16,018 matches
-
În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? Îl întrebă Jeni, ce se mișca greoaie prin polatră[3] din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
polatră[3] din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece de legat și de făcut stogurile. - Au venit iar să te anunțe că joi trebuie să aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat când a fost la nevoie, așa că și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul în toamnă și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa scapă de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu câtă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 N.A. - Prezenta povestire are la bază fapte autentice. [1]formație alungită, țepoasă, cu care se termină frunzele sau unele piese florale la graminee. ( lat. arista) DEX [2]magazie unde se depozita pleava de grâu sau de orz. [3]Cameră cu tavanul înclinat, ca o anexă la casa principală. N.A. [4]Magazie unde sunt depozitate diferite obiecte necesare într-o gospodărie țărănească. [5]Cuvânt fără semnificație în realitate. N.A. [6]Obiect din lemn existent la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Da-mi face semn c-o să se-ntoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă: Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364626_a_365955]
-
2009 Locul I - Dan Norea singur pe banca de ce sunt două umbre? toamnă târzie Locul ÎI - Petru Ioan Gardă Stele-n adâncuri - între oglindă și mal, câți ani lumină!? Locul III - Ion Rășinaru Pelinul pe foc - aroma pâinii coapte din grâul cel nou Mențiune - Valeria Tamâș Sub masă bunicii soare întârziat- coșul cu gutui... Mențiune - Ana Bezem Cireșii-nfloriți- luminează-n alb și luna Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Copac desfrunzit - se presupune c-a fost iubit de vânturi Mențiune - Doina Bogdan Licăr în
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului zâmbetul e mutilat de luciul apei mâna dreaptă cumpănă adună iluzii de sub licheni aș vrea să iert cu ochii reci luna caută pământ reavăn cerne grâu așteaptă chinul încolțirii tremura ceață e spaimă . . . Pact cu "singur" . . închei un pact cu "singur" privirea pieptăna sentimente peste gard crisparea coboară un nor încărunțind fruntea geamul e închis dacă "tu"existi învață-mă să urc scară să văd cum
ILUZIE RESEMNATĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364663_a_365992]
-
graiul florilor. În poala ei creșteau cireșele dintâi, perele cu miezul roșu, merele mari cât capul unui copil, prunele brumate, halvița și mărgelele din târg. În căruța ei trasă de cai se plimba copilăria râzând. În palma ei bătătorită creștea grâul, se rotunjea pâinea, cu mâna ei tremurând turna laptele alb în olcuțe de lut, din cuptor scotea covrigei sărați pe care-i punea în palma oricărui trecător. În casa ei nu se termina niciodată pâinea pentru gurile flămânzilor. Bunica mea
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
din părinți. Incepuse să ningă peste tăcerea cu maci, mă desvelisem de piele și cald îmi era, însă mușchii mai creșteau pe copaci, oaselor mele întâmplarea le era grea ca lumina pietrelor de moară în saci ce nu lasă niciodată grâul să moară... Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și porumbei supărați, că nu le-am pus la geam grâul promis. Ieri am deschis ochii, și pentru o secundă, m-am uit pe geam, parcă era prea multă liniște și nu înțelegeam ce se întamplă, ce lipsește??... Apoi, îmi văd de cele zilnice, ies să-mi cumpăr ziarul , îmi savurez
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
să lucreze la câte o fermă veneau să câștige ceva bani. Nici vorbă. Acasă mulți nu aveau nici o bucată de mămăligă, așa că alegeau în a veni să lucreze aici, fie chiar numai pentru acea mâncare, până la apariția noii recolte de grâu sau porumb din toamnă. La această fermă ce aparținea de Întreprinderea ,,C. BURCĂ”, nume al unui așa-zis lider erou comunist, de care nu am auzit prea multă vreme după aceea. Tata m-a luat acasă unde trebuia să păzesc
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
să văd cum e să fii splendoare din revelații strâns-am bucurie machiată la un ochi când altul doare de-atâta vară iarăși o stihie se plimbă-ntre iluzii solitare desculță printre picurii de rouă privirea lunecând pe spic de grâne s-a ridicat spre cer când norul plouă și-a coborât în palmă colț de pâine desprinderea de lumea pământeană mi-a-ncins trăirea într-un fir de sensuri rostogolind în mine o dojană m-a pus să mă adun
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
mine te-ai rugat, la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău și de cei de-acasă; Te aștepți să vin, să mă vezi, în Culme,/ Cu fete la grâu, sau trăgând la coasă?/ Chinurile ce Domnul mi le-a suferit ... ,/ Te gândești la mine, și mă vezi la fel;/ Sfânta leturghie ... demult s-a sfârșit,/ Tu stai ca-n altar și te rogi la El:/ „Pentru ce, slăvite! Mamele
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
anul 1975 a trăit un adevărta coșmar: tatălui său, Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu!) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori/ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu!) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori/ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-a venit
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
chiar de ei in rocile moi ale versanților arizi, verticali, aproape lipsiți de vegetație și de apă. Intrările în grote lor erau strâmte, însă odată depășit acest prag se deschideau încăperi largi unde stăteau cu toții acolo împreună cu vitele, cu oile, grânele ori proviziile lor. Tot în aceste grote care înaintau mult sub versanții abrupți aveau săpate gropi care atingeau pânze de apă subterane și aveau deci mici izvoare captate în mici cuvete care le asigurau apa atât lor cât și animalelor
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
odată cu înserarea, bulevardul era lucios sub felinarele aprinse. Se sfârșise un spectacol în care Doina Badea a susținut un recital ce mi-l aduc aminte, asistându-l din primele rânduri ale Sălii de spectacole. Nu uit părul ei galben ca grâul așteptat să fie înșfăcat de gurile combinelor, nu uit vocea ei, o aud și azi, caldă, unduioasă, alinătoare... Surâdea, privea departe, întindea brațele și pornea ca un val de mare, de la liman înspre larg, un glas vast, neted și sensibil
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
mine te-ai rugat, la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău și de cei de-acasă; Te aștepți să vin, să mă vezi, în Culme,/ Cu fete la grâu, sau trăgând la coasă?/ Chinurile ce Domnul mi le-a suferit...,/ Te gândești la mine, și mă vezi la fel;/ Sfânta leturghie... demult s-a sfârșit,/ Tu stai ca-n altar și te rogi la El:/ „Pentru ce, slăvite!... Mamele
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]