9,041 matches
-
neputincioase în a gândi raportul dintre organism ca întreg și părțile sale. Reconstrucția este posibilă deoarece tot în structura ființei raționale se află și facultatea care în mod necesar impune principiul prin care poate fi gândit acest raport, anume principiul finalității. Este vorba, așa cum am constatat deja, despre o instanță regulativă a facultății de judecare. "La baza posibilității produsului natural trebuie să stea o idee. Dar, deoarece ideea este o unitate absolută a reprezentării, pe când materia este o pluralitate a obiectelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la tot ceea ce există ca produs al ei, chiar dacă acea unitate a ideii trebuie să servească drept principiu de determinare a priori a unei legi a naturii pentru cauzalitatea unei astfel de forme a compusului."93 Structura formală a conceptului finalității, în reconstrucție kantiană, constă în condițiile logice minime care fac inteligibilă extinderea referențialității sale asupra naturii. Nu poate fi vorba, în această extindere, de reantropomor-fizarea conceptului, deoarece operația kantiană nu semnifică un transfer de conținut de la om, ca ființă teleologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extinderea referențialității sale asupra naturii. Nu poate fi vorba, în această extindere, de reantropomor-fizarea conceptului, deoarece operația kantiană nu semnifică un transfer de conținut de la om, ca ființă teleologică, la natură, nici nu oferă o "formă" nouă naturii. Prin conceptul finalității putem observa, cerceta, gândi fenomenele naturii, fără a le determina prin cunoaștere și, prin urmare, fără a le explica. Structura formală a conceptului kantian al finalității poate fi judecată numai în măsura în care sunt determinate aceste operații logice. Ca atare, admiterea în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca ființă teleologică, la natură, nici nu oferă o "formă" nouă naturii. Prin conceptul finalității putem observa, cerceta, gândi fenomenele naturii, fără a le determina prin cunoaștere și, prin urmare, fără a le explica. Structura formală a conceptului kantian al finalității poate fi judecată numai în măsura în care sunt determinate aceste operații logice. Ca atare, admiterea în schema finalității a ideii unei Inteligențe a cărei rațiune suficientă, în privința planului ei, nu poate fi pătrunsă, anulează posibilitatea unei structuri formale omogene a acestui concept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
observa, cerceta, gândi fenomenele naturii, fără a le determina prin cunoaștere și, prin urmare, fără a le explica. Structura formală a conceptului kantian al finalității poate fi judecată numai în măsura în care sunt determinate aceste operații logice. Ca atare, admiterea în schema finalității a ideii unei Inteligențe a cărei rațiune suficientă, în privința planului ei, nu poate fi pătrunsă, anulează posibilitatea unei structuri formale omogene a acestui concept. Conceptul însuși ar fi anulat, dacă ființa rațională nu ar fi și ființă morală (liberă) și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, prin aceasta, scop final al creației (al existenței lumii), în alte cuvinte, dacă ar fi doar existență naturală, primind ca scop natural fericirea, deci un scop condiționat de natura însăși și de Inteligența creatoare, Inteligență care nu ar gândi finalitatea obiectelor decât în măsura corespondenței lor cu acest scop condiționat (relativ). E drept, nu s-ar întâmpla astfel dacă Inteligența și-ar dezvălui temeiurile planului său, adică rațiunea suficientă care îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dezvălui temeiurile planului său, adică rațiunea suficientă care îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea pare a introduce, dacă exprimăm prin ea intervenția plănuită (predeterminată, prestabilită), un cerc vicios. Sugestia aparține
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea pare a introduce, dacă exprimăm prin ea intervenția plănuită (predeterminată, prestabilită), un cerc vicios. Sugestia aparține lui Kant și se susține mai ales dacă luăm în seamă principiile propriei sale filosofii (în legătură cu critica argumentelor privind existența lui Dumnezeu din Critica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în seamă principiile propriei sale filosofii (în legătură cu critica argumentelor privind existența lui Dumnezeu din Critica rațiunii pure și statutul ideii existenței lui Dumnezeu, ca postulat al rațiunii practice, din Critica rațiunii practice). Astfel, introducem conceptul de Dumnezeu pentru a explica finalitatea din natură, apoi o luăm pe aceasta ca temei pentru a afirma existența lui Dumnezeu. Totuși, conceptul de scop al naturii "ne interzice să amestecăm știința naturii și ocazia pe care aceasta ne-o oferă pentru aprecierea teleologică a obiectelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al naturii "ne interzice să amestecăm știința naturii și ocazia pe care aceasta ne-o oferă pentru aprecierea teleologică a obiectelor sale cu considerațiile despre Dumnezeu, deci cu deducția teleologică"94. De altminteri, acceptarea lui Dumnezeu ca instanță generatoare a finalității ar deschide și alte probleme, chiar dacă El ar fi conceput ca simplă subzistență, iar obiectele naturii nu ca efecte ale unui plan, ci ca accidente ale acesteia. Astfel, ar trebui concepută unitatea naturii, fără de care nu putem face saltul dincolo de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar fi conceput ca simplă subzistență, iar obiectele naturii nu ca efecte ale unui plan, ci ca accidente ale acesteia. Astfel, ar trebui concepută unitatea naturii, fără de care nu putem face saltul dincolo de natură, către o Inteligență ca fundament al finalității. Or, unitatea naturii nu poate fi dată nici ca lege a naturii (neexistând nici un concept al intelectului care să o sprijine), nici ca experiență posibilă (ceea ce, în fond, înseamnă imposibilitatea de a fi lege a naturii). Înțelegem că finalitatea nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al finalității. Or, unitatea naturii nu poate fi dată nici ca lege a naturii (neexistând nici un concept al intelectului care să o sprijine), nici ca experiență posibilă (ceea ce, în fond, înseamnă imposibilitatea de a fi lege a naturii). Înțelegem că finalitatea nu explică necesitatea cuprinsă în determinarea realului prin intelect, de vreme ce nu este o categorie a acestuia din urmă, nici necesitatea cuprinsă în determinarea posibilului prin rațiune, întrucât nu este concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lege a naturii). Înțelegem că finalitatea nu explică necesitatea cuprinsă în determinarea realului prin intelect, de vreme ce nu este o categorie a acestuia din urmă, nici necesitatea cuprinsă în determinarea posibilului prin rațiune, întrucât nu este concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea contingentului", cum spune Philonenko 95, unul dintre interpreții contemporani autorizați ai filosofiei kantiene, comentând o sugestie din Prima Introducere la "Critica facultății de judecare". Această formulă antinomică are șanse recognoscibile doar în planul particularului. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de la om ca ființă morală și, în urmare, ca scop final al existenței lumii, la obiectul scopului său suprem, Binele Suveran și, de aici, mai departe, la Divinitate. Această succesiune de idei alcătuiește "dovada morală" a existenței lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
morală" a existenței lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia prekantiană își are sensul legat de structura "operațională" a ființei raționale; așadar, structura sa formală este legată de această schemă operațională. Aici se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia prekantiană își are sensul legat de structura "operațională" a ființei raționale; așadar, structura sa formală este legată de această schemă operațională. Aici se află concentrată semnificația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia prekantiană își are sensul legat de structura "operațională" a ființei raționale; așadar, structura sa formală este legată de această schemă operațională. Aici se află concentrată semnificația extinderii legiferării prin finalitate de la existența proprie ființei raționale (omului) la natură. O operație necesară, socotește Kant, pentru orientarea cunoașterii naturii (nu pentru creșterea și adâncirea acestei cu-noașteri) și posibilă datorită întemeierii sale pe o facultate a ființei raționale necesară ea însăși în arhitectonica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la natură. O operație necesară, socotește Kant, pentru orientarea cunoașterii naturii (nu pentru creșterea și adâncirea acestei cu-noașteri) și posibilă datorită întemeierii sale pe o facultate a ființei raționale necesară ea însăși în arhitectonica acesteia din urmă. Conceptul kantian al finalității dezvăluie faptul că determinarea relației finale se face a priori, împreună cu legea ei; așa încât, relația finală este necesară, fără a fi nevoie de o Inteligență exterioară care să pună un sens al evoluției lumii. Finalitatea dezvăluie și faptul că relația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din urmă. Conceptul kantian al finalității dezvăluie faptul că determinarea relației finale se face a priori, împreună cu legea ei; așa încât, relația finală este necesară, fără a fi nevoie de o Inteligență exterioară care să pună un sens al evoluției lumii. Finalitatea dezvăluie și faptul că relația finală se referă la noi, oamenii, ca "ființe ale lumii" legate de obiectele naturii pe care le apreciem ca scopuri sau la care ne raportăm din poziția scopului final. Putem detașa două condiții care susțin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relația finală se referă la noi, oamenii, ca "ființe ale lumii" legate de obiectele naturii pe care le apreciem ca scopuri sau la care ne raportăm din poziția scopului final. Putem detașa două condiții care susțin structura formală a conceptului finalității kantiene: 1) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; 2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut determinat: de aici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii pe care le apreciem ca scopuri sau la care ne raportăm din poziția scopului final. Putem detașa două condiții care susțin structura formală a conceptului finalității kantiene: 1) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; 2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut determinat: de aici aspectul "formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poziția scopului final al existenței lumii; 2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut determinat: de aici aspectul "formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este o categorie a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea obiectelor naturii prin intermediul cauzelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut determinat: de aici aspectul "formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este o categorie a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea obiectelor naturii prin intermediul cauzelor finale. Natura devine, astfel, un "sistem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o categorie a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea obiectelor naturii prin intermediul cauzelor finale. Natura devine, astfel, un "sistem teleologic". Finalitatea este, paradoxal, "legitatea contingentului". Faptul că omul, ca ființă rațională, deține facultatea de a-și propune scopuri independent de natură (facultatea de a-și fixa în mod arbitrar scopuri, spune Kant), face ca el să fie scopul final al creației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-și fixa în mod arbitrar scopuri, spune Kant), face ca el să fie scopul final al creației. Întrucât această facultate este rațiunea practică, adică autonomia voinței, omul este scop final al creației numai ca ființă autonomă (liberă, morală); iar ipostaza finalității implicată aici este aceea "practică". A fi scop final al existenței lumii (al creației) nu e tot una cu a fi scop ultim al naturii. E drept că aceste două determinări sunt compatibile; dar ele nu sunt indiscernabile. În sistemul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]