2,734 matches
-
bune. - Este Livid, Morocănos, Ofticat. Managerul deștept este foarte activ. - Restrânge activitatea firmei la cote minime. - Forează. Insistă. Revine. Atacă. - Își calculează un profit minim de criză. - Lasă înlocuitorul lui la conducerea firmei. - Lucrează în avans sau pe datorie. - Se focalizează asupra clienților potențiali care au bani. - Lucrează și vinde sub prețul pieței. - Încheie contracte ferme pe termene scurte. - Acționează în provincie și în străinătate. - Lucrează pe comenzi mici. - Se pregătește intens pentru afaceri mici. - Trimite toți salariații să facă lobby
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
atât liderii cât și angajații caută metode de a se apăra și ignoră oportunitățile externe. Doar câteva condiții sunt mai distructive decât această formă de „neputință” mentală și emoțională. Liderii trebuie să fie rezistenți și pozitivi și trebuie să fie focalizați pe oportunități. Trebuie să-și limiteze nemulțumirile din moment ce acestea nu rezolvă nimic. Este momentul să învățăm, să dezvoltăm talente pentru găsirea unor căi inovative și creative de a face lucrurile să meargă. Liderii ar trebui să se concentreze asupra factorilor
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
de exercițiu pentru a își controla anxietatea astfel încât să poată fi relaxați în perioade de recesiune. Astfel, “orice decizie pe care o luăm este în strânsă legătură cu modul în care percepem lucrurile. Este, din acest motiv, esențial să ne focalizăm mintea asupra a ceea ce avem și ceea ce vrem. Nu are nici un rost să ne pierdem în detalii în ceea ce privește lucrurile pe care nu le putem schimba. Trebuie să ne modificăm atitudinea de la „așa stau lucrurile” la „așa trebuie să fie”, pentru că
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
recesiunea curentă, ea nu poate răsturna tendințele fundamentale ale piețelor - îmbătrânirea consumatorilor din Europa și din America de Nord sau dezvoltarea economică continuă a Braziliei, Chinei, Indiei și Rusiei - care vor continua să creeze oportunități și amenințări strategice. Managerii trebuie să se focalizeze pe aceste tendințe, indiferent ce se întâmplă. În al doilea rând, planificatorii care rămân fixați pe evenimentele curente actuale riscă să omită o responsabilitate principală: cea a evaluării eficienței strategiilor curente. Deși criza poate forța companiile să suspende sau să
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
va facilita implementarea cu succes a planului de acțiune conceput, în timp ce dezvoltarea competențelor, ca suport adecvat de susținere a proiectului, va permite alinierea activității organizației la obiectivele de vânzări. În felul acesta, întreaga forță de vânzări va putea să se focalizeze numai asupra a ceea ce trebuie să facă mai bine: vânzările. Michael Weiss, vicepreședinte la A.T. Kearney, a observat, în analizele efectuate, că firmele care au utilizat această modalitate de abordare a activității de vânzări au înregistrat îmbunătățiri semnificative atât
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
unui management performant. În mod normal, toate firmele - cu excepția, poate, a celor care au o abordare strict altruistă a RSC - au interesul de a transforma RSC într-un avantaj în afaceri. Studiile academice asupra responsabilității sociale a firmelor s-au focalizat pe existența unei legături directe între profitabilitate și RSC. Rezultatele nu au fost, însă, concludente. Câteva studii au evidențiat o legătură direct pozitivă între RSC și performanțele financiare ale companiilor, în timp ce multe altele au descoperit o relație neutră sau chiar
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
ale unor animale cunoscute iar copiii numesc animalul respectiv. Copiii vor asculta onomatopeele produse de animalele despre care s-a vorbit. Vor recunoaște ulterior „vocea” fiecărui animal. Profesorul va lăsa un timp de gandire corespunzător, în care copiii își vor focaliză atenția auditiva; eventual, anumite pasaje/fragmente vor fi reluate. Pe baza unor imagini (suport intuitiv-concret), copiii vor asocial sunetele cu animalele ce produc aceste onomatopee. Casetofon Jucării/mulaje Conversația Exercițiul Casetofon Conversația Demonstrația Exercițiul senzorio-motor al onomatopeelor Imagini Joc exercițiu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
personalitatea creativă. Una dintre cele mai complete definiții de până în 1974 o întâlnim în Enciclopedia Hachette: Foarte concis, Jean Piaget, în 1978, spune: Din 1970 semnalăm și definiții românești ale creativității. P. Popescu-Neveanu o consideră o formațiune complexă de personalitate focalizată pe nou, structurată în raport cu legile și orientările originalității, constituind, totodată, o interacțiune specifică între aptitudine și atitudine. Mihaela Roco, în 1979, subliniază relația hipercomplexă dintre personalitate și grup, care poate genera valori noi prin creativitate. Ursula Șchiopu, tot în același
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și continuând cu adepții neofreudismului. Astfel, după Jung, explicarea creației doar prin mecanismul sublimării este la fel de simplist și artificial ca gestul care ar André Vergez și Denis Huisman (36, p. 316) acceptă, totuși, ca posibilă, o analiză a creației artistice, focalizându-se pe ideea că orice operă constă, într-o anumită măsură, în punerea în formă a unor materiale pre-existente. Dar orice metodă am folosi, sprijinindu-ne pe psihologie, sociologie, filosofie, etc., nu reușim să detectăm esențialul, adică valoarea operei, respectiv
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de pildă copii cu deficiențe fizice sau vizuale), adică prin introducerea unor activități suplimentare care vizează preponderent însușirea de limbaje specifice (dactileme, alfabetul Braille, limbajul semnelor, etc.), comunicare, orientare spațială, activități de socializare și de integrare în societate, activități practice focalizate pe o pregătire profesională adaptată tipului de deficiență; b) selectarea unor conținuturi din curriculum-ul general adresat copiilor „normali”, care pot fi înțelese și însușite de copiii cu cerințe speciale, și renunțarea la conținuturi mai complicate; c) accesibilizarea și diversificarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cadrului didactic care va prelua copilul; colaborarea cu părinții și informarea acestora despre modul în care își pot ajuta copilul acasă. în viața grupurilor sociale și școlare există și momente de disfuncționalitate, care pot fi prevenite sau înlăturate prin intervenții focalizate pe: schimbarea unor atitudini sau opinii necorespunzătoare; sensibilizarea membrilor grupului față de anumite probleme; satisfacerea unor cerințe ale grupului, sau exprimarea unor păreri cu privire la reorganizarea grupului. Socializarea prin terapia educațională complexă și integrată reprezintă baza demersului de socializare și poate fi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cercetare de la Harvard, trebuie să fac o precizare importantă cu privire la o caracteristică comună ce definește abordările dezvoltate de Moreno, Lewin și Heider. Teoriile acestora implică aplicarea unor elemente formale matematice în studiul comportamentului grupurilor sociale. Însă reprezentările grafice construite sunt focalizate pe reprezentările indivizilor cu privire la grupul de apartenență și la relațiile interpersonale din grup (pe cognițiile și percepțiile sociale ale acestora). Altfel spus, analiza derulată de autori a avut în vedere rețelele sociale așa cum erau percepute acestea de invidizi (ca scheme
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
două modalități. O primă modalitate constă în extragerea ego-rețelei dintr-o rețea completă (full-network) (vezi figura 2.5). Decizia de a extrage ego-rețele atunci când sunt disponibile rețele sociale mai mari este fundamentată de alegerea teoretică a cercetătorului de a și focaliza analiza la nivel local (nivel de ego-rețea) , și nu la nivel global (la nivelul întregii rețele) (Halgin și Borgatti, 2012: 4). De exemplu, într-un studiu relațional, un cercetător poate construi rețeaua de comunicare informală dintr-o organizație, pe care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate. Față de proiectarea tradițională focalizată pe lecție, proiectarea unității de învățare are mai multe atuuri ce o recomandă: * creează un mediu de învățare coerent în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; * implică elevii în “proiecte de învățare individuale” pe termen mediu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o fantă dreptunghiulară în lumină paralelă (Fraunhofer): S - este izvorul de lumină monocrmatic punctiform formând un fascicul divergent. L1 - lentilă convergentă, transformând fasciculul din divergent într-un fascicul paralel, ce traversează fanta MN și se difractă. Lumina monocromatică difractată este focalizată cu ajutorul lentilei L2 pe ecranul E2 pentru observație, distingându-se o succesiune de benzi (franje) luminoase alternate cu benzi întunecoase, dispuse paralel cu fanta dreptunghiulară. Variația intensității luminoase, se constată pe graficul realizat: în punctul P0 de pe ecran intensitatea luminoasă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în caiet a literei de mână Scrierea cuvintelor Lecția II Citirea cuvintelor/propozițiilor/textului Scrierea cuvintelor/propozițiilor Exerciții de dezvoltare a comunicării orale și de scriere Al doilea nivel al integrării este integrarea multidisciplinară, pluridisciplinară sau tematică. Este o integrare focalizată pe conținut. Din această perspectivă, mai multe discipline abordează o temă, o situație, o problemă comună. Aceste discipline rămân independente unele de altele, dar contribuie, în funcție de propriul specific la clarificarea, rezolvarea, aprofundarea temei investigate. Este vorba de o „corelare” a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
acțiuni cu obiectele din clasă: închide/deschide ușa și/sau fereastra, șterge tabla, udă floarea, aprinde/stinge lumina, pune haina în cuier. Totodată, elevii identifică și denumesc caracteristicile obiectelor din sala de clasă. La cabinetul de TAS, activitatea s-a focalizat pe evaluarea nivelului pronunțării cuvintelor și a articulării fonemelor, pe familiarizarea cu noțiunile de cuvânt/silabă, pe despărțirea cuvintelor în silabe, materialul verbal utilizat fiind cel exersat la orele frontale desfășurate cu profesorul psihopedagog dimineața. Există o continuitate și o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și deprinderilor dobândite în orele de dimineață, el construindu-și forme și structuri noi de exersare. A treia treaptă a integrării este interdisciplinaritatea, caracterizată prin: intersectarea diferitelor arii disciplinare, cu ignorarea limitelor stricte ale disciplinelor. Principiul organizator nu mai este focalizat pe conținuturi (ca în situația multidisciplinarității), ci se trece la centrarea pe așa-numitele competențe cheie (de „grad înalt” sau „pentru viață”): învățarea pe tot parcursul vieții, gândirea complexă și critică, comunicarea efectivă, lucrul în echipă, cetățenia responsabilă, ocupabilitatea. Ultimul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”. Transdisciplinaritatea comportamentală intenționează, după cum sublinia D’ Hainaut, să ajute elevul „să-și organizeze fiecare dintre demersurile sale în situații diverse”. Acest tip de abordare se focalizează pe activitatea subiectului care învață; ținând seama de psihologia procesului de învățare, transdisciplinaritatea comportamentală se situează permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Un exemplu de activitate transdisciplinară de tip
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de a le proiecta în registrul acut al claviaturii, fără a se impune necesitatea sublinierii lor în mod deliberat. Astfel, se urmărește receptarea discursului ca un „tot” unitar, rezultând un efect sonor integral, în care demersurile interpretului trebuie să se focalizeze în direcția soluționării acelui echilibru optim dintre claritate și o anume tentă de opacitate, acea „alchimie” sonoră ce o implică fuzionarea armonicelor în stilul muzicii de gamelan (cu efectul său de ușor dezacordaj). Structura formală prezintă configurația clasică a unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
special al acestor instituții și de normele juridice care le reglementează organizarea și funcționarea și nu fac obiectul investigației noastre. În cadrul proiectului de cercetare, așa cum a fost aprobat de organele competente, am vizat problematica școlilor din centrele de reeducare, problematică focalizată pe disciplina educație fizică și sport. Prin urmare punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările ce vor fi descrise în continuare se referă în principal la disciplina educație fizică și sport și la unele domenii complementare. 5.2. Puncte forte
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
orice acțiune intenționată a omului este precedată de o stare de preparație, numită setul anticipativ. La start, acest set anticipativ trebuie să fie plasat în răstimpul dintre comanda „gata” și semnalul sonor- pocnetul de pistol. Setul anticipativ poate fi centrat, focalizat pe receptarea pocnetului, care declanșează apoi acțiunile motoare (reacție de tip senzorial), situație care caracterizează mulți sprinteri. Focalizarea pe declanșarea mișcării, a acțiunii motoare care urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se va preschimba într-un cavaler seducător: Margareta. Momentele petrecute de Faust la pieptul drăgăstos al Margaretei exprimă conflictul dintre titan și Eros. În cazul lui Faust sentimentul de afirmare intră mai puțin în jocul dragostei față de Margareta, întreaga atenție focalizându-se asupra sentimentului de dăruire. Momentele idilei Faust-Margareta evidențiază clipa mult visată, vina tragică a nenorocirii unei ființe: Stând lângă patul Margaretei, Faust visează apropierea „clipei cele frumoase”; mai apoi Margareta, după ce a trecut pragul acestei clipe spune tristă: „Liniștea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este reprezentată de hemianopsia heteronimă bitemporală. Ca și tulburările de vedere, modificările câmpului vizual se produc gradat, insidios. Legat de acest defect de câmp vizual bitemporal pot apărea o serie de simptome neobișnuite: − „orbirea post fixare” apare atunci când bolnavul își focalizează vederea pe un obiect apropiat, obiectele aflat în afara obiectului focalizat nu mai sunt − „alunecarea retiniană” este descrisă ca o tendință de a sări la rândul inferior, iar în plan orizontal, această lunecare poate duce la „încălecarea” cuvintelor, care pot apărea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rezultat și de sursă a cunoașterii, conservînd tot ceea ce s-a scris într-o limbă sau în mai multe limbi în succesiune cronologică și obiectivă, revendicîndu-se în sine de la o anumită tradiție și exemplaritate, generează, în abordările noi, aprofundări complexe, focalizate pe traseul determinării mecanismelor procesului de comunicare și de cunoaștere care fundamentează producerea, dar și receptarea de sensuri. Se admite, în general, că textul se caracterizează prin două coordonate: o coordonată constantă fixitatea, ca atribut al expresiei finite (ediție definitivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]