3,170 matches
-
autorului lor și de împrejurările vieții lui, care n-au de loc a face cu ghetele d-tale".) iar apoi generalizează printr-o comparație inedită: "Ce are a face, în artă, autorul, cînd e vorba de operă? Ca-n fața flăcăilor, la horă: ce are a face tata cu fata? Tata a făcut-o alții s-o joace". Și totuși, îndărătul acestor măști se ascunde o tragedie condiția etern nefericită a creatorului, condiția sisifică a blestemului creației ("un tată ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ei, figuri angelice plimbându-se" (1880, I, p. 7). O variantă a ultimei viziuni se găsește și în jurnalul nepublicat (1859-1861) al lui J.C. Strânge. Potrivit acestuia, Blake îi povestește incidentul unei doici bătrâne, singura care-l crede: "pe când era flăcău și ieșise la plimbare la vremea secerișului, a văzut niște secerători pe câmp și, în mijlocul lor, îngeri" (2004, p. 724). O întâmplare similară este narata de Tatham în Life of Blake (? 1832): "Blake a susținut că a avut viziuni încă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un rol pozitiv în destinul lui Stan, contrar credințelor obișnuite ale poporului pentru care diavolul nu poate aduce decât rele. La fel se întâmplă și în Dănilă Prepeleac unde întrecerea lui Dănilă cu dracii pare a reda o întrecere între flăcăii unui sat. Dialogul este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu te îngriji, dar scoate-l mai întâi la fața pământului, cum a fost
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este în primejdie și astfel pornește să-l caute, izbutind să îl ajute. De la îngânările de leagăn până la orațiile de nuntă sau bocete, folclorul românesc aduce un elogiu impresionant mamei. Ea se adresează cu bucurie sau cu dojană fetelor și flăcăilor, se jertfește sau se răzbună pentru copilul ei, plânge și râde, participă la marile evenimente din viața acestora, acordându-le sprijin și încredere în propriile forțe. Sincere, duioase, exprimând direct gândurile, ideile și sentimentele unei întregi colectivități, cântecele, doinele, baladele
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cojoacele lui frumos împodobite. Nunta Milenei, fiica cea mare a acestuia, cu Munteanu, un teolog român și viitor preot în Sân-Miclăuș este pentru văduvă un bun prilej de a-și scoate fata în lume ca să-i găsească și ei un flăcău pe măsură. Dintre toți, Codreanu, fecior curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni de zile bun de popie cum zicea Mara părea alegerea cea mai potrivită. Orice apropiere a Persidei de Națl stă sub
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau un Tatăl Nostru, apoi Încet-Încet Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu, peste ani, când flăcăii mergeau la oaste și fetele rămâneau acasă să-și toarcă fuiorul și să-și coase altițe la cămăși, ei știau să le scrie răvașe fierbinți de dragoste, iar ele le puteau citi singure, nu mai erau nevoite să meargă În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Valea Topliței. Acest Antal a făcut carieră strălucită pe vremea comuniștilor, fiind activist raional și primar În Toplița. Se spune că În tinerețe ar fi iubit-o cu mare patimă pe Mărița din Zencani, fată frumoasă și foarte curtată de flăcăi, dar care și-a urmat până la urmă soțul În Preluca. Este vorba de Simion al lui Ionuț al Mariei lui Ilie. Când aceasta era pe patul de moarte, fiind răpusă de un cancer nemilos, Antal ar fi venit la ea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
urmă Întorcându-se tot la vechea meserie, ciobănia. Cele trei fete și cei doi feciori au plecat În lume. Ultima care a plecat este Teodora. Cea mai mare, Ioana, avea o minte mai ageră și se lăsa curtată de mulți flăcăi cărora le Împărtășea din farmecele ei. Semăna cu bunica sa, Ana cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu, venit aici tot de pe Filpea. El locuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și Stan Ion sau Ionuț al lui George al Todericăi. Niciunul dintre aceștia nu au avut urmași și averea amândurora rămâne unui flăcău, Simion, Înfiat de Toader. În casa lui Toader, Într-o odaie, mai mare a funcționat școala primară Între anii 1940 și 1949. În tot acest timp, bietul om stătea Într-o bucătărie de vară din curte. Copil din flori, Toader
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
copii rămași orfani au cunoscut lipsa de afecțiune a Boleanului, dar cel mai mare, Dumitru, ajunge să studieze Dreptul la Iași și este o vreme secretar la Primărie. Devenit alcoolic, probabil din motive sentimentale, sfârșește de timpuriu. Și ceilalți patru flăcăi ai lui Vasile (Ragelă) se sting de timpuriu, rând pe rând. A lor era o clopotniță sus pe deal. Clopotul de acolo dădea de știre când murea cineva sau dacă se apropia vreo furtună. Andrei al Petrei purta numele de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Foiul. Probabil fusese la mijloc o problemă fiziologică (respira greu ca un foi), foiul fiind burduful din piele care servea la trimiterea aerului pentru cărbunii Încinși unde se Încălzea fierul de către fierarii care erau și potcovari. Acesta a avut doi flăcăi și o fată: Neculai, Petru și Mărița. Marcu Iacob, zis Cocioabă, era frate cu Coconetele din Zăpode și avea trei feciori: Neculiță, Petrușca și Costan și o fată, Onița, care avea să devină soția lui Ilie Groza. Casa lui destul de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu trăia sentimente de dragoste prea pătimașe pentru gospodarii mai Înstăriți ai satului. Unul dintre fii săi ajunge colonel În miliție pe la Târgu Mureș. Așchia nu sare departe de copac. În apropierea casei sale trăia Ana de la Moară al cărei flăcău, Marcu Gheorghe, ajunge comisar de poliție pe la Miercurea Ciuc, de unde, prin anul 1940, odată cu invazia ungurilor, se refugiază la Sibiu, aici este avansat În grad, dar după război face imprudența să vină la Toplița. Prin anul 1949 comuniștii nu mai aveau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Dușa Vasile și nu a avut noroc de nici un urmaș, În ciuda bogăției acumulate. Blaga Dumitru, concubinul, după ce este alungat din casă de fiica Mariei Lupului, Ioana Dușa, se retrage În Subcetate, unde Însă nu mai trăia dăscălița care Îl crescuse flăcău voinic. Dușa, după ce cunoaște rigorile temnițelor comuniste, vine În Preluca fiindcă În Toplița nu mai avea nimic. Acum, bătrân și cu conștiința Încărcată de unele nelegiuiri săvârșite În vremurile bune, după ce Își adună ceva bani din culturile de in se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ai lui Sandu ĂȘöni) mai trăiește Ion, vărul meu, Iulia a murit prin Germania, iar Simion la Brașov. Celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Constantin, șia construit casa tot pe lângă tatăl lui. Căsătorit cu Nastasia care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare de tânără răpusă de un cancer, părinții Îndurerați supraviețuindu-i, Neculai (Țarcă) are nu mai puțin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unul pripășit pe acolo venit tocmai din părțile Bicazului și cu acesta, Bicăjanul, a avut și copii, apoi a murit și ea luând loc În partea dreaptă a Lupului. În partea stângă odihnea prima nevastă. A murit și Bicăjanul, iar flăcăul lui nu se știe Încotro a luat-o fiindcă acum casa este pustie. Maria lui Ionuț nu s-a mai măritat, dar a dat naștere unei fete, Valeria, tatăl ei fiind unul Dumitru Blaga din Preluca, fost concubin al Mariei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Părăul Gălăuțașului. În apropierea lui era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu Mariei Luncan din Prelucă după ce l-a descoperit În patul său conjugal alături de nevasta adulteră. Păcat de el! Bătrânii spuneau că era o mândrețe de flăcău, dar Întârzia să se Însoare preferând grațiile nevestelor tinere cu apetit sexual de excepție. Neculai al lui Ștefan Boacu s-a Însurat târziu după ce sa Întors de pe front de la Cotu-Don. Cum o fi scăpat de acolo, numai el știe. Păcat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zăpozencele cu furca de tors și torceau până noaptea târziu, iarna când nopțile sunt lungi. Aici se pregăteau să Învețe a juca, adică pentru horă. Învârtita mai mergea, dar ștraiele erau mai grele. Pentru a juca bine, să nu calci flăcăul pe picioare, trebuia să te inițiezi mai Întâi. Cum s-ar zice, la lelea Dina era un fel de școală de dans. Acum intrăm În neamul Filipașilor. Cel dintâi a fost Filipaș Grigore, căruia i se spunea Gorea, al cărui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fi crăpat țeasta. Unul deschise repede ușa vagonului, iar alți doi Îl aruncară pe cendăr pe scări și acesta se rostogoli până-n Mureș. Săriți, măi! strigă Milu, după ce deschise ușa de vizavi a vagonului. Și unul după altul cei treisprezece flăcăi săriră din tren și, fiind pe Înserate, se mistuiră În pânzele de negură care se așternuseră ca o pâclă pe Valea Mureșului. Sus prin tufișul de la Cascadă! șopti unul. Când se urni trenul din loc, cele două uși ale vagonului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
boi sau cai. Aceștia, ca să le meargă treburile câmpului, Își tocmeau prășitori cu ziua, din rândul celor mai săraci, sau al țiganilor de pe Zăpode. Munca aceasta la pădure era singura de pe urma căreia țăranii Își mai realizau niște venituri. Și apoi flăcăii mai mari care se gândeau la Însurătoare, ca și tinerii Însurăței, trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și afurisită cu care nu se putea trăi. Deci, până la urmă era mai bine ca omul să se așeze la casa lui și să o ia cu gospodăria de la lingură și blid. Și apoi veneau din urmă celelalte fete și flăcăi, frați și surori ai mirelui. Casa se făcea repede. Iarna aduceai bârnele și căpriorii În ogradă, iar primăvara le ciopleai și tocmeai niște lucrători, de obicei unguri de la Remetea, și Într-o lună era ridicată. Lucrătorii Îi puneau În vârful
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii și atunci această Întrajutorare devenea un fel de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se umpleau mai repede cu porumb și erau urcate În podul casei. De multe ori munca se Întindea până după
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se adunau mai multe fete la câte o casă și acolo torceau până În miez de noapte. Caierul trebuia să se termine. Dacă terminau cât Își propuseseră să toarcă În acea seară, fetele se mai dădeau la joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi mai Împiedica fusul după care i-l lua. Restituirea lui cerea obligatoriu un sărut care se obținea cam greu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi mai Împiedica fusul după care i-l lua. Restituirea lui cerea obligatoriu un sărut care se obținea cam greu. Torsul nu trebuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai multe gospodine și se stabilea o dată când se adunau găluștele. De obicei această dată nu trebuia să fie În Postul Crăciunului. Când se adunau găluștele, se dădea o masă și apoi urma jocul. Atunci trebuia numaidecât să vină și flăcăii. Altfel cu cine era să joace fetele? Petrecerea dura până duminica În zori. Atunci Începeau micile și nevinovatele idile care puteau deveni cu timpul și iubiri pătimașe. Torsul era urmat de trasul firelor pe rășchitor și astfel rezulta tortul. Scos
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]