2,707 matches
-
gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 99-112. 2 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 138. 4 Idem, p. 154 5 Mihaela Miroiu, op. cit., 2003, p. 24. 6 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 114. 7 Alain Touraine, Lumea femeilor, traducere din limba
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 138. 4 Idem, p. 154 5 Mihaela Miroiu, op. cit., 2003, p. 24. 6 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 114. 7 Alain Touraine, Lumea femeilor, traducere din limba franceză de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial ART, București, 2007, p. 45. 1 Radu Clit, La sexualité collective, de la révolution bolchevique à nos jours, Editions du Cygne
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din limba franceză de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial ART, București, 2007, p. 45. 1 Radu Clit, La sexualité collective, de la révolution bolchevique à nos jours, Editions du Cygne, Paris, 2007, pp. 8-15. 2 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 199-213. 3 Jurgen Habermas, Legitimation Crisis, Beacon Press, Boston, 1975, pp. 68-75. 4 Teresa Rees, Mainstreaming Equality in the European Union, Routledge, New York, 1998, pp. 26-33. 5 Susan Gal & Gail Kligman (eds.), "Introducere", în Reproducerea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unibuc.ro/istorie/ciupala/ anonimatul femeii.htm. 2 Susan Gal, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ, traducere de Delia Răzdolescu Editura Polirom, Iași, 2003, p. 77. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 139-142. 4 Corina Doboș, (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 112-117. 5 M. Luciana Jinga, S.F. Soare, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. II, Instituții și practici, Editura Polirom, Iași
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României, Editura Alpha MDN, Buzău, 2007, p. 20. 10 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 140-141. 11 C. Morar-Vulcu, " Între noi și ei: identitatea politică a femeii în discursul comunist", în Ghizela Cosma și Virgiuliu Pârâu (coord.), Condiția femeii în România în secolul XX, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
revistele: Revue Française de Socio-Économie, 2008/2, nr. 2; Travail, genre et sociétés, 2001/2, nr. 6; 2010/2, nr. 24; 2011/2, nr. 26; Cahiers du Genre, 2009/1, nr. 46. 10 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a, pp. 69-71. 11 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 216-221. 12 Anne
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Monica Tudora, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 36-64. 14 Termenii de "conciliere" sau "reconciliere" - utilizați cu referire la politicile Uniunii Europene care au în vedere echilibrarea sferei profesionale cu sfera vieții de familie și personale - sunt considerați, în cadrul cercetărilor feministe actuale, ca fiind inadecvați pentru faptul că păstrează ideea de diviziune și segregare "naturală" a muncii între femei și bărbați. Ca alternative, sunt preferate conceptele de echilibru sau articulare între toate componentele muncii, timpului și activității sociale (timp profesional/ timp
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care se pregătesc să devină mame", în Maria Nicoleta Turliuc (coord.), Gen și diferențe de gen în studii empirice, Editura Institutul European, 2014; Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. 29 Gilles Lipovetsky, A treia femeie, traducere din limba franceză de Radu Sergiu Ruba și Manuela Vrabie, Editura Univers, București, 2000, pp. 171-176. 30 Elisabeth Badinter, Le conflit. La femme et la mère, Éditions Flammarion, Paris
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
majore de cercetare generate de tensiunile din jurul anilor '80. Griffin reușește să identifice cinci astfel de orientări. În primul rând, e vorba de un interes crescut față de cercetarea interpretativă, prin contribuții ce țin de studiile culturale, dar și de orientările feministe, al căror telos emancipativ rămâne cel al "demascării și remedierii dezechilibrelor puterii"45. În al doilea rând, Griffin se referă la ascensiunea metodelor etnografice, cu alte cuvinte, a metodelor de cercetare calitativă bazate pe observația participativă a variatelor contexte culturale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
disponibile prin cercetarea World Values Surveys, ceea ce a reprezentat ocazia combinării perspectivelor, adică înțelegerea condiției femeii actuale în contextul mai larg al transformărilor sociale. Transformările de structură economică în capitalismul occidental nu au dus doar la o reactivare a mișcării feministe. Ele au avut efecte ample atât în stilurile de viață, cât și în activitatea politică. Trecerea de la un tip de societate la altul produce mari rupturi sociale, schimbări demografice, modificări în norme și valori. Schimbările din anii '60 și '70
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prospere. În aceste societăți, cei născuți între anii '20 și '50 se dovedesc a fi cei mai conservatori în privința rolurilor casnice ale sexelor, în timp ce atitudini mai egalitariste sunt apanajul celor născuți după război. Aceștia s-au socializat în atmosfera mișcărilor feministe, a lărgirii cadrului educativ al femeilor și la pătrunderea masivă a acestora în rândul gulerelor albe, al managerilor și administratorilor. Aceste schimbări în atitudini între cei născuți înainte și după război sunt consistente, pentru că ele sunt comune generațiilor '50, '60
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de participare, anume de activismul civic. Participarea în asociații comunitare, organizații voluntare și noile mișcări sociale reprezintă o dimensiune distinctă a participării politice. Ultimele decenii au fost martore la apariția altor forme de participare, amorfe și ad-hoc, cum sunt mișcarea feministă, mișcările preocupate de protecția mediului, energia nucleară, anti-globalizare, pace, dezvoltarea Lumii a Treia și ștergerea datoriilor țărilor sărace. Femeile ar putea fi mai active în aceste forme neconvenționale și alternative de participare. Datele World Values Survey arată într-adevăr o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și de educație ideologică prin preluarea temelor ecologiste ale reciclării și reutilizării și ascundeau opiniei publice naționale și internaționale cazuri și evenimente grave, unele chiar catastrofale, de poluare. 2.6. Ecofeminism Nu este scopul meu aici să discut despre mișcarea feministă și presupozițiile filosofice care o pot legitima, ci doar despre o fuziune teoretică interesantă între feminism și ecologism din care a rezultat așa-numitul ecofeminism. Putem identifica mai multe variante de ecofeminism, în funcție de forța cu care este dislocată, eventual până la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bazează pe criteriul raționalității, omul fiind unica ființă capabilă să raționeze, critica distincției și a dualismului om-natură duce și la o critică a raționalității. Gândirea occidentală lucrează cu un set de distincții duale precum spirit-corp, rațiune-natură, cultură-natură, rațiune-emoție, masculin-feminin. Teoria feministă susține că modelul occidental de umanitate este bazat pe masculinitate, pe caracterizarea umanității în opoziție cu natura și cu feminitatea, iar o dată cu respingerea critică a acestui model se ajunge inevitabil și la critica celorlalte dualisme. Astfel, întrucât însăși dualismele se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturii, că bunăstarea sa depinde de funcționarea și integritatea ecosistemelor. Recunoașterea acestei poziții a omului în biosferă presupune reconsiderarea contextuală a raționalității și punerea ei în relație și echilibru cu sensibilitatea și emotivitatea umană, aspecte care sunt specifice unei perspective feministe. Una dintre criticile din perspectivă ecofeministă este expusă în termenii eticii virtuților. Degradarea mediului este expresia unor capacități limitate ale sensibilității estetice, afectivității, grijii, dar și a dispoziției de a domina. Avem astfel de-a face cu slăbiciuni omenești care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
descrierea lumii. Dacă am accepta teza indiscernabilității, atunci consecința ar fi reducerea lumii la un singur întreg, iar toate demersurile noastre de cunoaștere ar viza descrierea cât mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai mult, nici mai puțin decât sensul local al legii universale a gravitației, impunându-i o necesară deviație în raport cu sine. Nadirul nu exista decât definit de rotirea turbionară a cuplului sub efectul emetic al eroticii; astfel fu avortată o neliniște feministă aurorală. Trebuie adăugat că, mult înainte de Ptolemeu, centrul în jurul căruia el a susținut că totul ar gravita era mult mai circumstanțial; pe mica, dar amețitor de rotitoarea planetă a lui Dedal și Pasife, ipoteza ptolemeică a centralismului universal se confunda
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
1936, când Coroi a fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente. Un grup de 300 de ieșence din lumea bună, astăzi le-am zice feministe, solicitau achitarea lui Coroi. Ionel Bejenaru, un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la o revistă de succes, după Capital e pe locul patru În topul Femeilor de succes, „spune la televizor povești despre viețile altora, sub formă de «cazuri», ca o Șeherezadă a psihologiei aplicate”, e o militantă, deși nu se consideră feministă (cred și eu, e prea deșteaptă că să se alinieze acestui curent unificator), dă sfaturi cuplurilor, consiliază cu succes... Dar, mai ales, observă monstruos, spune tranșant ce crede, explică psihologia neavizaților și sugerează psihologilor câmpuri sociale ignorate (din pudoare, din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai mică bănuială că acesta suferise trunchieri extreme. După moartea sa, André Theuriet, François Coppée și Maurice Barrès au transformat-o într-o sfântă. A devenit, dacă nu o sfântă, cel puțin "o tânără neprihănită, o artistă până-n vârful unghiilor, feministă până într-acel punct dincolo de care ar fi devenit de prost-gust și dedându-se cu cumpătare beției de cuvinte și iubirilor imposibile"38. Legenda ei a fost construită și în același timp falsificată. Anul 2000 a fost primul an în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Mariei Bashkirtseff, jurnalul său a fost publicat integral. Prin intermediul acestuia, precum și al biografiei "fără retușuri" pe care i-a consacrat-o Colette Cosnier 39, cititorul descoperă o cu totul altă Marie. O artistă, nimic mai adevărat, până în vârful unghiilor. O feministă, de asemenea, deși una lipsită de moderație. Cât despre și aveam oarecare bănuieli în această privință fata "neprihănită" și "cumpătată", nici pomeneală de așa ceva... Dacă din jurnalul ei au fost înlăturate pasaje întregi este pentru că moravurile Mariei erau cel puțin
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un cult al tinerei domnișoare, cea autentică"91. În acești ani '20, virginitatea și neprihănirea feminină rămân idealuri cu atât mai mult cu cât modelul băiețoasei este prezent în cugetul tuturor. Însăși Simone de Beauvoir, înainte de a deveni simbolul scriitoarei feministe din perioada postbelică, mărturisește că fusese și ea una dintre aceste fete tinere cum nu se poate mai "cuminți". La zece ani, își amintește gânditoarea, era "o fetiță model", înțeleaptă și virtuoasă. Urmând exemplul mamei sale, etalon de credință, ajunsese
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
triumfe, ca să folosim o expresie freudiană, principiul plăcerii asupra principiului realității. Ca atare, tânăra se plasează perfect pe linia anilor '20 și a orgiilor băiețoasei, prefigurând în același timp revoluția sexuală a anilor '70. Nu va fi ea considerată de feministele din America acelei perioade o precursoare, o exponentă a libertății sexuale? Totuși, în anii '30 nu se ajunsese încă acolo. Anaïs Nin rămâne atipică pentru că este înaintea timpului său. Dacă există multe soții necredincioase, sunt puține burgheze care îndrăznesc să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Beauvoir, ea nu îndrăznise să spargă, în ceea ce o privește, matrița conformismului. Însă în ea clocotește destulă revoltă pentru a o determina să le acorde fiicelor ei șansa, tinerețea de care ei nu-i fusese dat să se bucure. Feministă în felul ei, îndreptățită fiind să aibă asemenea convingeri, mama lui Bab este poate influențată și de noua morală existențialistă în cazul în care nu este vorba de influența culturii protestante. Ea este totuși de confesiune catolică, și le oferise
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare a dorințelor lor, un suport pentru fanteziile lor cele mai nebunești. Ne făceau pe toți să visăm, își amintește Philippe Labro
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]