2,459 matches
-
sau o țuică fiartă? 163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dosare să fie „ca la carte”. Nu era pretențios, mânca orice, dar cerea ca la plecare să primească câteva păsări tăiate, brânză, ouă, smântână, câteva șunci și un bidon cu vin. Toate acestea se puteau procura de prin sate, de la gospodari, dar odată primite nu mai puteai să-i spui nimic celui care le dăduse, iar dacă venea să ceară o favoare de la primărie, de obicei, aceștia cereau să faci o ilegalitate mai mică sau mai mare, nu puteai să refuzi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trei linii, din care una curentă, o magazie și case de locuit pentru două familii de acari și magaziner. În gara Todireni a fost ridicat un castel de apă, apă adusă prin conductă din Dealul Ponor, mai exact de pe locul gospodarului Lopatnic. În urmă cu 25 ani, la vărsarea părâului Răchiți s a construit un mini bazin și din el se pompa apă în castel. Totodată s-a amenajat și depozitare a unei cantități de cărbune, cu loc de curățire a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alte produse, mai ales posesorii de suprafețe mari, contractau în special grâu și floarea soarelui, drept pentru care, în stația Todireni, CFR-ul a fost nevoit să mărească magazia de depozitare și să facă și rampă de încărcare-descărcare. Mai toți gospodarii comunei mai înstăriți, ca familiile existente: Hrapciuc, Ciornei, Primus, Lopatnic, Toma, Vlădeanu, Cozaru, Cojocaru, Gontineac, Molie, Sulugiuc, Ivasciuc, Moisii, Vieru, Șulea, Pasniciuc, Stoleru, Iftimiciuc, Tomniuc, Căunec, Cojocariu, Șpaiuc ca și multe altele și-au durat gospodării frumoase, case cu două
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-a făcut cu ceva timp mai repede și toate au adus plânsete, supărări și spaima morții. Din comuna Hlipiceni dintre cei concentrați, chemați de țară, enumăr pe învățătorii: Ciocoiu Vasile, Simionescu Ioan, Sângeap Constantin și Iordăchescu, ca și mulți gospodari de frunte ca: Iftimie Căuneac, Ciornei Dumitru, Cozar Gheorghe, Căuneac Mihai, Cozar Constantin, Boghinciuc Gheorghe, Hrapciuc Gheorghe și mulți alții. În anul 1941, la 12 iunie, I. Antonescu este înștiințat de către Hitler de „planul Barbaross” printr-o ședință comună. În urma
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a mai făcut cunoscut numele și cu diferite ocazii prin tradițiile strămoșești. Mi-aduc aminte cum în fiecare sfârșit și început de an, copiii satelor din comună umblau cu colinda, în seara de ajun a Crăciunului, iar în serile Crăciunului, gospodarii colindau la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea de vorbă cu studentul din familia rău voitoare cooperativizării. Întovărășire s-a făcut și în satul Hlipiceni, având ca președinte pe gospodarul Ion Balan. Prin politica nouă dusă de partid, viața românilor de la orașe și sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a ajuns la dezvoltarea suprastructurii, șantiere de construcții prin ridicarea de noi fabrici, blocuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trei linii, din care una curentă, o magazie și case de locuit pentru două familii de acari și magaziner. În gara Todireni a fost ridicat un castel de apă, apă adusă prin conductă din Dealul Ponor, mai exact de pe locul gospodarului Lopatnic. În urmă cu 25 ani, la vărsarea părâului Răchiți s a construit un mini bazin și din el se pompa apă în castel. Totodată s-a amenajat și depozitare a unei cantități de cărbune, cu loc de curățire a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alte produse, mai ales posesorii de suprafețe mari, contractau în special grâu și floarea soarelui, drept pentru care, în stația Todireni, CFR-ul a fost nevoit să mărească magazia de depozitare și să facă și rampă de încărcare-descărcare. Mai toți gospodarii comunei mai înstăriți, ca familiile existente: Hrapciuc, Ciornei, Primus, Lopatnic, Toma, Vlădeanu, Cozaru, Cojocaru, Gontineac, Molie, Sulugiuc, Ivasciuc, Moisii, Vieru, Șulea, Pasniciuc, Stoleru, Iftimiciuc, Tomniuc, Căunec, Cojocariu, Șpaiuc ca și multe altele și-au durat gospodării frumoase, case cu două
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-a făcut cu ceva timp mai repede și toate au adus plânsete, supărări și spaima morții. Din comuna Hlipiceni dintre cei concentrați, chemați de țară, enumăr pe învățătorii: Ciocoiu Vasile, Simionescu Ioan, Sângeap Constantin și Iordăchescu, ca și mulți gospodari de frunte ca: Iftimie Căuneac, Ciornei Dumitru, Cozar Gheorghe, Căuneac Mihai, Cozar Constantin, Boghinciuc Gheorghe, Hrapciuc Gheorghe și mulți alții. În anul 1941, la 12 iunie, I. Antonescu este înștiințat de către Hitler de „planul Barbaross” printr-o ședință comună. În urma
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a mai făcut cunoscut numele și cu diferite ocazii prin tradițiile strămoșești. Mi-aduc aminte cum în fiecare sfârșit și început de an, copiii satelor din comună umblau cu colinda, în seara de ajun a Crăciunului, iar în serile Crăciunului, gospodarii colindau la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea de vorbă cu studentul din familia rău voitoare cooperativizării. Întovărășire s-a făcut și în satul Hlipiceni, având ca președinte pe gospodarul Ion Balan. Prin politica nouă dusă de partid, viața românilor de la orașe și sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a ajuns la dezvoltarea suprastructurii, șantiere de construcții prin ridicarea de noi fabrici, blocuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare și jupite până la os, sunt prinse și biciuite cu sete, până la sânge, după care cel mai bătrân dintre gospodari își spală cu apă dintr-un șanț pantalonii pijamalei stropite de sânge. Romii în cauză vorbesc tare, nu știu dacă au de împărțit ceva; sunt agitați, dar ne lasă în pace, nu sunt agresivi. Dimpotrivă, ne privesc îngăduitori, așteptând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
găini, oi, porumbei. Ca pe pământurile noastre să se cultive mai toate tipurile de culturi în unul și același sat, de la sfeclă la pruni. Ca porcul să se taie în curte, țuica să se facă la alambicul satului și mulți gospodari să aibă teasc personal pentru vin. Paranteza mea a fost cam lungă, dar necesară ca să ne reîmprospătăm memoria. Unii o să zicem că e normal, la fel cum e normal că în zonele agro-turistice au crescut frumusețe de dotări ultimul răcnet
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și pe timpul Mântuitorului nostru domnește nemoralitatea, lipsa de credință și răutatea care se poate asemăna cu răutatea și necredința lui Irod [...]. Bogatul nu e mulțumit, săracul se tânguie, stăpânul se plânge asupra slugei...lucrătorul nu e mulțumit cu prețul lucrului, gospodarul cu prețul recoltei. Lumea e o vale de plângeri [...]. Nașterea lui Hristos la timpul său nu era pe placul tuturor, în frunte cu Irod se cutremurau toți păcătoșii [...]. Ne-a mai rămas însă mângâierea că o parte mare din poporul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
dorea ca acesta să se ridice la nivelul satului european vestic. Se mândrea cu neamurile sale dodeștene, urmașe ale răzeșilor lui Ștefan cel Mare și voia ca dodeștenii să fie cunoscuți în lumea românească drept oameni harnici, cinstiți și buni gospodari. Fiind Inspector Șef al Fundației Regale va îndruma munca Echipelor Studențești Regale cu multă dăruire de sine, într-un mod aparte, echipei care acționa în comuna Dodești, iubitul său sat de unde își avea rădăcinile. La 20 septembrie 1935, are loc
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
ă astea le spunea la 1849!...î, cum să-și împlinească datoriile către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem !î, cum să se ferească de lene și de beție, și prin urmare cum să se facă buni gospodari"1, așadar, în germene, tot programul junimist: îmbunătățirea vieții materiale a păturilor de jos și oprirea lor de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și de critică și deci să le dea acces la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
expresie este în mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața ca un simbol al continuității trăirilor spirituale. Amalgamul frământărilor artistice de mii de ani, determinant pentru crearea acestor imagini a inclus rosturile magice de ocrotire a gospodarilor de duhurile rele. Pe stâlpii porților poate fi recunoscut chipul uman în forme geometrizate, alături de imagine ale discului solar. Reprezentările antropomorfe din județul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Șișcani, comuna Hoceni. Aici, un veteran al războiului de la 1877 a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
455 î.e.n. în drama Triptolemos despre geți și și conducătorul țării Sfinte Geția: ,,Și ai lui Carnabon, care domnește acum peste geți...” Un alt fragment scăpat de urgia timpului care spune că acest conducător al ariminilor carpatini era un bun gospodar ce s-a aplecat cu mare sîrguință asupra agriculturii. Astăzi căpeteniile tîlhare și trădătoare ale românilor au distrus complet agricultura ca să fim un popor de milogi și nevrednici în fața celorlalți. Laetus istoric grec foarte vechi, a tradus în greacă scrierile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de departe și să se vadă o mare și rotundă solie. Să luați șireturile de anul trecut și să spuneți că aveți de gînd să coaseți pînza la capăt. Rizuită(scrisă) de getul Matigo”. Sub imagine: ,,Conducătorul”. Ca un bun gospodar, Matigo ne arată că are două cetăți pe care le conduce cu înțelepciune și se bucură de cinstea vecinilor sciți care i-au cerut fata în căsătorie. Poate că mutarea capitalei de la Sarmisetuzo la Enisala pe la începutul secolului lV î.e.n.
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să nu fie trecut de vreun nepoftit și se avînta unde lupta era mai aprigă. Chiar dacă foloseau potecile ascunse, strato îi prindea pe mișei fără zăbavă iar ceta- tea geților nu lăsa pe nimeni să o clevetească. Ca un bun gospodar al neamului său trimitea solii pe la vecini să mențină legăturile de bună prietenei cu ei dar și să iscodească de nu i s-a aprins vreunuia gînduri mișele de prăduire(T 27). Pentru ase-menea misiuni trebuiau oameni destoinici și isteți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor și pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins după o mică luptă. Cu mică trudă a strîns cu putere pe șeful dușman și a luat cetatea getă Sierema. Gospodarii satelor eliberate s-au închinat în fața lui boeri Bisto și au primit drept de a se așeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă”. Cum a fost judecat răzvrătitul nu se mai spune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
două” în moșia boierului, cre șteau animale și păsări, mai ales oi și capre, mai puține vaci. Pentru muncile agricole și pentru transportul cerealelor, a paielor, a lemnelor, se foloseau boii. Erau puțini cai. Tata a fost unul dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]