17,773 matches
-
într-o parte, când în alta.Toate corturile erau întemeiate, așteptându-și stăpânii să le umple cu somn și poate pentru unii și cu vise. Starostele își zâmbi în mustața stufoasă a mulțumire. Primii care puseseră în picioare cortul lor fură și de această dată aceiași voinici Iorgovani tineri, harnici și ambițioși ce țineau să arate șatrei că ei nu sunt oricine. Câteva focuri, încă întețite, mai trimiteau spre înalt trâmbe de fum, asemenea unor stâlpi în stare să sprijine un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și copiii, sunt și ei parte din proces. Judecătorul avu la început tendința de a respinge cererea avocatului Diaconescu, dar în cele din urmă se declară de acord. Aprodul își făcu datoria. Însoțiți de către oamenii de ordine, Vișinel și Mihăiță fură alăturați părinților lor. Când dădură cu ochii de o sală înțesată de atâta lume, copiii schițară o temere pe care numai cuvintele liniștitoare ale părinților și ale celor doi avocați îi făcură să-și recapete calmul. Interveni și judecătorul: - Copii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
supunere, dar vreau cât mai repede, cât mai repede, auzi!? * Pețitorii trimiși se întoarseră cu vestea că Rafira și Lisandru pot merge la familia Voicăi, deși se profila la orizont o gâlceavă pe care trimișii nu reușiseră să o descâlcească. Fură discuții îndelungi. Vijelie mai lăsase din prețul inițial, dar nu voia să renunțe la cei cinci sute de galbeni peste prețul oferit de către familia lui Vișinel. Lisandru se frământă un timp, își numără în minte toată agoniseala, dar găsi că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de sentimente însoțite de enigmatice tăceri. Călătoreau pe un drum fantasmagoric. Tinerețea refuză întotdeauna orice, în afara viselor frumoase, pentru că ea nu cunoaște nici un fel de obstacole. Vișinel o ținea pe Voica strâns, aproape de el, de teamă să nu i-o fure noaptea. Orașul, care li se păruse nu demult foarte aproape, fugise departe, șatra se scufundase undeva în adâncuri. Numai ei doi planau deasupra unei lunci pline de ierburi, de tufișuri și flori nemuritoare ce îmbătau împrejurimile cu mirosurile lor tari
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
doar în treacăt în acest op. Ursita copilăriei furate dezvăluie în modul cel mai convingător înclinația spre scris a autorului. Pagini de proză autentică, prin care Sorin Cotlarciuc se întoarce într-un paradis de două ori furat : o dată i-l fură timpul, cu implacabila și insesizabila lui trecere îcine, la vîrsta de aur, își face o problemă din curgerea ineluctabilă a timpului?), iar a doua oară i-l fură comunismul : ca orice copil din generația noastră, viitorul medic a fost nevoit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
se întoarce într-un paradis de două ori furat : o dată i-l fură timpul, cu implacabila și insesizabila lui trecere îcine, la vîrsta de aur, își face o problemă din curgerea ineluctabilă a timpului?), iar a doua oară i-l fură comunismul : ca orice copil din generația noastră, viitorul medic a fost nevoit să-și cîștige existența de la o vîrstă fragedă, să muncească din greu pentru o fărîmă de pîine, în timp ce părinții îi erau supravegheați, urmăriți, hărțuiți, terorizați, întemnițați de „organele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
împinge din urmă. Neașteptata revelație o datorez întâmplării stranii, petrecute în compania directorului revistei „CRONICA” din Iași, poetul și scriitorul Valeriu Stancu, în duminica Sărbătorii hribului la Vama, din luna septembrie, 2012. După îndelungile căutări ale prețioșilor hribi de toamnă, furați de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-mă cu naivitate la sintagma „Totul se plătește”. Dar nu toți au plătit pe planeta Pământ, iar din preasfintele ceruri, notele de plată ajung după anilumină. Am regretul sincer că nu posed acea Noblețe de tâlhar zămislită din Pământul care fură, două titluri recente de roman ale confratelui de cenaclu, Marian Călinescu, și nici darul povestitorului din fascinantele Amintiri din copilărie, în fapt, singurul har pe care cu titlu de excelență l-a deținut Ion Creangă pentru atâtea generații, l-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dus la Cluj la un spital universitar, cu trenul accelerat tracționat de o locomotivă cu aburi, a cărei iuțeală îviteză) nu depășea 100km/h. Contactul cu capitala Ardealului a fost surprinzător pentru un copil de grădiniță, pe care l-a furat peisajul de la prima plimbare. În mod special, vitrinele magazinelor viu colorate mă fascinau, de multe ori oprindu-mă din mers și admirând arta decorațiunilor. La un moment dat, neam întâlnit pe trotuar cu un cuplu comic și insolit, dar care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din bețe sau pietre, iar a doua zi, în zori, reveneam să scot cârligele cu peștele prins, dacă aveam noroc să-l mai găsesc. Mi s-a întâmplat să fiu urmărit, fără să mi dau seama, de șmecheri ce-mi furau peștele în timpul nopții. Dar cel mai eficient mod de pescuit interzis consta in răstocirea gârlei, acolo unde Moldova avea un braț mai secundar, care era deviat în amonte, iar în aval într-o plasă așezată de-a curmezișul apei se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu porumb învecinate. Alteori ne confecționam singuri un soi de pacioace din frunze uscate sau mătase de porumb, învelite în hârtie de ziar și apoi lipite cu limba umedă de salivă sau, în cel mai bun caz, fumam țigări adevărate furate de Costești și de Lala de la părinți, marca Naționale, Mărășești sau Carpați fără filtru. Băuturile alcoolice mie cel puțin îmi erau aproape necunoscute și mă mulțumeam numai cu apa curată de izvor. * Pe cât socot, iarna era mai greu să ne
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cărat 20 de scânduri acasă în fundul grădinii, într-un zmeuriș. A doua zi însă la prima oră, era vară și noi eram în vacanță, tanti Valeria intră la bunica, disperată că a fost călcată noaptea de hoți, care i-au furat scânduri din stiva cumpărată pentru casa începută la Câmpulung și urma să se ducă la Miliție. Mintea mea de 12-13 ani a judecat atunci rapid și rațional, mărturisindu-i totul mătușii Jeni, care a inventat o poveste, cum că alții
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cumpărată pentru casa începută la Câmpulung și urma să se ducă la Miliție. Mintea mea de 12-13 ani a judecat atunci rapid și rațional, mărturisindu-i totul mătușii Jeni, care a inventat o poveste, cum că alții au fost la furat și au dus scândurile în grădină la noi, astfel că un timp nu s-au știut adevărații făptași și, oricum, nu mai avea importanță, căci prejudiciul fusese recuperat. Cu puțină sinceritate și diplomație, poți ieși din încurcături, adesea cu „hapy
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
el așa o presimțire prin studenție și din pricina asta ne tot uitam prin vitrine după rochițele, păpuși și pantofiori roșiiîi plăceau lui pantofiorii roșii! Pe asta nu mi-ai spus-o niciodată...! zise băiețelul bosumflat, cu obrajii Îmbujorați. Mama Îl fură cu coadaochiului și-i văzu zăpăceala provocată de vorbele ei, apoi Îi trecu mâna prin părul blond și-l sărută pe creștet. Copilul acesta slăbuț, cu privire inteligentă și râs cuceritor, era "ultima ei mare dragoste", venită (după atâtea deziluzii
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vino monoton, de fierberea permanentă a trotuarelor. Și, pe lângă asta, mai era și boala. Boala aceea misterioasă, nelumească, ce-l subjuga acum Întrun ritm alert, necunoscut. Într una din zile, când stătea Întins și mângâia corzile chitarei, cu mintea departe, furat de tristețea cântecului, Își descoperi dintr-o dată unghiile subțiri și prelungi copleșite de o culoare cărbunie, ca și cum s-ar fi jucat cu funingine. La Început crezu că doar se murdărise cumva și nu acordă importanță, dar surprinderea lui crescu ceva
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fusese mare lucru (din partea mea). Chiar dacă am pretins, În câteva rânduri, că o iubesc, am făcut-o doar pentru ambientul creat (mai mult de ea). Pentru cele două pahare mari, de cristal fals, pe care le aducea uneori În poșetă (furate din restaurantul unui hotel de munte), ca să le umple cu vin ieftin (tot de ea cumpărat). Pentru rochia ei neagră (preferata), cu decolteu obraznic, pe care și-o arunca mult prea repede de pe ea. Pentru ochii ei neverosimil de alungiți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pentru că fetele, după obiceiul pământului, trebuie să aibă sub pernă și în toți pașii cu care străbat timpul, cartea nescrisă a răbdării, în așteptarea împlinirii destinului. - Mamă, eu am avut mereu credința că Alex îmi era sortit. Mi l-a furat cineva, l-a întors din drumul său. Asta este convingerea mea nezdruncinată. Aflu eu, trebuie să aflu! Știi, mamă, sunt în stare să fac o faptă necugetată. De ce? De ce? El era alesul meu, omul cu care puteam să străbat prin
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ști când și cum vă voi plăti eu gestul acesta! Nu se putea nicidecum împăca cu gândul că Ina și nu ea era aleasa. Sufletul îi devenise o rană. Olga nu putea să-i ierte Inei faptul că i-l furase pe Alex. Da, da, acesta era cuvântul: i l furase, dar para cât putea de bine, acoperind situația creată cu zâmbete și vorbe scăldate în două ape. Pentru a nu se demasca, găsi că cel mai potrivit ar fi să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Nu se putea nicidecum împăca cu gândul că Ina și nu ea era aleasa. Sufletul îi devenise o rană. Olga nu putea să-i ierte Inei faptul că i-l furase pe Alex. Da, da, acesta era cuvântul: i l furase, dar para cât putea de bine, acoperind situația creată cu zâmbete și vorbe scăldate în două ape. Pentru a nu se demasca, găsi că cel mai potrivit ar fi să ia o mină de indiferență. Cu haina aceasta a unei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bun și bucatele apetisante ajutându-i pe cei aflați sub zodia petrecerii să se distreze fără rezerve. Mulți socoteau că adevăratele clipe de fericire sunt puține în viața oamenilor și că acestea trebuiau trăite din plin. Când începu dansul, mirii fură primii în arenă, plutind pe valurile unui vals celebru. Erau fericiți! Starea lor de beatitudine se răspândi în chip benefic și asupra nuntașilor. Olga însă își răsuci scaunul în felurite chipuri, semn că întreaga ei ființă era cuprinsă de neliniști
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
serii. Părinții lui Alex, ai Inei și câțiva prieteni ai mirilor căutară să ridice tonusul invitaților, să animeze unele momente cheie ale nunții pentru ca evenimentul, socotit un accident nedorit, să se estompeze. Folosind butada oamenilor aflați în împrejurări nedorite, toți fură de acord că se cuvine a rechema voia bună ca: cele rele să se spele... Spre dimineață, prăbușiți de oboseală, după o lungă noapte din care nu lipsiseră nici unele nedeslușiri, mirii se retraseră. Nunta se termină în zorii celei de-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
procedură clară în aceste sens, stabilită prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007. Dotarea cu repartitoare de căldură este o modalitate a firmelor de a realiza unele sume de bani în mod incorect; prin ele pot fi furați locatarii. Se plătește mult pentru agentul termic furnizat chiar dacă ele sunt închise. Trebuie să plătești toată căldura care se pierde pe traseu, costurile ocazionate de efectuarea reviziilor etc. Este greu să treci de la o firmă la alta fiindcă acestea nu
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
veți aminti. — Ca de o zi pierdută. — Dacă așa considerați. — Acum pot să apăs pe buton? Nimeni nu dădu atenție întrebării. De oboseală, se așezară pe podea, apoi mâncară pizza și băură Coca-Cola. Spre dimineață li se făcu somn și fură brusc copleșiți de tristețe și milă. Simțeau din ce în ce mai acut lipsa spațiului liber plin de oxigen, mișcare și viață. În primele zile au rezolvat problema oxigenului printr-o serie de găuri date în cabină și prin deschiderea tavanului; gaura cea mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de tragismul care se ascundea printre rândurile fiecărui text. Însă în același timp era destul de greu să realizeze pericolul spre care se îndrepta cu fiecare silabă pe care o scria, pentru că, pe măsură ce textul curgea pe foaia de hârtie, el era furat de intrigă și îi era de-a dreptul imposibil să vadă țeava revolverului îndreptată spre ceafă. În acel moment, celălalt trase două gloanțe în dreptul fotoliului din fața biroului improvizat. Apoi dispăru în noapte cu geamantanul într-o mână și cu pardesiul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nici canapeaua pe care stătuse cu câteva minute înainte de a pleca la masă. În schimb tavanul, pereții și dușumeaua rămăseseră în aceleași nuanțe de roșu, albastru și orange. La început s-a simțit frustrat, i se părea că cineva îi fură unicul lucru care-i mai rămăsese: camera sa, dar i-a trecut repede, pentru că acum nu mai conta, și oricum nu trebuia să-i pese. Îi părea rău doar de canapeaua aceea moale și primitoare, dar poate că-i mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]