5,879 matches
-
practicate, din vechime, de alte populații europene și de aiurea. Vezi acest subiect tratat pe larg de James George Frazer în celebra sa carte Creanga de aur. Dacă în această privință lipsesc informațiile istorice în spațiul carpato-dunărean, în schimb, cele folclorice au supraviețuit. Într-un basm bucovinean, un meșter „sărac lipit pământului” vrea să taie „un paltin frumos, înalt și drept ca lumina”, dar copacul (daimon-ul care-l locuia) îi cere să-l cruțe. Meșterul nu-l taie și, datorită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
transpare și un alt topos : paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce mă interesează sunt formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
consacrat rezultă și din unele texte de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Le semnalez aici, chiar dacă nu este vorba anume de paltin, ci de alte soiuri de copaci (castan, păr). Și chiar dacă textele respective nu fac parte propriu-zis din literatura folclorică, ci din cea cultă. Este vorba de texte semnate de Alecu Russo și Vasile Alecsandri, ambii foarte buni cunoscători ai folclorului românesc. În amintirile sale din anii copilăriei (Amintiri, 1855), deci dintr-o epocă ante- rioară plecării lui în Elveția
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scara cerească joacă același rol cu arborele ceresc, fiind două motive mito-simbolice omoloage și interșanjabile. Ca atare, prezența scării în preajma unui „paltin mare cu vârfuri pe cer” este superfluă în bună măsură. Dar astfel de tautologii sunt frecvente în textele folclorice. În basmele și legendele lumii, eroul ajunge în cer (în paradis etc.) urcându-se pe un copac miraculos (sau plantă) care crește până la „toartele cerului”. Foarte răspândit în Europa (37, p. 302), acest tip de basm este bine reprezentat în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Consemnez deocamdată faptul că, în toate cazurile comentate, copacii (paltinii) cresc din trupurile unor eroi îngropați (de vii) care continuă (chiar dacă, uneori, aparent) să trăiască (soția meșterului Manole) sau chiar revin la viață (feții cu stea în frunte). Același motiv folcloric complex apare într-un basm ardelenesc, Mama cea rea : „[Pe fată] o aflară moartă și mult timp o plânseră și o jeliră, ca pe o soră a lor, în urmă-i făcură un coșciug de aur ș-o așezară într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care ciobanul cere să fie înmormântat : învelirea trupului cu gluga (bundița, șuba, guba, sumanul), expunerea deasupra pămân- tului, relația defunct-paltin, supraviețuirea post-mortem. Sunt aspecte pe care le-am întâlnit în totalitate în colinda Toader Diaconul și parțial în celelalte texte folclorice comentate. Unul dintre aspectele comune este învelirea cadavrului (cu scop evident de prezervare magico-mitică a acestuia) înaintea expunerii la înălțime. Pe când la călugărița din colindă este vorba de o „înfășare” totală, la ciobanul din Miorița pare a fi vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în paltin (18, p. 44), a basmului Mama cea rea, în care sicriul fetei este expus „într-un vârf de paltin” (44, p. 147) ș.a.m.d. Pentru imaginea sicriului suspendat în literatura folclorică inter- națională, vezi și motivul AT- 709. Ar fi vorba de un rit funerar arhaic, numit de antropologi și paleoetnologi erhöhte Bestattung (48), adică înmormântarea la înălțime, pe platforme de lemn, în copaci ș.a. Așezarea la înălțime a cadavrului se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vezi și 49). Este greu de imaginat și, cel puțin deocamdată, de demonstrat că astfel de rituri funerare (practicate din paleolitic) ar fi putut supraviețui atât de târziu în spațiul carpato-dunărean (51), încât să rămână înmagazinate în „memoria” unor texte folclorice. Referindu-se la ediția anterioară a prezentei cărți, folcloristul Constantin Eretescu admite noutatea abordării mele : „funcția funerară a paltinului, neexplorată până astăzi în literatura noastră etnologică”. Dar el crede că ipoteza privind supraviețuirea în cultura tradițională românească a unor străvechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
admite noutatea abordării mele : „funcția funerară a paltinului, neexplorată până astăzi în literatura noastră etnologică”. Dar el crede că ipoteza privind supraviețuirea în cultura tradițională românească a unor străvechi rituri funerare „este puțin probabilă” (138, pp. 44-46). Totuși, anumite texte folclorice și obiceiuri magico-rituale conțin unele evidențe greu de ignorat (118). Karl Meuli a arătat că vechea practică a expunerii cadavrului la înălțime a fost izgonită treptat de civilizații și religii superioare, aria ei de răspândire restrângându-se mereu. La grupe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu apare motivul „blestemarea/binecuvântarea copacilor” (bradul este amenințat cu tăierea, dar nu bleste- mat). Această neconcordanță ar putea fi justificată de caracte- rul pregnant etiologic al legendei Sfântului Sisinie, caracter care a contaminat probabil și „poveștile” copacilor. În producțiile folclorice neetiologice (cum este bocetul sau descântecul) acest motiv nu apare. Mai mult decât atât, de regulă, în „descântecele de Samcă (Avestiță)” nu este atestat deloc motivul „copacii întâlniți în cale” (vezi cele publicate de Simeon Florea Marian în 1868 ; cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al paltinului. în acest sens, trebuie să atrag atenția (mai ales cititorilor mai puțin avizați) că alte soiuri de copaci - bradul, mărul - beneficiază de reprezentări mai substanțiale și (probabil) mai arhaice în cadrul dendromitologiei românești. În unele dintre exemplele de texte folclorice date mai sus pare să fie evident faptul că paltinul a înlocuit alți copaci „clasici”, el fiind atestat mai rar sau chiar accidental în comparație cu bradul sau mărul. Dimpotrivă, în alte texte folclorice, paltinul apare în marea majoritate a variantelor comentate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dendromitologiei românești. În unele dintre exemplele de texte folclorice date mai sus pare să fie evident faptul că paltinul a înlocuit alți copaci „clasici”, el fiind atestat mai rar sau chiar accidental în comparație cu bradul sau mărul. Dimpotrivă, în alte texte folclorice, paltinul apare în marea majoritate a variantelor comentate. Dar chiar substituirea de care aminteam este simptomatică. Se pune întrebarea de ce și în ce condiții mentalitatea populară a înlocuit copaci cu bogată tradiție cu unul aparent fără tradiție, cum e paltinul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
consolez, de asemenea, cu speranța că am reușit să dau puțină culoare unei „pete albe” și cu convingerea că descifrarea valențelor speciale cu care a fost încărcat paltinul ar putea duce la aprofundarea înțelegerii și la îmbogățirea semnificațiilor unor texte folclorice, legende apocrife, credințe mitice și practici rituale. IV. Balaurul și solomonarul. Termenii unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar în cadrul mitologiei române, originea solomonarului este o problemă controversată. Această situație nu este motivată, ca în cazul altor „pete albe” din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tradiția referitoare la Solomon a trecut în sfera tradiției referitoare la solomonari ? Când și cum s-a produs acest din urmă fenomen ? Cum se explică asemănarea (în multe privințe, identi- tatea) dintre solomonarul român și omologi ai acestuia din tradiția folclorică a unor populații învecinate ? Cum se explică supraviețuirea în paralel, în mentalitatea populară, a tradițiilor referitoare la solomonar și a celor referitoare la Sf. Ilie, în condițiile în care ambii guvernează aceleași fenomene atmosferice ? ș.a.m.d. Iată doar câteva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vorba de un accesoriu magic străvechi, ale cărui semnificații s-au atrofiat de-a lungul timpului, fie, dimpotrivă, este vorba de un element împrumutat relativ recent din alte sfere mito-rituale (împrumut care nu a apucat să se generalizeze). Potrivit informațiilor folclorice privind rolul magic atribuit toacei solomonarului, aceasta nu poate fi considerată decât forțat ca fiind un posibil echivalent al tobei șamanului. Sunetele produse de toaca solomonarului pun în mișcare sau opresc „duhurile”, dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ipoteze (kapnobates = preot „călător prin nori”, prin analogie cu aerobates = „călător prin aer”, la Aristofan, Norii, 225, 1503) este în măsură să justifice o discuție privind o posibilă relație, pe verticala timpului, între preoții traci kapnobatai și solomonarii din tradiția folclorică românească. Dosarul comen- tariilor (pro și contra) este, și în acest caz, destul de bogat. Posibilitatea acestei filiații a fost enunțată pentru prima dată (ce-i drept, într-un mod interogativ) într- un studiu semnat de Ion Taloș (3), la care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
verificat științific” (4, p. 123) și că este „dificilă și doar ipotetică asimilarea șolomonarilor cu acei inițiați dacici” (4, p. 126). Unul dintre argumentele invocate de Coman pentru a combate ipoteza asimilării în discuție constă în aceea că, pe când tradiția folclorică îl prezintă pe solomonar călătorind prin nori călare pe balaur, autorii greci nu descriu vreo imagine similară relativ la preoții geto-misieni „călători prin nori”. Argumentul în sine este interesant, dar (din păcate !) nu se poate ști dacă Strabon a preluat de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un disc de jad cu care „a pus în orânduială pământul și apele” (61, pp. 309-314 ; 141, pp. 66 și urm. ; 142, pp. 235 și urm.). Multe dintre aceste motive mitice au supraviețuit în tradiția chineză, regăsindu-se în texte folclorice (63, p. 145). b) Un vechi poem babilonian (secolul al XIV-lea î.e.n.) îl prezintă pe Adapa din Eridu, mare preot al zeului Ea. Printr-o incantație magică, Adapa a rupt o aripă a Vântului de Sud (imaginat ca o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitologiei populare. El este o „figură ambivalentă și controversată totodată”, în sfera căreia ar coexista mai multe straturi : „a) motive legate de ciclul inițierii și cetele de inițiați (școala subterană, alesul, lupta rituală cu demonii) ; b) dimensiuni epice asociate ciclului folcloric al regelui Solomon (omnisciența, obiectele cu atribute magice, graiul animalelor, puterea asupra furtunii) ; c) interferențe (firave, însă) ale tematicilor creștine (cartea sacră, diavolul dascăl, vindecarea sufletului) ; d) bănuite, dar deloc incerte, contururi ivite din posibila descendență a șolomonarului din zeitățile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și un arhaic zeu al furtunii. Mai mult decât atât, datele folclorice care există în privința solomonarilor pot fi folosite (evident, cu mare prudență) pentru a reface și completa portretul puțin cunos- cut al zeului furtunii și, respectiv, al preoților acestuia. 3. Balaur - solomonar Unii cercetători au încercat deja, cu rezultate notabile, astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar putea dovedi utile. În opinia mea, motivul central și punctul-cheie în mitologia solomonarului este relația acestuia cu balaurul furtunii. Sunt de acord cu opinia lui Traian Herseni privind faptul că balaurul este, în această parte a lumii, o reminiscență folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul acvatic precosmogonic (5, p. 16). Tot Traian Herseni susține „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice și faptul că posibilitatea „îmblânzirii” acestora de către magicieni (preoții geto-daci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
discuție. Dacă păstrez criteriul maniheist, utilizat în vederea clasificării ființelor mitolo gice românești (11), va trebui să aduc corecțiile care decurg din aserțiunile de mai sus. Balaurul este o ființă malefică, spre deosebire de solomonar, care ar trebui inclus în categoria ființelor mito- folclorice benefice. Revenind la relația dintre cei doi termeni ai binomului, să precizez faptul că adversitatea dintre balaur și solomonar decurge din chiar antagonismul lor. În pofida aparențelor, această adversi- tate este una de tip clasic. În unele privințe, ea se suprapune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ia de soție pe fata salvată din ghearele monstrului. Se pare că motivul „potolirea foamei monstrului” a înlocuit motivul, mai arhaic, „potolirea foamei sexuale a acestuia”. Dar substituirea nu s-a produs întotdeauna complet, astfel că în unele texte mito- folclorice au supraviețuit, suprapuse, ambele motive, prevalând însă cel bănuit de mine mai arhaic. Într-o legendă bănățeană, „la o fântână, balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare după ce o iubește” (81, p. 482), iar într-un basm
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia. Punând în discuție posibilitatea supraviețuirii în forme folclorice a tradiției arhaice referitoare la preoții-anahoreți daco-geto-misieni, merită să comentez unele mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din alte perspective decât cea a studiului de față. Se știe - sau cel puțin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe cel care încalcă vreun alt tabu (173). Am insistat acum, ca și cu alte prilejuri, asupra motivului „legării” magice, pentru că a fost neglijat de cercetători, în pofida abundenței atestării sale și a rolului important pe care îl ocupă în cadrul mitologiei folclorice românești. Dimpotrivă, în alte mitologii, acest topos esențial a fost studiat și mecanismul său magico-simbolic a fost desfăcut de savanți de talia lui Georges Dumézil (15, pp. 17-33), René Guénon (16, pp. 178-188), Mircea Eliade (14, pp. 120- 163) și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]