7,204 matches
-
și l-au sărutat pe amândoi obrajii. - Să trăiești tăicuță, îți mulțumim. O să avem grijă ca neamul nostru să nu piară și să meargă înainte în cinste și curățenie. Așa să ne ajute Dumnezeu!, zise fata făcând o cruce în grabă și sărutând apoi mâna părintelui. - Măi copchii, dar hai sa mergem acasă, acuși se face noapte. Trebuie să cinstim un păhărel, așa cum se cuvine. Ce treabă-i asta? Să ne veselim o țâră, deși mi se strânge inima că o să
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
o aducă pe Elia acasă de la Rozi. Ce zăpăcită mai e și Elia asta. S-a împrietenit cu Marta, fosta amantă a tatălui meu, care acum crede că e fiica ei. Doamne ferește!” își face Tina cruce și se îmbracă în grabă. „Doamne, dar uitucă mai sunt și eu. I-am promis mătușii Aurora că trec pe la ea și am uitat. Sora mea e aiurită, iar eu sunt uitucă. Dar nu-i nimic și Aurora locuiește aproape de Rozi și voi trece și
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
cu viața eu cred că e un adevărat blestem, oftează Ana. -Ai dreptate. * După ce se convinge că nu o vede nimeni, Edith se furișează în camera lui Vlad. -Ce, ce e cu tine? De ce ai venit? -Mona a fugit în grabă, nu era îmbrăcată cum trebuie. M-am gândit că trebuie să-ți spun. -O să-l trimit pe Nelu să-i ducă paltonul. Nu cred că s-a dus decât până la Ana și dacă a trecut dincolo la ei prin
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
Catrincioara mi-i cu fir Și gurița trandafir Și bârneața din mătasă, Cămeșa din pânză deasă, Tulpănel cu franjuri multe, Cum se poartă pe la munte. Hai, hai! Când este strânsura-n vale Îmi pun strai de sărbatoare, Mă gătesc în grabă mare, Frumușică-s ca o floare. Da alta ca mine nu-i În tot capul satului! Și mi-s dragi horili-n lume, Bădița cu vorbe bune! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mina Pâslaru. Doinei bucovinene îi
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
dintr-o rugă” („arest la domiciliu”, p. 93) etc. Privit în ansamblu, Azil într-o cicatrice pare a scădea valoric față de cel anterior, Moartea, un fluture alb, dar, desigur, contează și el în odiseea unui poet care se apropie, fără grabă, de Ithaca sa. George Pașa 21.11.15 18:16:48 Referință Bibliografică: George Pașa despre cartea: Azil într-o cicatrice, de Teodor Dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
să... - Dacă mai ești la spital, putem vorbi acolo. Pot să intru la Tinu? - Sigur că da! Te aștept aici... trebuie să vorbim. - Da, bine! Mulțumesc mult, doctore! - Pentru puțin..., murmură Eugen, nedumerit de tonul folosit de Iuliana și de graba ei: „Ce este cu ea? Am greșit eu cu ceva?” se întrebă el, îngândurat. ... Trecea dintr-un salon în altul, fără să audă cuvintele personalului medical ori să observe datele indicate de aparatură. Încerca să-și amintească tot ce a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
Glumeam... Să-i explici toate acele posibilități și să luați o decizie împreună, te rog! - Eugen! Nu ar fi mai bine să așteptăm ca Tinu să își revină, să putem discuta și cu el? De ce te grăbești? Nu este o grabă, ci o dorință vie de a face ceva ca acest om să vadă... Este dreptul lui la viață, de fapt, iar eu, noi, medicii în general, suntem obligați să facem tot ce ne stă în putință pentru a asigura acest
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
vrea, cum ți-am spus... O mănâncă în trup rău de tot, frate! - Deci te-a făcut fericit, omule! Nu ar trebui să... - Domnu’ doctor! Domnu’, veniți repede, vă rog! strigă Ofelia cu glasul sugrumat de emoție, deschizând cu mare grabă ușa. Iustin... acela... s-a trezit! Amândoi medicii au zvâcnit pur și simplu, intrând ca o avalanșă în salon, înghesuind-o pe asistentă în tocul ușii. Se opriră aproape gâfâind lângă pat. Iustin era liniștit, cu fața în sus. Avea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
știu, și totuși, o respir, dând sens vieții, așteptând primăvară să-mi surâdă, uitând de picurii de ploaie, călători ai toamnei, prezenți și iarna, lăsând uimire, pe chipul tău frumos, gândindu-mă, unde-am uitat poemul de iubire, scris în grabă, surâzând , melodiei ce-mi vibrează, prin simțuri, stând cu ochii, uneori închiși, sunetele ei, alunecând ușor, spre suflet, făcându-l, să tresară, întrebând, unde-i iubirea sinceră, de-odinioară ? Ploua și primăvară, dragul meu, mi-am imaginat, c-ai spus
DÂND SENS VIEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369991_a_371320]
-
finitul și eternul, Când noaptea-n zi s-a prefăcut. M-ai adunat în palme din țărână Și-ai frământat încet plămada mea, Să mă asemăn cerului fără risipă, Prin focul ce adânc respiră-n ea. Trec clipe veșnice în grabă, toate Doar una-aș vrea să o cuprind, Știu când se vor scurge-ale mele, poate Dintr-o fărâmă, un infinit o să aprind. Prind palmele țărâna și-o sfărâmă C-atâta-nsingurare ce-a-mpietrit, Tumultul vieții ce s-animă-n humă, Dă grai luminii
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
S-au cunoscut într-o frumoasă joi. Împărțeau aceleași sentimente. În ochii lor atâtea ploi, Spălau tristețile absente. Stăteau timizi la semafor. Nu îndrăzneau să își zâmbească. În cordul lor un tainic dor, Îi obliga să se privească. Trecură-n grabă trotuarul care mirat, în urma lor, Zâmbea și-și scutura flecarul, Parfumul revărsat ușor. Era studentă, el actor. Știa atâtea zeci de roluri. Dar nu știa să facă-amor și nici să umble creanga-n malluri. Dar ea cochetă și zurlie, Nu
NIȘTE EI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370029_a_371358]
-
careva dintre ei, ca în orice bătălie, va trebui să învingă. Ne revin astfel în minte celebrele citate biblice, unde se precizează că - după războiul din ceruri - diavolul cu demonii lui sunt aruncați pe pământ. Și cu mare mânie și grabă vor ispiti oamenii, pentru că ei știu că timpul lor este scurt și măsurat. Mă întreb de foarte multe ori: cât este MATERIAL în toate poveștile astea și câtă parte SPIRITUAL ? Doar timpul - pentru că se pare că ne grăbim din ce în ce mai tare
E.T. (SAU RĂZBOIUL DINTRE ENERGII) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370054_a_371383]
-
își înghiți ultimele cuvinte și tăcu rușinat. Tocmai intrase în salon o femeie care corespundea întocmai descrierii făcute de el. Pe gulerul bluzei sale de culoarea paiului din holdele coapte, se revărsau bucle bogate, negre, răvășite, se pare, în marea grabă cu care se deplasase. Privirea i-a rătăcit fugar pe fețele celor trei persoane din salon și s-a oprit exact la patul pe care se afla trupul racordat la mai multe aparate medicale, care, după toate probabilitățile, îi întrețineau
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
un medic cardiolog și un altul, neurolog. A rămas nemișcată, fără să clipească, de teamă să nu deranjeze, să nu i se spună să plece ori să i se interzică pe viitor alte vizite. Nimeni nu a deranjat-o. În graba lor, poate, nici nu o văzuseră cei intrați, iar cine ar fi privit într-acolo ar fi avut sentimentul că privește un grup statuar în care expresia dragostei fraterne este extrem de bine pusă în valoare de sculptor. Știa ori intuia
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
noi, până la Valea Mare, cum i se spunea locului unde era o deschidere mai largă între zonele stufoase. Am parcat autoturismul cât mai la umbră, sub arbuștii crescuți deasupra malului și m-am rezumat doar la pregătirea sculelor pentru pescuit. Graba de-a pleca cu noaptea “în cap”, cum se spune, nu se datora faptului că peștele mușcă mai bine la prima oră a dimineții, ci mai ales dorinței de-a ocupa locul respectiv. Era ideal pentru ceea ce doream noi să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
asculta muzică la radio, întinsă pe scaunul mașinii, lăsat în poziția de dormit. Lumina zilei începea să se zărească binișor, ceea ce avantaja aranjarea locului de pescuit, dar nu și pescuitul propriu-zis. Fără lanternă nu puteai să descurci forfacurile strânse în grabă pe lansete. Timpul trecea repede, eu mă grăbeam să mă găsească zorile pregătit, cu toate că simțeam din plin oboseala nopții foarte zbuciumate prin care trecusem. Am început să-mi momesc locul cu lanseta și am aruncat prima lansetă cu momeală diversificată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
să mă întind pe pătură alături de ea, să-mi continui somnul dulce de dimineață în brațele ei. Incepeam să mă îndrăgostesc, oare? Dintr-o dată, bambina saltă la o lansetă și mă reped să prind lanseta pentru a înțepa peștele. În graba mea de-a ridica mai repede lanseta, am răsturnat termosul. Noroc că avea capacul strâns, altfel pătura s-ar fi umplut de cafeaua fierbinte. Când am prins în mână lanseta și am început să mulinez, am simțit că la capătul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era grabă, doream amândoi să prelungim cât mai mult această deosebită senzație de furie, de răscolire a simțurilor, de încrâncenare... Tresărea și tresălta în jocul său, fără reguli scrise, fără întrerupere, iar eu o acompaniam cu plăcere. Nu aveam timp să gândesc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Și... gândind i-a zis așa: - Cled că mă cunoști mata, Că altfel nu nimeleai Ce-am în brațe să îmi dai. Moșul a roșit la față Și să iasă cât mai bine Din încurcătura asta, A scos darurile-n grabă Și... suflând într-o batistă N-a mai nimerit cadoul Pentru fiecare țânc, Cum i-avea înscriși pe listă. Cu serviciul încheiat, A plecat pocnind din bici, Iar copiii într-un glas: - Moșule, la anul să treci pe-aici! Toți
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
Articolele Autorului CINE ? Cine a văzut vreodată Cum adoarme-n nuc o nucă? Ori cum norul, albă pată, Cheamă vântul să îl ducă? Cine a văzut furnica Alergând ziua cu treabă? Ori spre cer cum rândunica Dusă e mereu cu grabă? Cine a văzut izvorul Cum pământul răcorește? Ori a prins în piept fiorul De boboc ce înflorește? Cine-a auzit cum cheamă Iarna fulgii să se-adune? Ori cum fiecare mamă Pruncului atâtea-i spune? Fericirea-i va fi lege
CINE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370413_a_371742]
-
Acasa > Versuri > Istorie > NAGASAKY Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe lângă lampa din grădină o sferă cu lumină opalină, un nestemat asemeni unei amintiri, divin! Și pe lângă toți norii în grabă mare, la întrecere cu cocorii o pasăre de fier cu cioc, venin, a trecut dinspre știință într-un chin. Pilotul un tânăr ce iubea... cerul era dragostea și dincolo de ea avea și o frumosă fată voia să fie chiar mireasă
NAGASAKY de PETRU JIPA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370458_a_371787]
-
ațipesc cu gândul la frumusețea pădurii. Într-un târziu, când Soarele scăpăta pe cer, m-am trezit odihnit și plin de viață; aerul se răcorise, la orizont o mare roșie indica că în curând, va începe să se însereze. Fără grabă, dar cu regret pentru locul ce-mi oferise o binecuvântată odihnă, am pornit spre cabană. Mergeam alene prin iarba înaltă, deodată aud voci, care se certau, era un glas de femeie care plângea și un glas de bărbat care țipa
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
totu-i cu putință, prinde viață-orice dorință și-n surâs durerea-apune. Stau mirat privind în vreme anii ce-au trecut degeaba când aveam plină cocioaba de mâhniri făcute gheme și cum viața-mi nu mai geme și un iureș este graba, îi ucid tristeții gloaba și-armăsari fac din poeme. Anatol Covali Referință Bibliografică: Zbor albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
versuri vechi și noi Autor, Georgeta Resteman Editura “Armonii Culturale” 2011 „Fiorul poetic, căldura umană și exercițiul de versificație îndelung și asiduu fac din poemele Georgetei Resteman un document literar și mărturia unei autentice spovedanii. Venind în câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). “Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește
RÂNDURI: SCRIITORUL DANIEL DRĂGAN DESPRE... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369439_a_370768]
-
viață morală și dreaptă. Cel puțin aceasta e teoria lui Socrate. Însă, eu aș zice că soluția este întoarcerea la Dumnezeu. Cât despre autoanaliză,(lesne de zis!, vorba lui Vlahuță), pentru asta trebuie sinceritate în raport cu sinele și divinitatea. E atâta grabă, vacarm, îndoială, necredință, rebeliune la tot pasul. Tineretul nu mai e coordonat și îndrumat în mod adecvat, deoarece lipsesc modelele, liderii adevărați. De aceea ei se lipesc imediat de orice curent de învățătură, chiar drăcească, și în neștiință de cauză
DESPRE MÂNGÂIERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369458_a_370787]