4,715 matches
-
cauzale etc. Una dintre criticile formulate de Hollander la adresa teoriei lui Fiedler - și anume aceea că autorul american tratează conducerea de sus în jos, subordonații fiind condiderați ființe inerte, fără identitate și aflate la discreția liderului - ar putea fi ușor generalizată și asupra celorlalte teorii de până acum. Chiar atunci când teoriile prezentate iau în considerare și rolul subordonaților, acesta apare sub forma unei acțiuni implicite de la subordonați spre lideri. De exemplu, o anumită maturitate a subordonaților îl „forțează” oarecum pe lider
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
doar stilul de conducere, ci, în principal, atitudini (Rice et al., 1978). Însuși Fiedler și‑a schimbat în timp concepția referitoare la utilitatea scalei sale. Astfel, el a considerat‑o mai întâi un instrument de măsurare a distanței sociale („index generalizat al apropierii psihologice”), apoi instrument de măsurare a motivațiilor sau a ierarhiei acestora (nevoia de realizare a sarcinilor și nevoia de menținere a unor bune relații interpersonale), pentru ca, în final, el s‑o considere instrument de măsurare a complexității cognitive
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devine și mai dificilă. Am putea asista la răsturnări spectaculoase, în sensul că ceea ce un superior apreciază ca pozitiv (eficient) un altul să aprecieze ca negativ (ineficient). Acest fapt ar putea genera conflicte de rol (intrapersonale și interpersonale) care, odată generalizate, vor compromite întreaga eficiență organizațională (în plan obiectiv, la nivel de productivitate, și în plan subiectiv, psihologic, la nivelul satisfacției, atitudinilor etc.). Criteriul descris, fiind calitativ, oferă posibilitatea unei mai bune evaluări a eficienței stilurilor de conducere. Totuși, el introduce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
căpătat o asemenea importanță încât în momentul de față se vorbește nu doar de caracterul etic al deciziei, ci de un tip aparte de decizii, și anume deciziile etice. Problemele etice din cadrul organizațiilor sunt mult mai complexe și mult mai generalizate decât se recunoaște în mod curent. Hellriegel, Slocum și Woodman, care fac această afirmație, arată că problemele etice influențează deciziile luate de angajați în decursul unei zile, iar unele caracteristici ale lor fac dificile alegerile între „bine” și „rău”. Autorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezvoltare, în fine, ca adevărate spații de tranziție; boli mentale și profesionale, ca dereglări psihice apărute în mediile și contextele profesionale; boli organizaționale, ca perturbări de natură psihocomportamentală extinse la nivelul întregii organizații. Toate acestea produc efecte dezadaptative grave și generalizate care influențează nu doar viața personală a membrilor organizației, ci și viața lor socioprofesională. Ele afectează capacitatea de muncă a membrilor organizației, relațiile formale și informale dintre ei, starea lor de bine subiectivă și, mai presus de toate, randamentul muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Selye arată că a folosit cele trei particole din denumirea sindromului descris din următoarele considerente: sindrom − deoarece manifestările lui sunt coordonate și chiar, în parte, dependente unele de altele; general − pentru că nu este produs decât de agenți care au efecte generalizate asupra diverselor părți ale organismului; adaptare − pentru că stimulează și ajută achiziția și menținerea stadiului de rezistență (Selye, 1962, p. 55). În primele sale lucrări, Selye leagă însă SGA sau sindromul de stres aproape exclusiv de agenți patogeni și de reacțiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
logice pe care le întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu în cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o imagine care conservă trăsăturile lui de bază. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate. La normali elementul de
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o imagine care conservă trăsăturile lui de bază. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate. La normali elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul în care se manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de tip superior, restructurează profund activitatea și dezvoltarea tuturor celorlalte mecanisme psihice, mediati-zându le, indiferent dacă ele sunt conștiente sau inconștiente. Sub influența limbajului, percepția capătă sens și semnificație, se îmbogățește, devine observație; reprezentările, când sunt evocate cu ajutorul cuvintelor, devin generalizate. La un nivel mai profund, în absența limbajului, nu putem vorbi de formarea noțiunilor, judecăților și raționamentelor; nu este posibilă activitatea de tip „problem-solving". Cu ajutorul formulărilor verbale avem garanția memorării de lungă durată. Omul, verbalizând, reușește să transforme imaginile, să
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
După ce a optat pentru optimismul radical a lui Marx, el ia act de slăbirea criticii sau a oricărei contestări în societățile industriale avansate și se străduiește să o explice. După el, aceste societăți sunt, prin membrii lor, pradă unei unidimensionalizări generalizate. Marcuse vede în tehnicile comunicării de masă instrumentul unei manipulări. El prezintă imaginea unei societăți în care masele sunt manipulate de mijloacele de comunicare, la rândul lor supuse ordinelor marilor interese private. Dezamorsând contestarea, mijloacele de comunicare contribuie, după el
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
lesne de identificat. Publicitatea asigură legătura între produse sau servicii și oameni. Pentru a fi eficientă, în acest sens ea trebuie să corespundă produselor și să fie relevantă pentru oameni în exprimarea și susținerea unui avantaj competitiv. Aceasta este versiunea generalizată sau generică a strategiei pentru care este concepută fiecare reclamă. Specificul mărcii, specificul nevoilor consumatorilor și specificul avantajului competitiv determină strategia pentru care este concepută o reclamă sau o campanie publicitară. Totuși, indiferent de gradul său de specificitate, nu strategia
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
reacții precum: mutismul, narcolepsia - intrarea imediată a persoanei în stare de inhibiție, în situații dintre cele mai nepotrivite, catalepsia - o stare de rigiditate și creștere a tonusului postural, cataplexia - tot o stare de inhibiție în cadrul căreia se produce o pareză generalizată a tuturor mușchilor striați), Cel mai adesea, la copilul surd apar manifestări de tipul minciunii, furtului, agresiunii, neascultării, fugii etc. Neascultarea - presupune refuzul autorității, și mai ales a celei familiale, apoi a celei sociale. Acest refuz generează conflicte permanente și
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
de mai multe decenii cu majoritatea țărilor arabe musulmane din regiune. Anumite popoare, nu doar armenii, chinezii, indienii, evreii, pakistanezii sau țiganii, dar și multe altele, supraviețuiesc ca diaspora dispersării propriei etnii și exilului lor, În ciuda unei atitudini ostile destul de generalizate, uneori crudă și inumană față de ele din motive diverse și adesea neîntemeiate, printre care se numără și un antisemitism multisecular. Altele, dimpotrivă (republicanii spanioli, italienii, portughezii, polonezii din Franța), se diluează În mulțimea de emigranți și, după o fază de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mondială foarte promițătoare pentru viitor și un gigantic rezervor genetic a cărui studiere și exploatare judicioasă este fundamentală pentru progresul din mai multe domenii (farmacologie, alimentație etc.). Neliniștea stârnită de explozia demografică și de deteriorarea mediului natural Întărește sentimentul deja generalizat al iresponsabilității economice și politice cu care sunt gestionate resursele planetei. Înainte de descoperirile geneticii contemporane, constatarea diversității ființelor umane se rezuma la observarea câtorva caractere exterioare și la unele judecăți, aproape Întotdeauna etnocentriste, asupra atitudinilor, credințelor și comportamentelor proprii altor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sălbaticul”. Anumite etnii sunt grupări formate pentru nevoile administrației coloniale (populația Bété din Coasta de Fildeș). Altele și-au reconstituit unitatea după cuceriri, migrări, federalizări sau alianțe. De asemenea, un teritoriu poate fi Împărțit de mai multe etnii (cazul deja generalizat al orașelor africane), la fel cum o etnie poate fi localizată În zone aflate la distanță mare Între ele (armenii, populația Peul). Pe de altă parte, istoria orală este supusă manipulărilor. Iar Înrudirea bilaterală specifică apartenența etnică, În vreme ce apartenența la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe diferite tradiții, printre care și cea inaugurată de Școala de la Chicago și continuată de adepții interacționismului simbolic, s-au aplecat asupra fenomenelor de frustrare relativă (Ted Gurr), disonanță cognitivă (James Geschwender), normă emergentă (Ralph Turner și Lewis Killian), credințe generalizate (Neil Smelser), modernizare (Karl Deutsch) sau societate de masă (William Kornhauser). O a treia perspectivă, folosindu-se de preceptele sociologiei politice și ale științelor economice, subscrie la paradigma raționalității și propune o reflecție În termeni de resurse, incitări selective, constrângeri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incomparabile. Deși apare și se dezvoltă mai cu seamă În anumite periferii, el se difuzează mai apoi cronologic și geografic În „cercuri concentrice”: se pot astfel identifica „valuri succesive de lupte periferice de la Începutul secolului al XIX-lea până la rebeliunea generalizată a Lumii a Treia de la ora actuală”. Periferiile mobilizate Împotriva centrului imperialist franco-britanic au fost mai Întâi Germania și Italia. O dată ce aceste două națiuni au devenit și ele parte a centrului, Europa de Est și Japonia au adoptat aceeași postură, fiind apoi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îmbinarea naționalismului cu relațiile interculturale poate fi imaginată În moduri foarte diferite, după cum anterioritatea este atribuită unuia sau altuia dintre fenomene și În funcție de definirea culturii ca dat imanent sau ca o construcție contingentă. Diversitatea abordărilor nu este semnul unei confuzii generalizate: ea trebuie mai curând atribuită caracterului nodal al fenomenului considerat. A. R. & DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme. Une perspective anthropologique sur l’idéologie moderne, Paris, Seuil. ă (1991), L’Idéologie allemande. France-Allemagne, et retour (Homo Aequalis II), Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a cărei referință este greu de distins de atitudinile și comportamentele xenofobe legate conjunctural, la cei din păturile de jos ale societății, de șocurile culturale sau de concurența pentru un loc de muncă, În vremuri de șomaj și de precaritate generalizată. Putem, de asemenea, așa cum eu unul am făcut Încă de la Începutul anilor ’80, să folosim expresia de „neorasism” ă și, mai exact, de „neorasism diferențialist și cultural” ă pentru a desemna În mod specific, ca fenomen global, configurația ideologică emergentă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
irezistibilă și fundamentală „refuzare a celuilalt”, a celuilalt ca fiind diferit, străin și amenințător, atitudine sau dispoziție pe care o vom numi heterofobă (Memmi, 1982, pp. 115-118; Taguieff, 1995, pp. 302-304), ceea ce Înseamnă că rasismul este conceput ca o xenofobie generalizată și ideologizată. Problema definirii este Însă departe de a fi rezolvată. Se cuvine, din această perspectivă, să disociem ceea ce este amestecat În judecata comună și În discursul obișnuit. Vom distinge, mai Întâi, rasismul clasic, biologic și inegalitar (Banton, 1987), și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mă îndemni să scriu despre ceea ce mă enervează. În primul rând mă supără faptul că nu pot scrie la fel de mic precum ai făcut-o tu. Astfel, în volum, tu vei avea mai multe cuvinte decât mine. Mă enervează psihoza asta generalizată a vlahilor, cheful lor nebun de ceartă. Nu există multe popoare care să aibă aceeași predispoziție către ceartă. Suntem un neam de țațe curioase, certărețe, volubile, sfătoase, pupincuriste, curioase, voyeuriste. Persoanele care scapă acestei tendințe generale sunt de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
care se diferențiază nu prin referent, ci prin nuanțe afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta, prin refuzul de a răspunde la întrebare, prin exprimarea dezacordului, prin mulțimea de expresii care realizează actul de alungare (dă-i viteză, plimbă ursu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru supremație (textul poetic, rebusul, povestioarele reprezintă exemple de texte pluri-izotopice). Acest fenomen discursiv generează lectura plurală a textelor, identificată de Grupul µ. P. Charaudeau și D. Maingueneau disting o izotopie în planul coerenței semantice și o izotopie ca redundanță generalizată. Aceasta din urmă se manifestă la nivelul planului expresiei, adică al semnificanților sonori și grafici din discurs, fiind specifică textului literar (ritm, prozodie, calambur). GREIMAS 1966; GRUPUL µ 1970; GREIMAS 1972; GREIMAS - COURTES 1979; SIOUFFI 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se pune numai la nivelul local al interacțiunii, în cazul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, ca un rateu reparabil al comunicării și nici ca o incomprehensiune generalizată ce a rezultat din divergența sistemelor de norme ale actanților (ca în cazul situațiilor interculturale). Neînțelegerea poate apărea, de asemenea, la nivelul constitutiv al poziționării concurenților; se poate vorbi atunci de "dialogul surzilor". Există apoi cîmpuri discursive care implică o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]