2,153 matches
-
de aur și cu nasturi de opal, Peste coada-i de păr negru poartă-o vânătă chitie Care-n vârf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare, Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate Pe flaute de aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate Și triste și stinghere viorile părură În noapte-ntunecată de grea singurătate, Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. E mult
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
miniatural, făcut din substanțe pure și grațios sonore. Universul e făcut din clinchete, străfulgerări, unde, arome, elemente în genere diafane și impalpabile, ori măcar sublimate. Aci găsim: zăpadă, mătase brumată, pene albe, narcise, căprioare, tapete verzi, clopoței, șipote, garoafe, porumbei, fildeș, harfe, ametiste, opale, sicrie de aur, zurgălăi, clopote. Din ele poetul construiește o zonă cu heruvimi plutind în candori și melodii: Taci lin, îngerii serii vin, seara vine și-a căzut zăpadă. * De ce te-aș plînge? acolo unde ești sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toată rânduiala asta!... I. VALERIAN O mică notă personală aduce I. Valerian, poet acustic, cu preferințe pentru lugubru, în Caravanele tăcerii, în măsura în care evoacă pustiurile sahariene: Vin caravanele ce le-am crezut pierdute În zarea țărilor necunoscute Și-aduc poveri de fildeș și de aur... Și cum alunecă alene, Purtând tăcerea păturită pe surile spinări, Par șiruri de corăbii ce se întorc din larg, Greoaie - fără de catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică, Horia Stamatu asocia, în spiritul lui Jean Cocteau, cotidianul cu solemnul în improvizații ce "fac să roșească pe poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi. Tocmai de aceea singurele momente de beatitudine care apar sunt cele în care baia de sânge a corpurilor acoperă chipul - mult mai hidos - al morții: „numaivădmoarteaîntunericulesteplindesânge” (Picături de ploaie). Ce nu acceptă însă poeta e regresiunea în turnul de fildeș al propriului eu, de vreme ce sursa răului nu se află doar în lume, ci și în sine: „neant, tu îmi amintești de noaptea ce sângerează/ în ochii mei./ creierul meu este sângele tău” (Cerul este strigătul). Neantului din exterior îi corespunde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
ondulațiilor și aranjamentului prismelor de smalț; -permeabilitate selectivă - care permite trecerea unor substanțe în salivă; -insolubilitate în apă; -solubilitatea în mediu acid, unde are loc demineralizarea. Ionii de fluor perfectează mineralizarea; -rol estetic, culoarea variind astfel: smalțul sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de aur și cu nasturi de opal, Peste coada-i de păr negru poartă o vînătă tichie Care-n vîrf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente, de o formă mult bizară, Răspînd noaptea raze blînde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai mare importanță este crearea de noi cadre de critici, la redacțiile ziarelor, la Uniunea Scriitorilor. De asemenea e necesar ca nu numai scriitorii să pătrundă În realitate, ci și criticii literari. Ei trebuie să lichideze rămășițele vechiului turn de fildeș În care burghezia a ținut deopotrivă pe criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i drept, doar două, aceste opinii aparțineau unor poeți, unul tânăr: George Dan, celălalt Eugen Jebeleanu - cel care, alături de Cicerone Theodorescu și Radu Boureanu, a militat frecvent și cu pasiune, Încă din septembrie 1944, pentru ieșirea poetului din „turnul de fildeș” și asumarea misiunii de „inginer al sufletelor”. Știm și cum au fost izolate nemulțumirile acestora. La Început prin tăcere, apoi prin negarea lor; deși nici tăcerea n-a fost totală, nu era În logica vremii să fie ceva trecut cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de atragere a scriitorilor spre literatura angajată civic, politic și revoluționar, prin transformarea creatorilor În luptători sociali, În „ingineri ai sufletelor”, prin asumarea statutului de „muncitor intelectual”, și prin combaterea celorlalte formule literare neangajate social, numite generic literatura turnului de fildeș. Campania de presă În favoarea literaturii pentru mase a fost susținută de scriitori ca: Zaharia Stancu, M.Sadoveanu, M.R.Paraschivescu, G.Călinescu, Ion Călugăru, Geo Dumitrescu, Dan Petrașincu, Radu Boureanu, Sașa Pană, Aurel Baranga, A. Toma, Demostene Botez ș.a.. Dar poetica
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a capelei de la Aix, sau cea de la Saint-Philbert-de-Grand-Lieu în regiunea orașului Nantes. Cele mai pure capodopere trebuie căutate însă în manuscrisele ornate cu miniaturi în atelierele din Reims, Metz, Corbie sau Saint-Denis și în obiectele prețioase care țin de arta fildeșului și a orfevreriei: altare portabile, relicvarii, legături de carte care intrau în trezoreria regilor și a nobililor. Dar deja această artă a mănăstirilor din nordul Franței nu mai este aceeași cu a mănăstirilor Germaniei. Partajarea Dificultățile Imperiului în timpul lui Ludovic
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își împart continentul după conferința colonială de la Berlin (1884-1885). Teritoriile ocupate în Africa ecuatorială ca urmare a misiunilor de la Brazza (1875-1880), Gabonul, Congo, Oubangui-Chari, sînt regrupate în 1910 în Africa Ecuatorială franceză (AEF). În Africa occidentală, Franța ocupă succesiv Coasta de Fildeș începînd cu 1883, Guineea în 1896 și Dahomey (anii 1890), realizînd astfel proiectele lui Faidherbe. În 1895, Africa Occidentală franceză (AOF) regrupa Senegalul, Ciadul și teritoriile din golful Guineii, mai puțin Nigeria (bucla Nigerului), ocupată de englezi. Anii 1890-1900 văd
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Charente), 20 Chenonceaux (Indre-et-Loire), 179 China, 141; 326; 332 Chiragan (vila din) (Martres-Tolosane, Haute-Garonne), 65 Cholet (Maine-et-Lore), 256 Ciad, 356 Cimiez (Nice), 51 Clapier (defileul), 37 Cluny (Sa(ne-et-Loire), 63; 112; 124; 125; 453 Coasta de Azur, 26 Coasta de Fildeș, 329 Cochinchina, 330; 333; 468 Coligny (Aisne), 64; 185; 187; 188 Colombine (La) (Yonne), 19 Comminges, 38; 43; 50; 56 Compiègne (Oise), 338 Condate, vezi Rennes, 55; 73 Congo, 329; 334 Constantinopol, vezi Istanbul, 86; 145; 453; 455 Corbie (Somme
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ce se înalță deasupra unui sat de fierari; iar în partea dinspre vînt; un nor negru, plin de făgăduința unor furtuni și ploi mari, pare să sporească zorul marinarilor ațîtați. Capitolul LVI DESPRE BALENELE îNFĂȚIȘATE îN UNELE PICTURI, STATUETE DE FILDEȘ SAU DE LEMN ȘI SFIRLEZE DE TABLĂ; PRECUM ȘI DESPRE CELE DIN MUNȚI ȘI DIN STELE Ați remarcat, poate, dac-ați coborît vreodată pe Dealul Turnului spre docurile Londrei, un cerșetor olog, un „kedger“, cum îi zic matrozii, ținînd în fața lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea Sabatului. Vasul Pequod, cel imaculat ca fildeșul, se prefăcu într-un fel de abator, iar toți mateloții deveniră casapi. Ai fi zis că sîntem pe punctul de a aduce jertfă zeilor mării zece mii de boi roșcovani. întîi și-ntîi uriașele palancuri, precum și alte instrumente grele, printre care un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o blestemă printre dinți: „înțepeni-i-ar fălcile!“ în majoritatea cazurilor, această falcă inferioară, pe care un om cu experiență o poate lesne desface, este detașată și adusă pe punte, cu scopul de a se extrage din ea dinții de fildeș, precum și osul acela alb și dur, din care vînătorii de balene confecționează tot soiul de obiecte, inclusiv bastoane și mînere de umbrelă sau de cravașe. Falca e tîrîtă cu greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
limpede seama de temeinicia afirmației mele în legătură cu deosebirea considerabilă dintre un cap și cașalot și un cap de „balenă normală“. Așadar să rezumăm: capul acesteia din urmă nu conține un rezervor prea mare de spermanțet, nu are nici un dinte de fildeș și nici o mandibulă inferioară lungă și fină, ca aceea a cașalotului. La rîndul lui, cașalotul n-are storurile acelea de os, după cum n-are nici o buză inferioară groasă și nici o limbă care să merite acest nume. în afară de asta, balena normală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabia stătea aplecată într-o rînă. Ca să ajungi în celălalt capăt al punții, trebuia să depui eforturi deosebite, ca și cum ai fi mers pe acoperișul înclinat al unei case. Corabia gemea și icnea. Din pricina acestei poziții nefirești multe din incrustațiile de fildeș ale parapetelor și cabinelor căzură din locurile lor. în zadar am încercat, cu drugi și cu piroane, să desfacem lanțurile de pe babale - parcă încremeniseră; iar între timp balena se scufundase așa de mult, încît marginile-i aflate sub apă deveniseră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cunoscut de marinari sub numele de Capul Iavei, seamănă oarecum cu poarta centrală de acces a vreunei împărății întinse și fortificate; și, de fapt, cînd te gîndești la inepuizabila bogăție de mirodenii, de mătăsuri, de juvaeruri, de aur și de fildeș, cu care sînt înzestrate miile de insule ale acelor mări orientale, ai sentimentul că natura a ținut să le creeze, prin această conformație a terenului, măcar aparența, dacă nu și capacitatea reală de a se apăra împotriva lăcomiei acaparatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ENDERBY DIN LONDRA Ă Hei, corabie! Ai zărit-o pe Balena Albă? Așa strigă Ahab prin portavoce, zărind din nou o corabie sub pavilion englez, care luneca înapoia noastră. Bătrînul stătea în ambarcațiunea lui, suspendată la prova, cu piciorul de fildeș la vedere, sub ochii căpitanului străin, care stătea nepăsător la prova propriei sale ambarcațiuni. Era un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, tuciuriu la față, voinic, chipeș și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat într-o haină largă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cuvenit și, agățîndu-se bine, începu să tragă el însuși de capătul liber al parîmei, pentru a ajuta la ridicarea propriei sale greutăți. In curînd fu adus cu grijă peste parapetul înalt și așezat încetișor pe capul cabestanului. Cu brațu-i de fildeș întins în semn de bun venit, căpitanul străin înaintă spre Ahab, iar acesta, întinzîndu-și piciorul de fildeș și-l încrucișă cu brațul celuilalt îparcă s-ar fi încrucișat colții a doi pești-spadă) și strigă cu o voce ursuză, de marsuin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la ridicarea propriei sale greutăți. In curînd fu adus cu grijă peste parapetul înalt și așezat încetișor pe capul cabestanului. Cu brațu-i de fildeș întins în semn de bun venit, căpitanul străin înaintă spre Ahab, iar acesta, întinzîndu-și piciorul de fildeș și-l încrucișă cu brațul celuilalt îparcă s-ar fi încrucișat colții a doi pești-spadă) și strigă cu o voce ursuză, de marsuin: Ă Da, da, cu dragă inimă! Să ne încrucișăm ciolanele! Un braț și un picior! Un braț
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
braț care nu mai poate fi niciodată scurtat și un picior care nu mai poate niciodată s-alerge! Unde-ai văzut-o pe Balena Albă? Și cînd? E mult de-atunci? -Ă Balena Albă, răspunse englezul arătînd cu brațu-i de fildeș spre răsărit și privind cu jale în lungul lui, ca printr-un telescop - acolo am văzut Balena Albă, la Ecuator, în sezonul trecut. Ă Și ți-a smuls brațul, nu-i așa? întrebă Ahab, coborînd de pe cabestan pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pînă atunci, atenția îi fusese împărțită între cavila de matisit pe care-o ținea într-o mînă și cutia cu pastile pe care-o ținea in cealaltă, deși arunca din cînd în cînd cîte o privire critică spre mădularele de fildeș ale celor doi căpitani mutilați. în clipa cînd căpitanul lui i-l prezentă lui Ahab, medicul se înclină respectuos și purcese de îndată să povestească, potrivit rugăminții superiorului său: Ă Căpitanul Boomer avea o rană foarte urîtă, astfel încît, urmîndu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]