2,868 matches
-
Proaspeți zori de zi o să-mi spăl fața în roua dimineții...” Revăd din nou forfota gospodinelor, bucuroase că pot din nou să trebăluiască, unele mătură, altele scutură, unele sădesc, altele aerisesc. Prin fereastra deschisă intră soarele binefăcător. Razele lui încă firave se strecoară prin unghiurile casei și a sufletului. Glasuri de copii, de chicote și râs vin în sunet de tobă și fluier! Mielușeii zburdă pe câmpii. Toți oamenii, păsările și animalele au ieșit din amorțeala iernii și se citește pe
Primăvara în haine de sărbătoare. In: ANTOLOGIE:poezie by Estera Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_680]
-
Ora când nu știi dacă să mai dormi, dacă să te trezești... Eu m-am trezit, îi declară Victor. Amândoi stăteau unul lângă altul pe canapea, îmbrățișați, aproape contopiți, ca o barieră împotriva frigului. Odette, o ființă mică, blajină și firavă, asemeni unei căprioare în brațele ursului; clipea palid, zâmbea palid, dar într-însa pulsa frenetic inima unei tinere fete. Fața osoasă a lui Victor se îneca în valurile părului ei, doar ochii strident de albaștri distingându-se o comoară pe
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
Alice își dădea seama că era pe punctul să cedeze. Lăsând orice altceva la o parte, nunta avea un potențial comic de netăgăduit. —Sally nu putea să-și aleagă un moment mai prost, a continuat ea făcând o ultimă și firavă încercare de împotrivire. — Asta e și părerea lui Frances, draga mea. Ei, deci când să te așteptăm la aeroport? Capitolul 3tc " Capitolul 3" Îmbrăcată în Armani și încălțată în Manolo, în fața bisericii, în ziua nunții, Alice era bucuroasă fiindcă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nasul. Hugo a ridicat din umeri. Nu știu ce-ai vrea să spun. —Orice vrei, i-a sugerat Laura. Urlă la mine. Lovește-mă, dacă vrei. Părea aproape dornică de așa ceva. În creierul lui Hugo s-a aprins o rază firavă de lumină. Deci, despre asta era vorba, a spus el cu o satisfacție mohorâtă. Amanda vrea să te lovesc ca să dovedească o dată pentru totdeauna că sunt un tip instabil psihic, violent și nepotrivit pentru rolul de tată. Laura l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe aleile cimitirului fluturând leneș, într-un cântec abia șoptit, neauzit... In cimitir vântul mângâia ierburile și frunzele copacilor înalți, care cu foșnetul lor cânta în șoaptă povestea celor adormiți de aici. Păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde la adierea vântului, fluturi mângâindu-le... gâze căutându-și neobosite floarea favorită... Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând tovărășie celor morți. Acolo, sub piatră... acolo își doarme somnul veșniciei și Vasilica... In genunchi, cu mâinile pe mormânt, Iorgu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mult, ca niște curve veritabile, și am pornit spre apartamentul Chelului, care se afla la doi pași, În centru. Era un apartament cu trei camere În zona Unirii, ultramodern, În care Chelul locuia singur cuc. Când i‑am văzut instrumentul firav și albicios și am auzit În ce fel dorea să mă ocup de acesta, m‑am albit la față. Degeaba mi‑am repetat În gând că, cu cât avea să fie mai umilitoare experiența, cu atât urma să fie mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un tremur continuu, aproape imperceptibil, și ochii, care aruncau din când În când scântei, Îl trădau oarecum. Era clar că era ceea ce psihiatrii ar numi bolnav mental. Privindu-l, mi se părea că contemplu Însuși răul, dar nu prin ființa firavă și Îndoielnică a victimei acestuia, ci cel din spatele lui, care Îi juca o festă. Simțind că mă lasă genunchii de emoție și oroare, i l-am arătat polițaiului. — Dar de ce i-ați tăiat părul ? am șoptit. — Și l-a tăiat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
avea rost să continui excursia. Șansele de a Întâlni pe traseu nu pe El, pe angalok, nici pe un alt șaman, ci pur și simplu ceva autentic, orice, erau, așa cum Începusem să bănuiesc Încă din avion, cât se poate de firave. Un lucru era clar : nu umblau câinii husky cu angalok-i În coadă. Dacă voiam să-l găsesc, trebuia să fac ceva radical. Adina Dabija 216 m-am dus la primar și l-am Întrebat fărĂ altă introducere dacă a auzit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mult, ca niște curve veritabile, și am pornit spre apartamentul Chelului, care se afla la doi pași, în centru. Era un apartament cu trei camere în zona Unirii, ultramodern, în care Chelul locuia singur cuc. Când i-am văzut instrumentul firav și albicios și am auzit în ce fel dorea să mă ocup de acesta, m-am albit la față. Degeaba mi-am repetat în gând că, cu cât avea să fie mai umilitoare experiența, cu atât urma să fie mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
un tremur continuu, aproape imperceptibil, și ochii, care aruncau din când în când scântei, îl trădau oarecum. Era clar că era ceea ce psihiatrii ar numi bolnav mental. Privindu-l, mi se părea că contemplu însuși răul, dar nu prin ființa firavă și îndoielnică a victimei acestuia, ci cel din spatele lui, care îi juca o festă. Simțind că mă lasă genunchii de emoție și oroare, i l-am arătat polițaiului. — Dar de ce i-ați tăiat părul ? am șoptit. — Și l-a tăiat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
avea rost să continui excursia. Șansele de a întâlni pe traseu nu pe El, pe angalok, nici pe un alt șaman, ci pur și simplu ceva autentic, orice, erau, așa cum începusem să bănuiesc încă din avion, cât se poate de firave. Un lucru era clar : nu umblau câinii husky cu angalok-i în coadă. Dacă voiam să-l găsesc, trebuia să fac ceva radical. M-am dus la primar și l-am întrebat fără altă introducere dacă a auzit de un povestitor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
umbre, părea că, pe adevăratelea, se zbenguie un porumbel. Nenea Bunicul se așeză repede pe scaun, și-i zise, femeii: privește-mă, acum, cât Încă n-am ieșit de sub crengile pădurii. Ea Îl privi. Și-și bătu palmele, mici și firave, una de alta: vai, ce minune, pot face, câteva umbre, din fața și din trupul unui om În mișcare! Acum crezi că eu am, dinaintea mea, un porumbel? Un porumbel misterios? Da. Acum cred. Jur că-mi vine să apreciez că
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o lume În care, dacă erai la locul tău, nu prea te lua nimeni În seamă? Spartanul, așa i se spunea tipului; avea el un fix: „Făceau bine spartanii“ - i-a zis și lui Thomas - „că aruncau În prăpastie copiii firavi și schilozi. Crezi că ar fi putut, altfel, cei trei sute de luptători ai lui Leonidas să țină În loc o armată? Vin azi copiii ăștia făcuți În eprubetă! Și clonații, deja sînt cîțiva prin Europa de Est, America e plină, cred! Clonele voastre
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
atât de mult?... Doamne! Ce înseamnă teama și durerea asta? Parcă Tainicele cărări ale iubirii încep să mă sufoc”, șopti ea și se ridică din pat cu gesturi molatice. Deschise fereastra să simtă aer proaspăt, dar afară era ger. Privi firavul strat de zăpadă căzut cu o zi înainte pe străzile Bucureștilor și își înfipse degetele în puțina zăpadă de pe pervaz. Era înghețată. Se retrase, închise fereastra și se aruncă pe pat. Se mai înviorase puțin și se părea că acea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ora a șasea. Încep tainele. Însă Isus nu se obosește în zadar; puterea lui Dumnezeu nu trudește în zadar. Datorită ție a obosit călătorul Isus. Îl vedem pe Isus plin de putere, dar îl vedem și slab; este puternic și firav». A considera samariteana drept o icoană a vieții consacrate înseamnă să ne debarasăm de voalul impecabilității sau al unei purități necontaminate - mai de degrabă vestală decât de discipol - pentru a afla în votul castității, precum și în darul fecioriei, un tărâm
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lectură. De surprindere am uitat să respir. Trupul mi s-a acoperit de crusta și de sudorile reci ale uimirii... Am priceput înmărmurit că o generație care se deplasa într-un asemenea hal nu putea fi suspectată de cel mai firav dram de talent!! - Că ți-ai și găsit, povestitor al fundului meu, pentru cine să folosești vorba asta: talent! Pentru cine?! Pentru fătălăii de Optzeciști... Păi, proletcultiștii mei, cât sânt de calomniați, erau măcar viguroși ca bărbați. Când tropăiau, despicau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aveau anumite îndoieli. Cert e că 26 de capre au dat, în scurt timp, năvală în serele de portocali, acceptînd: Unu: să se plaseze exact în compartimentul a cărui cheie o primeau de la Robin. Doi: să nu producă cel mai firav zgomot. Trei: să-l aștepte pe Robin într-o ținută convenabilă ungerii, vîrîndu-și deja (pentru a fi purificate) absolut toate veșmintele în interiorul unor cufărașe, ale căror ușițe (constatau ele, mai apoi, cu disperare) se blocau automat după prima întrebuințare. După
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
măruntele creste de carne. Le cântări în palmă. Și le distribui, după o adâncă reculegere, pe coala de desen, în partea inferioară a cheii desenate. Începu apoi un soi de șah orb, schimbând, în mai multe ape, pozițiile și combinațiile firavelor semiluni de ureche, cu răceala și dezinvoltura cu care și-ar exercita meseria un spărgător de coduri profesionist. Ba era mulțumit. Ba nu era mulțumit. După un timp, nu mai fu deloc mulțumit. Mătură, în afara colii, toate ciudatele jetoane (cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu mistria. Spre primăvară, toată mahalaua era un țipăt. S-aprindea jarul în fete. Lepădau trențele groase de iarnă și le jucau țâțele în bluzele de atică. Se ridicau mereu altele. Creșteau lungi în picioare ca berzele, cu mijlocul subțirel, firave de le bătea vântul, cu ochii aprinși de poftă. Când venea vreuna cu burta mare la părinți, abia o scăpau vecinii de sub picioarele lor. Nu glumeau lucrătorii! Degeaba voiau să le crească în frica lui Dumnezeu. Ei, toată ziua la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
atât de dezastruos de sigur în conștiința că vei muri, încît ea te mângâie de absența oamenilor și a adevărurilor. Acordurile de orgă și nostalgia morții amestecă eternitatea cu timpul până la promiscuitate. Atât absolut rătăcit în devenire și-un suflet firav care să poarte atâta cer și atâta pămînt! Mori de esențial când te dezlegi de toate. Dumnezeu? Neantul în ipostaza de consolator. - Un suflu pozitiv în Nimic, dar pentru care ai vrea să sângeri ca un martir... scutit de moarte
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fost? / Tot eu? / Și tu? Și voi? / Și primăvara? Și iarna? / Și lumina ca o pădure cenușie?”), Într-un univers el Însuși transparent, oferindu-se pînă În străfunduri ochiului fascinat de miracole: Deveneam invizibili? Florile se-nălțau pe tulpinile lor firave, Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată, Prin munții depărtați ca o marmură roșiatică Se vedeau vinele de metal, izvoarele minerale ale aurorii. Tăceri eterne. Păduri eterne. CÎntece eterne. (Minunata călătorie) Sub acest semn transfigurator se Înscrie și mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
corespunzătoare „academismului pedagogic”, reprezentat de concepția vetustă conform căreia pregătirea științifică a cadrului didactic este o condiție necesară și suficientă pentru reușita didactică. „Profesorul trebuie să fie un munte deștiință” afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se confruntă cu situații pedagogice problematice, cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sport (corelațiile inferioare valorii .25 sunt considerate neglijabile). Materii ca sportul și desenul apar, prin urmare, drept abilități senzorio-motorii mai mult decât materii ce reprezintă capacitățile intelectuale. Concluzie Așadar, atenție! Corelația nulă nu înseamnă că toți olimpicii la literatură sunt firavi, ca în stereotipul savantului pirpiriu, ci că între aceste două materii nu există o legătură anume. Astfel, vom găsi la fel de mulți atleți printre premianți, precum și printre cei slabi la literatură, această situație fiind valabilă și pentru celelalte materii, istorie-geografie sau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în discuție termenul „manipulare”. Și asta din motivul formal-stilistic că, printr-un abuz de folosire, el s-a demonetizat. Dar și pentru că, în viziunea noastră, chiar în societățile cu o cultură politică mai redusă și cu un exercițiu democratic mai firav și chiar în perioadele de tranziție, spațiul de manevră al manipulatorilor politici, prin intermediul sondajelor, este mult mai redus decât se insinuează în sloganurile multora dintre așa-numiții „analiști politici” ce au proliferat în peisajul cultural de la noi din țară. Cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o singură temă. Discursul cuprinde, de regulă, mai multe discursuri. Între ele, unul este, inevitabil, de ordin etic. O etajare strictă a discursului se observă În poemele lui Gr. Alexandrescu: Întîi descripția (fundamentul, cadrul), apoi meditația (tema morală), confesiunea (tema firavă, subțire, a eului), după care urmează Încheierea, care poate fi de două feluri: revenirea la descripția inițială (sugestia eternității naturii) sau reluarea temei morale printr-o morală formulată În termeni mai generali. Primul nivel (cadrul, fundamentul) are rolul de a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]