2,337 matches
-
diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul lui Ștefan Zeletin, ideolog recunoscut al neoliberalismului românesc, dar care, sub influența gânditorilor englezi Hobson sau Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a metodei de cercetare folosită de știința istorică 338. Problematica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca pe un diftong). Domnule comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă, să fie spus și cuvântul "domnul"! În acest timp, Lulu Ionescu, cel care, cu ideia lui genială, adusese viața pe acest curs, stătea gânditor în colțul lui de la întinsa masă a veseliei, așa cum ajunsese în acel moment. Dar, în capul lui, clocea acum și cea de a doua ideie genială. Și, fără să spună nimic nimănui, se ridică și merge în capul mesei, unde
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
1851 se opune loviturii de stat a lui Ludovic Napoleon, care se proclamă împărat, și se retrage din orice activitate publică. În 1856 îi apare a doua mare carte, Vechiul Regim și Revoluția. A lăsat și o amplă Corespondență. Scriitor, gânditor și istoric francez. Prin raționamentul său, prin critica privilegiilor, a fanatismului, a nedreptății și a prejudecăților a întruchipat spiritul Luminilor, a fost idolul burgheziei liberale anticlericale și, prin spiritul său, un prinț al întregii lumi cultivate europene; pentru mulți secolul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-și află locul până nu revin la capitalism. Dacă lectorii care au trecut ei înșiși prin totalitarism pot să-l citească pe Orwell fără resentimente, pot accepta incursiunile ironice dincolo de Cortina de Fier (Burgess, Huxley, Bradbury, Barnes) într-o dispoziție gânditoare ori tristă, cu greu vor putea să ierte entuziasmul pentru sistemul care i-a strivit. Majoritatea cărților scrise în occident despre Cortina de Fier ascund groaza în spatele ironiei. Cel mai adesea suntem puși în fața unei folosiri hilare a limbii engleze
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e o falsă claritate: dacă Woolf, Joyce, Eliot aveau un plan ce putea fi descifrat într-un final, autorii Desperado își exasperează lectorul pentru că nu par să aibă un plan. Narațiunea se despletește după bunul plac al capriciilor acestui prezent gânditor, care nu știe altceva decât să se interpună între lectură și trecutul eroilor pe care îi creează. Navigăm printre amintirile pictorului din An Artist of the Floating World (Ishiguro) fără să înțelegem clar ce urmărește autorul. Abia la o relectură
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care erau pregătiți în ateliere sau aziluri mentale. Erau cunoscuți ca idealiști și se aștepta ca ei să producă un anume număr de idei care să fie expuse sau dramatizate pentru privitori. (pp. 13-15) Ironia lui Ackroyd e lirică și gânditoare, cum e în toate romanele lui. Filozofând asupra cuvântului, stilul lui e de o accesibilitate uimitoare. Ackroyd nu suportă ideea că ceea ce scrie el ar putea fi rău înțeles sau neînțeles. Pe măsură ce citim, ne întrebăm din ce în ce mai insistent dacă Platon reprezintă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru a fi atât de consecvent în narațiune, autorul și-a filmat mai întâi scenariul și apoi l-a urmărit derulându-se invers, transcriind exact ce vede, fiecare incident, de la ultimul până la primul. Această derulare e apoi îmbinată cu imaginea gânditoare din interior, care atribuie trecutului rațiunea viitorului. Suntem învățați să judecăm începutul prin prisma urmărilor lui, să facem din aceste urmări o cauză și nu un efect. Răsturnând vechea convenție, conform căreia trecutul e cauza prezentului, iar prezentul generează viitor
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îmi taie orice chef. În viață nu există răspunsuri sau rezolvări unice ori simple. Nu poate susține contrarul decât o propagandă primitivă religioasă sau politică. LV. Singurătatea e unica trăsătură pe care o au în comun eroii tăi. O singurătate gânditoare, nu tragică. Ce aștepți de la cititor? AG. Încerc să-mi țin deoparte eul, personalitatea proprie când scriu, și atunci o împart între toate personajele mele, deși e drept că Duncan Thaw a căpat mai mult decât ceilalți. Când scriu la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mitologic la început, și apoi științific. Acest mod de gândire a fost suficient de eficient pentru a descoperi soluții rămase perene, care continuă să uimească și în vremurile moderne. Sufletul era o parte a naturii, fiind interpretat alături de fenomenele naturale. Gânditorii greci făceau observații sistematice, existența omului a fost considerată ca parte a universului, sufletul materiei cosmice, totul respectând o ordine de gândire coerentă, logică. Pe această linie de gândire s-au realizat explicații în problemele fundamentale ale reflectării și vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proprietăți lăuntrice deosebite, care reprezintă mai mult decât o formă corporală aparținând naturii. Asemenea celorlalți gânditori ai vremii, Socrate recunoaște că omul este parte a naturii, este o ființă cosmică, dar, diferit de aceștia, declară că omul este o ființă gânditoare care se raportează la sine, la o lume "interioară" alcătuită din gândire, din decizie și din intenționalitate. Omul se înțelege cu semenii săi pentru că are inteligență. Calea lui Socrate spre cunoașterea inteligenței trece pe la substanța conștiinței. În acest sens, strâns
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologice pentru modul în care a formulat și explicat este adevărat, doar indirect unele din problemele principale ale vieții sufletești. Pentru Platon, reflectarea este o problemă sufletească, ce se află suprapusă peste activitatea de cunoaștere. Ea este explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus cunoaștere conceptuală (a); a considerat că trăsăturile sufletești sunt proprii doar omului și sunt nereproductibile la nivelul senzorial al animalelor (b
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
condiții de viață. În acest fel se explică faptul că Aristotel a putut să aibă cunoștințe despre fenomene naturale foarte diverse, încât s-a ajuns ca fondatorii biologiei moderne, cum ar fi Buffon, Cuvier, Darwin, ca și marea majoritate a gânditorilor biologi clasici ai epocii moderne să împărtășească cuvinte de respect și admirație față de informațiile conținute în opera sa. Aceeași admirație față de Aristotel a fost exprimată de numeroși filosofi ai vremurilor moderne, care au apreciat modul cum a fost criticată concepția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca om: gândesc, deci sunt (om )Cogito, ergo sum. Cu acest punct de plecare, într-un compromis abil cu scolastica, ideologia dominantă a vremii, Descartes a demonstrat și existența dumnezeirii. A făcut-o, însă, doar după ce a demonstrat existența subiectului gânditor care, tocmai pentru că gândește, se instituie ca o esență independentă în unitatea sa cu natura și cu dumnezeirea, pentru a da formă cunoașterii, pentru a o face credibilă. Desigur, o asemenea credință supremă putea fi conferită doar unui om, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au puterea să dobândească o determinare proprie în raport cu cele corporale. Problemele de acest fel au fost viu disputate în decursul vremurilor, criticii găsind în ele exercitarea aceluiași dualism caracteristic cartezian. Ca și cum, pentru el, sufletul ar fi un fel de lucru gânditor (res cogitans), echivalent cu corpul, care aparține naturii, asemenea lucrurilor. La baza sufletului și a corpului se află aceleași cauze determinante. În postulatul al șaptelea din partea a doua a Eticii sale, Spinoza a spus că "ordinea reprezentărilor și a legăturii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
într-un câmp al fanteziei, populat cu eroi și legende, cu supranaturalul. Metamorfozele rămâne cea mai valoroasă lucrare a lui Ovidiu, în care el a anticipat crearea lumii, a admis ideea existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni Case și temple
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apartenența la grup. Lippmann (1922/2009) a surprins pentru prima oară importanța relațiilor dintre presă, indivizi și guvernare; lucru care l-a ajutat să acceadă în cercul apropiaților lui Woodrow Wilson și a multor alți președinți americani, inclusiv John Kennedy. Gânditori precum cei menționați anterior au ajutat la conturarea domeniului comunicării politice și la înțelegerea interacțiunilor dintre sfera politică și comunicarea de masă. Abordarea cronologică a celor mai importante studii din domeniul comunicării politice ar impune reinterpretarea unora dintre ele. Spre
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici privesc mai degrabă astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai înțeleagă unul pe celălalt și care, de aceea, înclină să se despartă. Credința nu mai colaborează cu înțelegerea. Credința riscă să se arunce, fără înțelegere, spre absolut. Se pregătește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
principiul său, privilegiază o transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
experiența lui Dumnezeu? Dacă problema experienței religioase rămâne sub semnul întrebării, tocmai datorită caracterului său irațional, mistic și încărcat de afectivitate, rămâne posibilitatea de a justifica credința în Dumnezeu pe baza unor argumente raționale. Această cale a fost aleasă de gânditorii teiști. Majoritatea teiștilor aduc obiecții împotriva fundamentării tezei realității lui Dumnezeu doar la nivelul experienței. Norman Geisler, identifică trei posibile obiecții ale teiștilor cu privire la experiența religioasă. Prima obiecție: 1) deoarece conținutul noțiunii de Transcendent este, în cel mai bun caz
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Aristotel o extrage de aici: dacă a cunoaște ceva înseamnă e fi într-un anumit raport, Dumnezeu nu poate cunoaște lucrurile contingente și schimbătoare. El poate cunoaște doar necesitățile eterne și față de această poziție a existat un dezacord total din partea gânditorilor creștini sau islamici. Ei nu puteau respinge omnisciența lui Dumnezeu și să mențină în același timp o legătură cu Scriptura 350. Ceea ce a încercat Aristotel să arate a fost faptul că un cunoscător depinde de ceea ce cunoaște, este într-o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Du-te și ține-i puțin de urât. Povestește-i, cântă-i ceva. Toma se duce. Vede surorile cum îngijesc bolnavii, dar nu vede nicăieri vreun înger cu aripi așa cum îi văzuse el în poză, într-o carte. Trist și gânditor, se întoarce acasă. La un moment dat traversează strada fără să se uite nici în dreapta, nici în stânga. Dintr-o dată, o mână îl apucă și îl trage înapoi. - Fii atent! Strigă femeia care îl observase. Nu vezi că te calcă mașina
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mulțumirile noastre distinsei Doamne Martha Margareta Maria Eugenia Cojan, prin amabilitatea căreia reedităm opera marelui gânditor creștin Nichifor Crainic. OPERA TEOLOGICĂ A LUI NICHIFOR CRAINIC (Articol publicat în „Gândirea”, an XIX. nr 4. aprilie, 1940 (număr festiv Nichifor Crainic la 50 de ani)) de Dumitru STĂNILOAE Gândirea și apostolatul lui Nichifor Crainic sunt ca o lumină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar lumina aceasta care e în fiecare sector de culoarea cea mai firească a lui, are în același timp o substanță unitară și o sursă unică. Sursa este certitudinea religioasă și concepția teologică ortodoxă a acestui fervent credincios și profund gânditor. Impozantul și cuceritorul său sistem de cugetare, extins atât de unitar pe toate planurile capitale ale spiritualității românești și împlinind atât de perfect cerințele caracteristice ale fiecăruia, e o ilustrație convingătoare a adevărului că religia ca legătură a sufletului cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]