului. De aceea unii autori (Bush, pp. 22-34) consideră că notele esențiale ale leadershipului sunt ca o "teorie pentru o bună practică", privește esența activității practice, sub aspectul viziunii, a folosirii resurselor, a utilizării evaluării, a conducerii școlii sau a clasei

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe participarea educatului în management, • raportarea managementului la contextul real, • accentul pus pe rolul culturii și a culturii manageriale a celor implicați, • promovarea individualizării versus colectivism, • promovarea egalității de gen, • promovarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
educaților în activitate, • a rolului climatului din clasă, • a cunoașterii și îndepărtării stărilor și conduitelor negative rezultate, • a prevenirii diferitelor stări conflictuale, • a promovării metodelor de învățare constructivistă, • a reconsiderării stilului educatorului ca urmare a efectelor asupra educaților, • a utilizării feedbackului, • a accentuării pregătirii acestora pentru adaptarea și integrarea socio-morală, nu numai pentru dezvoltarea cognitiv-intelectuală. În plan pedagogic, dincolo de exagerările nondirectiviste, cu tentă mai ales de terapeutică psihosocială, autoritatea și libertatea trebuie interpretate prin prisma conștientizării responsabilității fiecăruia dintre parteneri în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]