12,214 matches
-
un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui Schopenhauer, Russell amintește că atitudinea filosofului german nu se potrivea defel cu pesimismul pe care îl propovăduia teoretic, dovadă fiind amănuntul că, în cursul unei altercații cu o biată croitoreasă pe care o întîlnise întîmplător în fața ușii, Schopenhaeur, îmbrîncind-o pe scări, i-a produs o vătămare
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
că, riguros vorbind, nu există nici o dovadă că universului îi pasă de noi în vreun fel. Iată așadar un exemplu de cum poți trece de la o banală întîmplare biografică la o strălucită și sarcastică remarcă filosofică. Și aproape că nu e filosof căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
pentru cercetătorii și iubitorii de teatru din România. Trandafirii galbeni semnifică prietenie sinceră, fericire și dragoste platonica - fie că așa să fie... pe vecie! Toți cei care o cunosc cu adevărat pe Mihaela o iubesc și o apreciază. Marele actor, filosof, moralist, enciclopedist (nici nu știu cum să-l descriu mai bine - poate că într-un singur cuvânt - Geniu) Dan Puric, prezent la eveniment, a vorbit cu multă căldură și apreciere despre critică teatrală competența și creatoare a Mihaelei, om frumos și extrem de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
lui Fane Spoitoru din Canada - am văzut cu ochii mei cum se înghesuiau reporterii să primească pe nașparliul la aeroport) a fost amplificata de întâlnirea sau reîntâlnirea unor prieteni dragi - Clară Arustei, fiica regretatului mare poet prieten Cezar Ivănescu, maestrul filosof Sorin Cerin, maestrul George Palcu (fratele inimoasei noastre concitadine Mary), maestra Viorela Filip (nepoata Poetului), năstrușnicul nostru colaborator poetul Darie Ducan, poetul colonel Lică Pavel (îi mulțumesc pentru răbdarea și grijă pe care a avut-o pentru Poet pe toată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Press din New York, în 1967. În mai1988, Eugen Popescu revine, de data aceasta cu o comunicare prezentată la congresul al XIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și științe (ARA), desfășurat la Universitatea Portland, Oregon, comunicare intitulată: Profesorul Nae Ionescu, filosof și ziarist. Firul roșu, urmărit de prezentator, a fost acela de a scoate din uitare opera lui Nae Ionescu și a i se acordă importantă pe care o merită. și pentru a se ține de cuvânt, doi ani mai tarziu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de la Tristan Tzara la B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Vintilă Horia, de la vagabondul de geniu Panait Istrati la Paul Celan și Virgil Gheorghiu, de la Anna de Noailles la Elenă Văcărescu și Elvira Popescu, de la ștefan Hajdu la George Astaloș, de la filosoful ștefan Lupașcu la matematicianul și scriitorul Matila C. Ghika, de la George Constantinescu, inventatorul sonicității, la Traian Vuia și Henri Coandă... și lista este departe de a se epuiza. Ce i-a determinat pe cei numiți mai înainte, ca și pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de décomposition. Pe baza notelor care conțin revenirile și adăugirile lui Cioran, se poate spune că stabilirea textului de bază este impecabilă, editorul respectând cu fidelitate atât dicțiunea cioraniană a ideilor, cât și nivelul stilistic cu care opera edită a filosofului ne-a obișnuit. Evident, dacă Emil Cioran n-ar fi decis că e zadarnic să mai continue a scrie, în Franța, în limba română și ar fi publicat el însuși textul, acesta ar fi arătat altfel. Însă versiunea lui Constantin
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
din toate funcțiile, interzicerea partidelor istorice și persecutarea intelectualilor, primele procese politice. Ruperea lui Emil Cioran de limba română și adoptarea limbii franceze nu pot fi înțelese în afara acestui dialog între transfigurarea interioară pe care o parcurge, în anii războiului, filosoful și, respectiv, contextul politic românesc, tot mai nefast. În acest cadru, Razne, titlu dat ultimei sale cărți scrise în românește, este o vocabulă care apare și în fruntea altor texte publicate de Cioran în revistele exilului. Conform Enciclopediei exilului literar
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
fruntea altor texte publicate de Cioran în revistele exilului. Conform Enciclopediei exilului literar românesc, a lui Florin Manolescu, sub acest titlu (și sub un al doilea: Fragmente), apar în revista Luceafărul a scriitorilor români din exil ultimele texte publicate de filosof în limba română, semnate cu pseudonimul Z.P., în 1948 și 1949. E cert că după aceste intervenții survine abandonul cărților românești nefinalizate și că tot „raznele” îi oferă filosofului o nouă modalitate, cea „aforistică”, în care fragmentul ia locul
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
Luceafărul a scriitorilor români din exil ultimele texte publicate de filosof în limba română, semnate cu pseudonimul Z.P., în 1948 și 1949. E cert că după aceste intervenții survine abandonul cărților românești nefinalizate și că tot „raznele” îi oferă filosofului o nouă modalitate, cea „aforistică”, în care fragmentul ia locul eseului. Nu e, prin urmare, exagerat să avansăm ipoteza că materia volumului Razne, neagră ca umoare și răvășită ca structură, este un ecou direct al stărilor de spirit ale scriitorului
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
oricărui gând de întoarcere în țara și cultura în care se născuse. Razne ne obligă, cred, să revenim la o explicație mai puțin abisală a transferului cultural cioranian. Fără să fie o figură de prim-plan a exilului politic românesc, filosoful s-a implicat, totuși, în măsura posibilităților, în inițiativele grupului de la Paris (sprijinit de generalul Nicolae Rădescu). A și fost perceput, de autoritățile comuniste de la București, drept un adversar, fiind atacat în presa de aici. Nu doar conflagrația mondială, pe
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
refugiul francez, este cea care îi întunecă viziunea despre lume și despre condiția umană, ci și dezastrul prin care trece România. O Românie care, în perioada 1940-1944, a întrupat, ideologic vorbind, viziunile extremei drepte la care, marginal, aderase și tânărul filosof. Dar care, departe de a se „schimba la față”, se prăbușise în Holocaust, în prima parte a războiului, spre a fi ulterior înfrântă, ocupată și comunizată de marele vecin de la Răsărit. Moartea, sinuciderea ca formă de libertate, zădărnicia creației nu
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
Peter Sragher „Vreau să inițiez cercetarea operei filosofului român în spațiul de limbă germană“ Interviu cu Rainer Schubert, profesor la Facultatea Filosofico-Teologică „Benedikt al XVI-lea“ din Heiligenkreuz, Burgenland, Austria Peter Sragher: Când ați luat pentru prima oară contact cu filosofia lui Lucian Blaga? Rainer Schubert: Începând cu
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
o bună zi cartea Vocații filosofice românești, editată de către Alexandru Surdu. Aici am descoperit pentru întâia oară autoportretul lui Lucian Blaga, care m-a impresionat profund. Într-un anume sens pot spune că acesta a însemnat începutul interesului meu pentru filosof. Foarte favorabilă a fost și împrejurarea că, după perioada petrecută ca lector la Timișoara, am devenit atașat cultural al Ambasadei Austriei la București. În această calitate, am avut prilejul să cunosc oameni foarte interesanți din domeniul filosofiei românești. Am avut
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
de filozofie și la București. În ianuarie 2005 am cumpărat volumul Cunoașterea luciferică de Lucian Blaga de pe Calea Victoriei, de la Librăria din fundul curții a Editurii Humanitas. Astfel, am putut citi în limba română opera sa. Citind-o, am constatat că filosoful român abordează în această lucrare probleme care sunt de o mare actualitate în filosofia din vestul continentului. După acest contact intens cu filosofia lui Lucian Blaga am studiat și alte opere ale sale. Când ați luat hotărârea de a traduce
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
LIT din Viena cu sprijinul Institutului Cultural Român, în primăvara anului trecut. Care sunt proiectele dvs. de viitor privitoare la Blaga? Vreau să contribui intens la inițierea cercetării operei filosofice a lui Lucian Blaga în spațiul de limbă germană. Pentru ca filosoful român să-și primească locul pe care-l merită în afara granițelor României. În acest sens, intenționez ca în anii viitori să traduc alte opere filosofice ale sale și sper să am și sprijinul financiar din partea română. Eonul dogmatic este următoarea
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
Iordachescu Ionut Filosoful Gabriel Liiceanu i-a mulțumit, vineri, președintelui Traian Băsescu pentru că în cei zece ani de mandat a așezat intelectualii pe drumul potrivit, apreciind totodată că șeful statului a fost la înălțimea unei bune părți a intelectualității din țara asta. "Dumneavoastră
Liiceanu către Băsescu: Ați fost la înălțimea unei părți a intelectualității române by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30617_a_31942]
-
Cronicar Un Socrate al zilelor noastre Îl cheamă Alain Guyard, e filosof, scriitor și militant politic de stânga, ca toți conaționalii lui intelectuali. Pasiunea lui e de a-i învăța filosofie, adică, să gândească pe pușcăriași, pe golanii străzii și pe alții ejusdem farinae. I-a luat un excepțional interviu Claudiu Constantinescu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
García Calvo, Octavio Paz, José Bergamín, Cabrera Infante, Rafael Sánchez Ferlosio, Mario Vargas Llosa. Relația specială cu Emil Cioran, complet necunoscut în Spania înainte de lucrarea sa de doctorat, ocupă un loc aparte. Savater creionează un portret fizic și moral al filosofului român în ambianța boemă a străzii, a domiciliului său parizian și propune o nouă lectură a operei lui Cioran, din perspectiva „vitalismului contrariat” al autorului „Tratatului de descompunere”, care neagă elocvent ineluctabilul și afirmă că moartea „nu are dreptul la
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
trei sute de ani. Pe numele ei, Emilie de Châtelet (1706-1749), era în corespondență cu savanți celebri ai vremii. Pe Voltaire l-a găzduit timp de 14 ani, cât i-a fost amantă fidelă, sub ochii unui soț îngăduitor, până când nestatornicul filosof s-a îndrăgostit de o nepoată a ei. Căzând ea însăși în brațele unui marchiz, a născut un copil, asistată tandru de soț și de amant. La moarte, tânără încă fiind, cei trei și-au unit lacrimile într-o bărbătească
Doamna lui Voltaire () [Corola-journal/Journalistic/4129_a_5454]
-
2013), Filosofii paralele (ediția a II-a revăzuta și adăugita, 2013) și Biblioteci în aer liber (2014). La Editură Polirom a mai publicat: Diavolul și ucenicul sau: Nae Ionescu - Mihail Sebastian (2009; ediția a II-a, 2010) și Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; ediția a II-a, 2010).
Veste bună, privind romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, de Marta Petreu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/41411_a_42736]
-
colecție de eseuri gravitînd în jurul acestor întrebări. Probabil că, dincolo de interesul teoretic al problemei, imboldul de a o cerceta i-a venit lui Valeriu Gherghel dintr-o exasperare cantitativă: disproporția dintre numărul capodoperelor și oceanul de exegeză din jurul lor. Interpreții - filosofi sau critici - scriu inadmisibil de mult, dînd naștere unei babilonii documentare, în care ți-e tot mai greu să te descurci. Tocmai de aceea principala exigență pe care autorul o pune în fața exegeților e simplitatea. „În această lucrare mă va
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
rugăciunii, vede în dogme niște absurdități tautologice, nu speră la mîntuire și mai ales nu caută a se consola în marginea dereglării de care suferă. Mai mult, excesul de durere morală îi provoacă un paroxism intelectual de ordin lucid, pentru filosof neavînd importanță decît acele clipe cînd atenția îi este distrasă de la propriul chin. Iar singurul care îl poate scoate din sine pentru o vreme e chiar numenul descris de Rudolf Otto: ceva fascinant și deopotrivă de rău-augur. De aceea tot
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
cuvintele de mai sus fie sunt ipocrite, fie cad sub jurisdicția zgîrceniei cronice, ipoteză care nu stă în picioare dată fiind dezinvoltura cu care Wittgenstein și-a donat averea rudelor. Mai mult, ambiția auctorială îi i-a sfîrșit cu Tractatus, filosofului nemaipăsîndu- i după aceea de soarta textelor sale, în virtutea unei indolențe crase în privința lui habent sua fata libelli. În fine, suntem în fața unor tribulații morale cu bătaie soteriologică: neputîndu-se salva pe sine, Wittgenstein își pune în intenție să salveze logica
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
20 de volume din seria „Înțelepciune de ieri și de azi”, apărute săptămânal sub egida cotidianului „Le Figaro” și a hebdomadarului „Le Point”. Volumele sunt opera unui profesor de filosofie, fost ministru al Învățământului, Luc Ferry. Ele prezintă gândirea unor filosofi cunoscuți din Antichitate până astăzi. Într-un interviu, autorul spune: „N-am vrut să simplific, să rezum sau să vulgarizez gândirea marilor filosofi, ci, din contra, să înfățișez ce este genial și profund la fiecare, ceea ce aș lua cu mine
O serie editorială foarte utilă () [Corola-journal/Journalistic/3886_a_5211]