2,277 matches
-
luna martie? Cine poate ști, de ce s-au aprins lacrimi pe mormântul dreptății? Oare în ceruri e aceeași jale precum în această zi în care am găsit dispărută o imagine a frumuseții eterne? Oare în ceruri Dumnezeu a văzut cum ghioceii mai au sufletul plâns și toate florile pământului poartă doliu în ochii lor de sinceritate? Doamne, de ce mai poți ierta în nefericiri așazisele plecări în eternitatea flămândă a blestemului plămădit din seceta adevărului? 20-03-1997, orele 1330 ÎN IARNĂ în amintirea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
așezat-o pe cap, dar fata îl prinde de mână și pornesc pe alee. Iarna era pe sfârșite. Când a venit primăvarea cu frumusețile ei, a înveselit inimile oamenilor care se bucurau de soare, verdeață, flori, ciripit de păsări. Primii ghiocei, primele viorele, primii toporași, primele lăcrămioare au fost pe rând mesagerii dragostei lui Cezar pentru Teofana. De câte ori o întâlnea în parc, îi aducea câte un buchețel de asemenea flori gingașe, iar ea fredona ca semn de mulțumire arii din „Aida
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
sărutându-se în continuare. Drăgălășeniile acestea n-au dispărut nici când aveau copii. Cele două fete care semănau perfect cu Teofana și băiatul care era leit Cezar se mândreau cu asemnea părinți ca ai lor. Ei creșteau, părinții își numărau ghioceii în păr și anii se scurgeau cu bune, cu rele, unul după altul; doar pe fereastra unui bloc de pe o stardă dintr-un cartier liniștit al orașului străbătea mereu cântecul unui pian. Acest cântec părea să fie ecoul sufletelor a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Talida Boboc, clasa a VI-a Clubul Copiilor Câmpulung Muscel județul Argeș profesor coordonator Ileana Mihaela Cîrstea Cu alai de mândri ghiocei, vesela Zână a primăverii își așterne covorul moale peste îm părăția oamenilor făcându-ne o vizită cu cât mai lungă cu atât mai plăcută. Cu rochia ei de toporași și zambile îmbătate de parfumuri, coronița din smarald și pantofi de
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
covorul moale peste îm părăția oamenilor făcându-ne o vizită cu cât mai lungă cu atât mai plăcută. Cu rochia ei de toporași și zambile îmbătate de parfumuri, coronița din smarald și pantofi de cristal, începe să danseze. Prietenul ei, ghiocelul, cu gluguța lui de argint, mică și delicată, se plimbă, învârtindu-se, peste tot. El, primul vestitor, mic și plăpând, a scos căpșorul de sub plapuma de nea. Fluturașii cei zglobii stau la rând pentru a fi pictați în culori deosebite
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
a prinselea” prin aer. Nu se zărește nici un nor vrăjmaș, de aceea păsărelele cele vesele și zglobii se văd prea bine. Pădurea mândră și bogată este cuprinsă de un verde pur, abia dacă se mai zăresc florile de „numă-uita” și ghioceii. În dumbravă e cu totul altă poveste devenită realitate - ciripit de păsărele - zumzet de vesele albine, pomi în floare și flori zâmbitoare de toate culorile și miresmele. Primăvara a dat iar tonul la viață. Oamenii au început muncile agricole pentru
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
și multe bucurii. Ziua se mărește, zăpada se mărește Grădina a înverzit Cine a venit? Sosește primăvara cu muguri și cu flori Cu șiruiri lungi de berze și cârduri de cocori Sosește primăvara și-aduce-n poala ei Atâta viorele și-atâția ghiocei Natura se trezește și din grădina ei Cu drag le împletește cununi de ghiocei. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul aurit Sorbind roua
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
venit? Sosește primăvara cu muguri și cu flori Cu șiruiri lungi de berze și cârduri de cocori Sosește primăvara și-aduce-n poala ei Atâta viorele și-atâția ghiocei Natura se trezește și din grădina ei Cu drag le împletește cununi de ghiocei. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul aurit Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit. El se.nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
-i. Acolo au plecat păsările călătoare. Radu: Dacă trece iarna grea Sigur le vom revedea. Prezentator. Au trecut trei luni geroase, vin și zile mai frumoase și, la poarta timpului bate încet-încetinel, delicatul clopoțel. Radu: Cine e? Prezentator: E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și albine Și aduce o scrisoare de la păsări călătoare. Care-anunță, că în zare vor să vie, rândunele, pițigoi, sturzi berze și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
mai variate specii botanice din Europa. Când primăvara se hotărăște să-și facă popasul în București, se oprește în prima zi în grădina Cișmigiu. Vestitorii și i-a trimis cu câteva zile înainte... Pajiștile înverzite sânt smălțate cu violete și ghiocei, ce zâmbesc șăgalnic și parcă fac cu ochiul trecătorilor maturi sau copii, care de-abia se-abțin să nu-i culeagă. Și dacă astăzi ai trecut pe aleile discrete ale Cișmigiului, privind la bobocii de pe crengi, peste noapte Primăvara înfăptuiește
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bisericii. Fiecare dintre copii se alegea cu mai mulți Tudori și cu câte un Bălcescu, ca să nu mai vorbim de mărunțișul pe care unii Îl aruncau iarna În nămeți, ca să-l Înmulțească primăvara, când bănuții galbeni aveau să răsară odată cu ghioceii și păpădia, năpădind Întreaga ogradă și toloaca din fața bisericii, unde cândva, În vremuri de demult, un mire și-a Înjunghiat mireasa. Bănuții Înfloriți aveau să-i culeagă bobocii de gâscă și de rață și chiar puii de curcă ițiți puzderie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
intră în sala căminului cultural pentru că acolo avea loc petrecerea, spre surprinderea lor, nu erau prezenți decât două perechi și un profesor care se ocupase de organizare. Sala era frumos pregătită, pe fiecare masă se afla câte un coșuleț cu ghiocei. Profesorul care se ocupa de organizare îl numi pe Radu și pe un alt bărbat, care se afla acolo să primească invitații și să ofere fiecărei femei care intră câte o garoafă și un buchețel cu ghiocei. Ramona era mândră
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
un coșuleț cu ghiocei. Profesorul care se ocupa de organizare îl numi pe Radu și pe un alt bărbat, care se afla acolo să primească invitații și să ofere fiecărei femei care intră câte o garoafă și un buchețel cu ghiocei. Ramona era mândră de misiunea lui Radu dar nu și el, care se arătă destul de stângaci, din cauza timidității lui. Era pentru întâia dată când Radu se afla cu Ramona în societate. El observă că ea este foarte cunoscută și agreată
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
porunci din Biblie. Nu știu dacă le-a învățat așa cum sunt scrise în Sfânta Scriptură, dar atunci când am plecat în lume și de fiecare dată când plecam după scurtele revederi cu ea, nu uita să mi le repete...Nici când ghioceii au înflorit pe tâmplele mele ea nu se sfiia să-mi repete: „Să nu uiți, dragul mamei...Să ai grijă”...Și lacrimile îi curgeau ca două râuri în miniatură pe chipul brăzdat de bătrânețe și ars de soare...Asta era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
seama în peșteră. Hotărăște ca de acum încolo să meargă seară de seară la Clădirea Albastră, așa o să-i spună de acum încolo acelei clădiri în care locuiește Dumnezeul Mariei. În ziua următoare, în drum spre Clădirea Albastră, Sandei culege ghiocei. Un buchet pentru mama, un buchet pentru Maria și un buchet pentru Dumnezeul ei. Se strecoară pe înserat și așează buchetul de ghiocei lângă gard. Se întoarce în peșteră și începe să cânte la pian partiturile pe care le cânta
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
acelei clădiri în care locuiește Dumnezeul Mariei. În ziua următoare, în drum spre Clădirea Albastră, Sandei culege ghiocei. Un buchet pentru mama, un buchet pentru Maria și un buchet pentru Dumnezeul ei. Se strecoară pe înserat și așează buchetul de ghiocei lângă gard. Se întoarce în peșteră și începe să cânte la pian partiturile pe care le cânta împreună cu Maria. Umple pădurea cu sunete divine, cântă din ce în ce mai tare, cântecul trebuie să străbată până la Clădirea Albastră. Sunetele se preling în trupul ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fiecare zi. Pianul i-a ținut de urât de-a lungul vremii, el o ajută să intre în rezonanță cu peștera, cu pădurea în care locuiește, cu cerul pe care îl privește în fiecare dimineață și seară, cu vântul, zăpezile, ghioceii, cu veverițele și cu lupii care dau târcoale peșterii în serile lungi de iarnă. Uneori se naște o zarvă de nedescris în jurul ei, nu poate să mai cânte, nu mai aude sunetele, acestea nu-i mai pătrund în trup, nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mare câteva țigănci... Dar nu dintre cele care se dedau la ciordeală. Nu, erau din soiul ălalalt, dintre țigăncile care răvășesc pădurile, comițând furtișaguri, însă numai de la sânul Mamei Natura: vindeau buchete de clopoței albi, adunați din pădure. Măi, Nae, ghioceii arată că începe să se desprimăvăreze. Vin, acuși, berzele, Năică... Se încălzește și drumul nostru spre Pământul Sfânt, fiindcă, pricepi și tu, măi bombălăule, că o să ne îndreptăm către sud, către miazăzi! De cald ce o să ne fie, o să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
c-au violat-o pe fata croitoresei și-au plătit-o dup-aia să tacă, dar trecem peste detalii. Sirop din ăsta, drăgălășenii, ceea ce merge la suflet... Bunicul meu, educat în spiritul corectitudinii și-al dragostei de patrie, sensibil, mirosea ghiocei iarna... suferea în zilele ploioase de pe urma rănii la șold de la șrapnele... Avea coșmaruri... nu-și revenea, scăldat de sudoare, vedea în fața ochilor chipurile celor morți în tranșee... ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu... Atmosfera de război o găsești și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
avut curaj, și degeaba s-au chinuit să-l facă s-o dea afară. Petrache n-a vrut să-l lase-acolo, l-a pus înapoi în geantă, să-l îngroape în fundul curții și, pe drum, s-a oprit la Ghiocel să dea ceva pe gât. - Era tare amărât omul... - Da, măi Sandule, era negru de supărare, mai ales că, de când îi murise nevasta, nu prea mai dădea nimeni pe la el și numai Șarik îi mai ținea de urât. - Lasă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
prea mai dădea nimeni pe la el și numai Șarik îi mai ținea de urât. - Lasă că și Petrache era spurcat la gură și-i alunga pe toți... - Ei, și el... s-a hotărât povestitoarea să pună capăt întreruperilor. Era la Ghiocel, a băut vreo două pahare, a mai cerut un rând, a venit și Andronic, pe urmă au mai venit și cei de la atelier, a mai băut și pe banii lor, le-a mai dat și Ion o bere... Când s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
l-au aruncat cu totul la gunoi... - Unii spun că de fapt Șarik nu era mort, ci numai amețit și-a luat-o la fugă... - Da, dar s-ar fi găsit măcar geanta... - Asta dacă n-o fi ascuns-o Ghiocel să nu iasă scandal și mai mare. Sau poate cineva chiar a crezut că Petrache are altceva în ea. Ce mutră a făcut oare când a dat de câinele mort? - Petrache a luat-o însă de tot razna și zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
frunze și de iarbă. Doamne, cum o să dansez cu toate pădurile și cu toate câmpiile laolaltă! O să se facă martie în tot satul, o să înmugure busuiocul după icoană, tocurile ferestrelor vor înfrunzi și cumpăna fântânii, și crucile cimitirului, vor crește ghiocei în pragul ușii, va înflori teiul în siropul de tuse. Castani cu struguri albi policandre atârnate de cer, Copoul drumul ce ducea în grădinile îngerilor. Diseară vin să culeg toate petalele scuturate, o să le pun într-un plic, duminică le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alb în do, re, mi? Vino, să trecem pragul primăverii! Ia-mă de mână și în pas de-avânt, să aducem prinosul reînvierii și-al plămădirii iubirii, pe pământ! Haide, în prima zi de primăvară, s-avem rolul de primii ghiocei; și din preaplinul ce ne înconjoară, să facem din iubire-un obicei! La masa tăcerii Astăzi mi-am găsit un loc sub acoperișul toamnei. Stau la masa tăcerii, vis-à-vis de tine, șiți mângâi privirea plină de singurătate... Vântul care ne
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
firavă, stând în prag, cu mâinile desfăcute a îmbrățișare, primindu-l cu multă ospitalitate... Prin ochii ei vioi și mirați (coborâți parcă din tablourile lui Luchian), s-ar prelinge ultima zi de iarnă, și în colțul buzelor i-ar înflori ghiocei. Știu că este o adevărată sfântă; cu mâinile ei pline de iubire (cu care a frământat pâine și griji), i-ar da viață, l-ar transforma odată cu mine într-o primăvară. Atunci, eu, primăvara, i-aș așeza brățări de toporași
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]