8,186 matches
-
ai lui Dumitru Sinu își luaseră neveste canadience, doar Titi Filip se orientase spre frumoasa lui grecoaică. Eugen Ștefănescu se căsătorise cu o sârboaică, originară din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o voce frumoasă și cânta în corul unei biserici din Montreal” - își amintește nea Mitică. Cu o atracție deosebită spre strălucirea banului, Zâna - pentru că așa se numește doamna Ștefănescu -, dorea ca Eugen să facă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
să arate celor care se aflau prin preajmă, că el, doctorul american, proprietar al unui spital, a șase clinici și al câtorva ansambluri de apartamente (condomenii) în California acelor timpuri, mai are în plus și această virtute de vorbitor de franceză. O reconfirmare a faptului că snobismul nu și-a ales niciodată adepții pe criterii tabu, și că nu ține cont nici de poziția socială, nici de condiția materială. “Ieșea cu mine să vorbească franțuzește - continuă istorisirea Dumitru Sinu - iar eu
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
cu mine să vorbească franțuzește - continuă istorisirea Dumitru Sinu - iar eu, deși aveam hotelul pe atunci, mai lucram în timpul liber și la el la spital, mai mult pentru socializare. Îi plăcea să impresioneze, rupând câteva cuvinte și expresii într-o franceză stâlcită”. Când au ajuns la cabinetul medicului, Nicu Stoicoiu a fost chestionat asupra durerii care îl supăra. Pentru a fi cât se poate de explicit, inginerul a cerut o foaie de hârtie și un creion și în câteva minute, a
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
Costică scria articole pentru guvernatorul provinciei Quebec”. Am aflat de la nea Mitică un lucru interesant: cele mai reușite articole semnate de omul cu funcția cea mai înaltă din administrația provinciei canadiene, le scria Costică Vâlceanu. Vorbea și scria într-o franceză impecabilă, era un desăvârșit mânuitor al condeiului și alături de inteligența-i strălucitoare, talentul în ale scrisului l-a făcut celebru în toate cercurile intelectualității canadiene. „Cum să te las acum să mergi singur acasă?” Mitică și Nicole Sinu erau printre
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
tot timpul la dispoziție și-i vorbea la nesfârșit despre tainele, bucuriile și capcanele exilului, despre oameni și locuri, despre istorie și cultură. La rândul său era uluit de cultura vastă a doamnei Elian și de ușurința cu care vorbea franceza și germana. Nestăvilita-i curiozitate nu l-a lăsat în pace și a întrebat-o într-o zi, cum a reușit această performanță. Ambiția mea a fost să vorbesc la fel de bine ca ei! - a venit simplu și clar, răspunsul stilatei
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
puțin de trei prefațe, semnate de academicienii Constantin TOMA, Răzvan THEODORESCU și prof.univ.dr.Constantin FROSIN-membru corespondent al Academiei Europene, 6 capitole, două postfațe, semnate de academicianul Ion DEDIU și prof.univ.dr.Victor CRĂCIUN, cuprinsul fiind încheiat de câte un rezumat în franceză și engleză. Numai aceste date și ar fi arhisuficiente pentru a vă da seama de soliditatea informațională a lucrării, de profesionalismul celor care au întocmit-o și o semnează. În Cuvântul Înainte se prezintă impresionanta operă științifică a distinsului profesor
UN OM DIN ALTA LUME-PROF.UNIV.DR.VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357451_a_358780]
-
depărtării/ pe care le aprind/ cu luminile lacrimei/ să mă vindec/ de mine/ ars la suflet/ din toate părțile." (Quinta essentia) Parcurgând cele 175 de pagini ale ediției trilingve și comparând textul românesc cu traducerea lui excelentă în engleză și franceză, rămânem profund impresionați de talentul exploziv al eruditului savant orientalist, rigizorul Nicolae N. Negulescu, care, în mod evident, ne-a îmbogățit elasticitatea limbii literare române cu imagini surprinzător de inedite și într-adevăr sublime. Cartea fiind dedicată Curții Regale din
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
de fete); clădirea liceului este lipită de clădirea teatrului Bulandra, Grădina Icoanei. În pauze fugeam la Bulandra și acolo mă uita bunul Dumnezeu, ori la repetiții, ori la spectacole... Într un fel, datorită dirigintei mele, doamna Anca Marcuțiu, (profesoară de franceză) am urmat cariera de actor. O piesă de liceu, în franceză, Molier, „Bolnavul închipuit”, două minute pe scenă, și..gata... m am îmbolnăvit pe viață de iubirea acestei profesiuni. Pe urmă a urmat facultatea de teatru și film unde am
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
Icoanei. În pauze fugeam la Bulandra și acolo mă uita bunul Dumnezeu, ori la repetiții, ori la spectacole... Într un fel, datorită dirigintei mele, doamna Anca Marcuțiu, (profesoară de franceză) am urmat cariera de actor. O piesă de liceu, în franceză, Molier, „Bolnavul închipuit”, două minute pe scenă, și..gata... m am îmbolnăvit pe viață de iubirea acestei profesiuni. Pe urmă a urmat facultatea de teatru și film unde am avut privilegiul să o am profesoară pe dna Sanda Manu. În
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
an de muncă la țară, atunci când ai posibilitatea să te relaxezi, nu mai contează condițiile, însă cele oferite de dumneavoastră au întrecut toate așteptările. - Mă bucur. Lucrează la țară? întrebă mirat rotofeiul de director. - Amândoi lucrăm. Eu sunt profesor de franceză într-o școală din Dobrogea și ea este inginer zootehnist în aceeași localitate. Obrajii Săndicăi se colorară a doua oară în roșu aprins. Deci identitatea sa era cosmetizată de familia prietenului său. Doctorul Trăistaru l-a informat pe director că
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Mircea ZACIU. Angela Baciu - poet și publicist Angela Baciu este poet, publicist, consilier și promotor cultural, membru în Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași. Autoare a unor cărți de poezie, publicistica și literatura pentru copii, poezia să este tradusă în franceză, engleză, cehă, maghiară, slovaca, arabă, etc. Printre volumele de poezie publicate de această se numără: “ Fragmente dintr-o cavatina ”, “ Ce departe e iubirea aceea ”, “Maci în noiembrie ”, “ Sentimente captive ”, “ Trei zile din acel septembrie ”- Premiul Uniunii Scriitorilor din România,filiala
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
viață. La vârsta de 10 ani s-a mutat împreună cu părinții și fratele său în Republica Moldova. 5 ani mai târziu, obținând o bursă de studii în România, va face primii pași spre chemarea sa muzicală. Astăzi vorbește fluent italiana, rusa, franceza, engleza și limba internațională a cântecului. Care a fost primul tău contact cu muzica și care a fost genul muzical care te-a fascinat? Adevărul e că nu îmi amintesc exact când a fost, dar cu siguranță în copilărie. Îmi
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
în Belgia. Am întrebat-o pe doamna Nicula ce părere are despre Belgia. “Este ca o grădină civilizată - răspunde fata preotului Tatu - cu oameni politicoși, prietenoși, civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbește în Flandra și zona Bruxelles), engleza și italiana”. Cu toată drama petrecută în familia preotului Gheorghe Tatu din Sebeșul de Sus în vremurile tulburi de după venirea regimului comunist la conducerea României, iată că urmașii lui
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
mulți ofițeri din trupele de ocupație ale Austriei, agenți infiltrați în Elveția, Austria, Franța și chiar Suedia unde el este invitat la un dialog al episcopilor ortodocși și anglicani, două rânduri de anchetatori: unii basarabeni, alții care reiau interogatoriul în franceza pe care o vorbește anchetatul, supraveghetorii ruși ai acestora culminând cu Beria, destui români dubioși lucrând direct cu KGB-ul, echipe de provocatori și urmăritori la Paris, Zurich, Baden-Baden, Munchen, Cairo și Alexandria, Innsbruck, Gratz, Viena... E o muncă, o
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
paginile acestei cărți ce poate fi numită fără ezitări „carte-document” au fost răsfoite de conaționalii noștri din întreaga diasporă, dar au putut fi citite și în alte limbi pentru că unele, îndeosebi cele cu referire la România, au fost traduse în franceză, engleză și germană. Nu sunt în măsură să fac aprecieri critice însă consider că este un motiv în plus pentru a-l așeza pe Octavian Curpaș în rândul românilor care-și iubesc obârșia și neamul, promovându-i cultura, tradiția și
LA MULŢI ANI, OCTAVIAN CURPAŞ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358113_a_359442]
-
că tocmai poezia ființei lui scăpa unui astfel de demers, oarecum simplificator. Și a-tunci, în mod firesc, am recurs la scris, adică m-am întors spre ceea ce făcusem în copilărie, cînd, pe la 14 ani, publicasem două volume de poezie, în franceză. M-am întors, prin urmare, fără să îmi mai dau seama aproape, spre poezie, fără a mai aborda versul ca în Aveu și Souvenir, dar proza mea, de aici din ultima carte, este tot o amintire a mărturisirii în jurul unor
INTERVIU CU IOANA CELIBIDACHE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358106_a_359435]
-
Austria. 1 Rezultatele acestor studii au fost publicate în lucrarea: Glauben heilt - Beten hilft - Und Ärzte können es beweisen. Wer glaubt, lebt länger, Verlag Ueberreuter, Wien 2000, de către Hermi Amberger. Autoare s-a născut în Viena și a studiat: engleză, franceză și teatru. Este jurnalistă și publică în: Vogue, Profil und Kurier, trăiește la New York și Viena. 2 Engelbert GROß, Religion als Wahrnehmung. Konzepte und Praxis in unterscxhiedlichen Kulturen und Kirchen, Lit Verlag, Berlin 2006, p. 27. 3Das Ergebnis einer Untersuchung
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
nu tu ești vinovată, poate că eu sunt acela. Poate că nu cunosc la fel de bine limba franceză ca și tine. - Dragul meu Giacomo, tu îți consumi câțiva euro pe telefon ca să te scuzi că nu te-ai exprimat corect în franceză, sau ai dorit de banii aceștia totuși să-mi spui cu totul altceva? Bănuiesc că nu pentru asta mai sunat așa de dimineață. - Of, iubito, voi românii sunteți foarte dificili, foarte suspicioși. - Vrei să mă faci să înțeleg Giaco, că
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]
-
am ales deci, nivelul superior. De fapt nu eram singura „turistă temerară”. Lume pestriță, majoritatea tineri, gălăgioși, veseli și entuziasmați, îmbrăcați fistichiu... în funcție de zona geografică de proveniență. Alături, pe bănci se vorbeau o mulțime de limbi... de la engleza americană la franceză și de la chineză la daneză...Cei din țările nordice erau în tricouri, cu brațele descoperite, unii chiar în pantaloni scurți, alții, precum americanii, erau infofoliți în geci groase, iar asiatici în... curelele aparatelor de fotografiat și de filmat. Aceștia din
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
nevoie trebuia să particip, ca să ascult inepte cuvântări, pe aceste vitralii îmi poposea privirea. Mai cu seamă contemplam frumoasa vară, cu straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba rusă. În holul spațios al Casei de cultură, catafalcul înalt și sicriul acoperit cu o imensă horbotă albă, de sub care se înălțau protuberanțele trupești ale defunctului, te țintuiau
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
vitralii îmi poposea privirea. Mai cu seamă contemplam frumoasa vară, cu straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba rusă. În holul spațios al Casei de cultură, catafalcul înalt și sicriul acoperit cu o imensă horbotă albă, de sub care se înălțau protuberanțele trupești ale defunctului, te țintuiau locului încă de la intrare prin prezența lor masivă. Pe peretele
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
la pensie și de atunci mă ocup cu pescuitul sportiv de guvizi pe Marea Neagră, la malul căreia am o barcă cu motor, mai târziu și cu scrisul. Descoperind plăcerea internetului în anul 2009, la sugestia unei cunoștințe virtuale, profesoară de franceză în Satu Mare, Viorica Cherecheș, am început să scriu povestiri pescărești, cu aventuri la mal de ape dulci sau al mării, ori din barcă pe mare. Tot la indicația ei am început să le postez pe un site din Arizona și
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
depărtării/ pe care le aprind/ cu luminile lacrimei/ să mă vindec/ de mine/ ars la suflet/ din toate părțile." (Quinta essentia) Parcurgând cele 175 de pagini ale ediției trilingve și comparând textul românesc cu traducerea lui excelentă în engleză și franceză, rămânem profund impresionați de talentul exploziv al eruditului savant orientalist, rigizorul Nicolae N. Negulescu, care, în mod evident, ne-a îmbogățit elasticitatea limbii literare române cu imagini surprinzător de inedite și într-adevăr sublime. Cartea fiind dedicată Curții Regale din
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
vedere. Și aceasta pentru că educația în sine înseamnă schimbare și dezvoltare. „Cu ceea ce trebuie să rămânem din școală, atunci când vom uita tot ce am învățat, este educația.”..., spune o veche cugetare. Iar Carmen Mărgan, profesor titular cu gradul I, de franceză și engleză, la Școala Nr. 2 din Lugoj, județul Timiș, a consiliat generații de elevi cu personalități diferite, având mereu în minte și în suflet această vorbă cu tâlc. Pentru ea, satisfacțiile au venit în mod firesc, ca o desăvârșire
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]