8,979 matches
-
sunt reprezentate de creșterea secreŃiei acide gastrice și stimularea peristaltismului intestinal, stimularea centrului vomei. RespiraŃia este stimulată prin acŃiune asupra corpusculilor carotidieni și aortici. Asupra sistemului nervos central nicotina are efecte stimulante determinând tremor, diminuarea emoŃiilor, creșterea capacităŃii de concentrare. Fumatul se asociază cu efecte metabolice datorate creșterii secreŃiei suprarenale de catecolamine care determină accelerarea ratei metabolismului, diminuarea aportului caloric și scăderea în greutate (17Ă. În plus, nicotina stimulează secreŃia de hormon antidiuretic și b-endorfină scăzând și secreŃia hormonală a lobului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cronică. Expunerea acută la acroleină activează matrix metaloproteazele și poate avea efecte de destabilizare a plăcilor de aterom, cu precipitarea evenimentelor coronariene acute. Studiile pe animale de laborator au arătat că inhalarea de acroleină în concentraŃii similare celor implicate în fumatul pasiv poate induce disfuncŃie endotelială. S-a dovedit că acroleina și crotonaldehida pot produce ambele inflamaŃie neurogenică cu hipersensibilitate respiratorie. Alte aldehide precum formaldehida, butiraldehida, acetaldehida, deși sunt mai puŃin toxice, contribuie la toxicitatea acroleinei sau aldehidei crotonice. 2.3
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și prostaglandinei E2 a fost demonstrat ca fiind de maximă importanŃă în producerea cancerului pulmonar, gastric și al vezicii urinare la fumători, în timp ce datele referitoare la rolul tromboxanului A2 și prostaglandinei I2 sunt încă insuficiente (30Ă. 2.7. Metalele grele Fumatul aduce în organism cantităŃi mici de metale grele: cadmiu, crom, nichel, plumb și stronŃiu. Este cunoscut efectul acestora în inhibarea lanŃului de transport al electronilor și în creșterea generării speciilor reactive de oxigen și, implicit a stresului oxidativ. A fost
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cadmiu, crom, nichel, plumb și stronŃiu. Este cunoscut efectul acestora în inhibarea lanŃului de transport al electronilor și în creșterea generării speciilor reactive de oxigen și, implicit a stresului oxidativ. A fost demonstrat efectul expunerii cronice la metale grele, prin intermediul fumatului sau profesională, în patogenia afecŃiunilor sistemului cardiovascular, precum și în carcinogeneză, fiind implicate în dezvoltarea neoplasmelor capului și gâtului. Toxicitatea cadmiului asupra sistemului cardiovascular este dovedită. La concentraŃiile din fumul de Ńigară cadmiul dereglează transcripŃia și produce leziuni structurale ale endoteliului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de carbon. Nivelul carboxihemoglobinei plasmatice se corelează cu cel al monoxidului de carbon în aerul expirat. Datorită monoxidului de carbon, fumătorul mediu are un procent de carboxihemoglobină în sânge de aproximativ 5,5%. Nivelurile carboxihemoglobinei scad progresiv după renunŃarea la fumat, prin eliminarea respiratorie a monoxidului de carbon. Rata eliminării depinde de circulaŃia pulmonară și de ventilaŃie, precum și de nivelul activităŃii fizice. Perioada de înjumătăŃire este de 2-4 ore în timpul zilei și poate ajunge la 8 ore în timpul nopŃii. Efectele acute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
creșteri ale carboxihemoglobinei în sânge, precum și creșterea frecvenŃei cardiace și a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în repaus și scăderi ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii cu angină pectorală stabilă, în timpul efortului. În concluzie, fumul de tutun conŃine o multitudine de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
1-3mg Induce dependenŃă, afectează funcŃia endocrină Fenol 80-160µg AcŃiune carcinogenă la animale de laborator Catecol 200-400µg Carcinogen la animale de laborator Anilină 360-655µg Formează methemoglobina și astfel afectează respiraŃia Hidrazină malică 1,16µg Agent mutagen 21 CAPITOLUL 3 COMPLEXITATEA IMPLICAłIILOR FUMATULUI ÎN PATOLOGIE Studiile epidemiologice și experimentale au dovedit că cele mai importante efecte non carcinogene ale poluanŃilor atmosferici ambientali și implicit ale fumatului, survin la nivel respirator și cardiovascular. Patologiile apărute la nivelul celor două mari sisteme se află într-
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Formează methemoglobina și astfel afectează respiraŃia Hidrazină malică 1,16µg Agent mutagen 21 CAPITOLUL 3 COMPLEXITATEA IMPLICAłIILOR FUMATULUI ÎN PATOLOGIE Studiile epidemiologice și experimentale au dovedit că cele mai importante efecte non carcinogene ale poluanŃilor atmosferici ambientali și implicit ale fumatului, survin la nivel respirator și cardiovascular. Patologiile apărute la nivelul celor două mari sisteme se află într-o relaŃie de permanentă intercondiŃionare, elementele prin intermediul cărora se realizează această relaŃie complexă fiind: stresul oxidativ, inflamaŃia sistemică și disfuncŃia sistemului nervos vegetativ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
este mecanismul fiziopatologic cu un rol esenŃial în inducerea răspunsului inflamator localizat și sistemic, în organismul fumătorilor, prin generarea de radicali liberi, cu depășirea mecanismelor antioxidante endogene, care protejează în condiŃii normale sistemele cardiovascular și respirator. Fig. 3.2. Rolul fumatului în inducerea stresului oxidativ Efectele acute ale fumatului includ de la modificări minime ale funcŃiei pulmonare, frecvenŃei cardiace, tensiunii arteriale, statusului inflamator, până la insuficienŃă respiratorie acută, infarct miocardic, aritmii, accident vascular cerebral și deces, un rol important în acest sens deŃinându
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
inducerea răspunsului inflamator localizat și sistemic, în organismul fumătorilor, prin generarea de radicali liberi, cu depășirea mecanismelor antioxidante endogene, care protejează în condiŃii normale sistemele cardiovascular și respirator. Fig. 3.2. Rolul fumatului în inducerea stresului oxidativ Efectele acute ale fumatului includ de la modificări minime ale funcŃiei pulmonare, frecvenŃei cardiace, tensiunii arteriale, statusului inflamator, până la insuficienŃă respiratorie acută, infarct miocardic, aritmii, accident vascular cerebral și deces, un rol important în acest sens deŃinându-l nivelul expunerii la tutun, precum și alŃi factori
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pulmonare, frecvenŃei cardiace, tensiunii arteriale, statusului inflamator, până la insuficienŃă respiratorie acută, infarct miocardic, aritmii, accident vascular cerebral și deces, un rol important în acest sens deŃinându-l nivelul expunerii la tutun, precum și alŃi factori de risc asociaŃi. ConsecinŃele expunerii la fumat pe termen lung includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele acute, cât și cele cronice determină o scădere a călităŃii vieŃii și a speranŃei de viaŃă a persoanelor expuse la fumat. 3.1. Efectele fumatului asupra aparatului respirator Afectarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
alŃi factori de risc asociaŃi. ConsecinŃele expunerii la fumat pe termen lung includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele acute, cât și cele cronice determină o scădere a călităŃii vieŃii și a speranŃei de viaŃă a persoanelor expuse la fumat. 3.1. Efectele fumatului asupra aparatului respirator Afectarea primară produsă de fumat este localizată la nivelul aparatului respirator. Compușii chimici din fumul de Ńigară exercită efecte negative asupra aparatului respirator, prin multiple și variate mecanisme, atât în faza de gudron
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
asociaŃi. ConsecinŃele expunerii la fumat pe termen lung includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele acute, cât și cele cronice determină o scădere a călităŃii vieŃii și a speranŃei de viaŃă a persoanelor expuse la fumat. 3.1. Efectele fumatului asupra aparatului respirator Afectarea primară produsă de fumat este localizată la nivelul aparatului respirator. Compușii chimici din fumul de Ńigară exercită efecte negative asupra aparatului respirator, prin multiple și variate mecanisme, atât în faza de gudron, cât și în faza
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele acute, cât și cele cronice determină o scădere a călităŃii vieŃii și a speranŃei de viaŃă a persoanelor expuse la fumat. 3.1. Efectele fumatului asupra aparatului respirator Afectarea primară produsă de fumat este localizată la nivelul aparatului respirator. Compușii chimici din fumul de Ńigară exercită efecte negative asupra aparatului respirator, prin multiple și variate mecanisme, atât în faza de gudron, cât și în faza gazoasă, mecanismele potenŃiale de injurie fiind sintetizate în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a răspunsului la substanŃe mitogene. S-au constatat de asemenea, modificări ale celulelor inflamatorii în sângele periferic: creșterea numărului total al leucocitelor, inclusiv polimorfonuclearele neutrofile, eozinofilele, monocitele și scăderea limfocitelor T-killer, cu normalizarea acestora la o lună după renunŃarea la fumat. ConcentraŃiile serice ale imunoglobulinelor Ig E și Ig G sunt crescute la fumători. 3.1.1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOCĂ Bronhopneumopatia obstructivă cronică afectează 600 milioane de persoane în întreaga lume și prezintă o prevalenŃă în continuă creștere și o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
întreaga lume și prezintă o prevalenŃă în continuă creștere și o rată ridicată a mortalităŃii. Dacă în anul 1990 era a șasea cauză de mortalitate la nivel mondial, se estimează că în 2020, BPOC va ajunge pe locul al treilea. Fumatul este unul dintre cei mai importanŃi factori etiologici pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică. Peste 80% dintre pacienŃii cu BPOC sunt fumători. În plus, fumatul este dovedit a fi principala cauză de mortalitate la acești subiecŃi. Efectele patogenice ale fumatului în BPOC
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de mortalitate la nivel mondial, se estimează că în 2020, BPOC va ajunge pe locul al treilea. Fumatul este unul dintre cei mai importanŃi factori etiologici pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică. Peste 80% dintre pacienŃii cu BPOC sunt fumători. În plus, fumatul este dovedit a fi principala cauză de mortalitate la acești subiecŃi. Efectele patogenice ale fumatului în BPOC pot fi rezumate astfel: hiperplazia glandelor secretoare de mucus și inflamaŃie la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și diminuarea suprafeŃei de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
al treilea. Fumatul este unul dintre cei mai importanŃi factori etiologici pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică. Peste 80% dintre pacienŃii cu BPOC sunt fumători. În plus, fumatul este dovedit a fi principala cauză de mortalitate la acești subiecŃi. Efectele patogenice ale fumatului în BPOC pot fi rezumate astfel: hiperplazia glandelor secretoare de mucus și inflamaŃie la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și diminuarea suprafeŃei de schimb gazos alveolo capilar. În plus, studiile actuale au arătat că există o susceptibilitate genetică
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și diminuarea suprafeŃei de schimb gazos alveolo capilar. În plus, studiile actuale au arătat că există o susceptibilitate genetică la fumul de Ńigară la subiecŃii cu BPOC, fiind singura boală cauzată de fumat care este puternic asociată cu o afectare genetică specifică, manifestată fenotipic prin deficitul de α1 antitripsină (AATĂ. PrezenŃa BPOC la tinerii fumători reprezintă indicaŃie pentru testarea deficitului de AAT, dar acest test nu este recomandat drept screening în populaŃia generală
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu o afectare genetică specifică, manifestată fenotipic prin deficitul de α1 antitripsină (AATĂ. PrezenŃa BPOC la tinerii fumători reprezintă indicaŃie pentru testarea deficitului de AAT, dar acest test nu este recomandat drept screening în populaŃia generală. Stresul oxidativ indus de fumat în patogenia BPOC Numeroase studii au arătat rolul central al stresului oxidativ indus de fumat în patogenia BPOC. Fumul de Ńigară conŃine cantităŃi importante de radicali liberi atât în faza gazoasă, cât și de gudron. Există 1017 astfel de radicali
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la tinerii fumători reprezintă indicaŃie pentru testarea deficitului de AAT, dar acest test nu este recomandat drept screening în populaŃia generală. Stresul oxidativ indus de fumat în patogenia BPOC Numeroase studii au arătat rolul central al stresului oxidativ indus de fumat în patogenia BPOC. Fumul de Ńigară conŃine cantităŃi importante de radicali liberi atât în faza gazoasă, cât și de gudron. Există 1017 astfel de radicali liberi pe fiecare gram de tutun. Studiile experimentale au arătat că stresul oxidativ provenit din
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
marker al peroxidării lipidelor sunt prezente atât în condensatul din aerul expirat, cât și în plasma și urina subiecŃilor fumători cu BPOC. Izoprostanul reflectă efectul sistemic cauzat de speciile reactive ale oxigenului. Nivelul seric al F2 izoprostanului scade după sistarea fumatului. Studiile au demonstrat o corelaŃie între markerii stresului oxidativ și gradul obstrucŃiei bronșice în BPOC. Această evidenŃă este un fenomen secundar deoarece stresul oxidativ este prezent în orice răspuns inflamator. S-a demonstrat o relaŃie de directă proporŃionalitate între numărul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
relaŃie de directă proporŃionalitate între numărul cumulat de Ńigări fumate și declinul funcŃiei pulmonare. Hipersensibilitatea bronșică este cunoscută ca factor de risc pentru apariŃia BPOC. Răspunsul la bronhoconstrictor este un predictor important din punct devedere al deteriorării funcŃiei pulmonare datorită fumatului. Expunerea la fumat determină creșterea riscului pentru infecŃii virale și bacteriene în BPOC, aceste infecŃii deŃinând un rol cheie în determinarea exacerbărilor acute ale bolii. Există trei mecanisme importante implicate în patogenia BPOC cauzată de fumat, care potenŃează inflamaŃia: dezechilibrul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
proporŃionalitate între numărul cumulat de Ńigări fumate și declinul funcŃiei pulmonare. Hipersensibilitatea bronșică este cunoscută ca factor de risc pentru apariŃia BPOC. Răspunsul la bronhoconstrictor este un predictor important din punct devedere al deteriorării funcŃiei pulmonare datorită fumatului. Expunerea la fumat determină creșterea riscului pentru infecŃii virale și bacteriene în BPOC, aceste infecŃii deŃinând un rol cheie în determinarea exacerbărilor acute ale bolii. Există trei mecanisme importante implicate în patogenia BPOC cauzată de fumat, care potenŃează inflamaŃia: dezechilibrul proteaze-antiproteaze, dezechilibrul oxidanŃi-antioxidanŃi
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]