22,374 matches
-
frământările Minodorei pentru viitorul ei. A început să mă interogheze despre taică-su, despre Simion, unde stă, ce face, ce fel de om este, cum poate ajunge la el. Răspunsul la ultima întrebare o punea și mai mult pe gânduri: granița cu România era de netrecut. Amintirea oribilă ce o păstrase despre încercarea noastră de trecere ilegală a acestei granițe a făcut-o să abandoneze pista asta și să mă întrebe cum putem afla ceva despre soarta lui Gerhard, dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ce fel de om este, cum poate ajunge la el. Răspunsul la ultima întrebare o punea și mai mult pe gânduri: granița cu România era de netrecut. Amintirea oribilă ce o păstrase despre încercarea noastră de trecere ilegală a acestei granițe a făcut-o să abandoneze pista asta și să mă întrebe cum putem afla ceva despre soarta lui Gerhard, dacă mai era în Siberia sau ajunsese în Frankfurtul lui. Eram și eu dornică să știu ce curs a luat viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
al Minodorei, nu a ezitat să depună, mamă și copil, la postul de frontieră cu Cehoslovacia, spunându-le că de acolo trecerea la capitalism era simplă... Pașaportul Minodorei era fals, o făcătură, o minciună grosolană, nici vorbă să poată trece granița cu așa ceva. Interogatoriul despre cum, de unde, de la cine, obținuseră acest document și cum voiau să îl folosească a durat câteva ore, după care au fost închise într-un beci. Într-un beci... Închise... Înțelegi Dora ? Înțelegi ? Fata mea trecea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
singurătatea absolută dintr-un tablou cu ramă aurită, agățat pe peretele dinspre răsărit din casa cea mare. * * * Cum, Trifane-Cotelbane, voi nu știați chiar nimic legat de bântuielile noastre îndată după prăbușirea Imperiului Roșu? Da de unde, vere-Stepane? Că toate rânduielile de la graniță au rămas ca 'nainte! Nici pasărea cerului nu îndrăznea să zboare peste sârma ghimpată, nici știrile radio-TV nu ajungeau la noi, darămite oamenii... Și-acuma-i greu, că linia ferată înspre Seletin de la Putna tot blocată a rămas și trebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
viitoare... Că mai mult pentru asta am venit, ca să vă invit la nunta fetei mele... pe toate neamurile de la Seletin și Șipote. Venim venim cu toții! Și cu mare bucurie că ne putem vizita, că parcă și nacialnicii aiștia noi de la graniță îs ceva mai omenoși... Poate până atunci vom putea călători cu trinul nostru huțulesc, dacă nu, atunci venim și pe jos, pe cărarea de sub creastă... Da' Oxana ta are vreo slujbă? Este învățătoare și maistru-instructor profilat pe încondeierea ouălor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu bandiți. Îl văzusem cu ligheanul bulgarilor. Mă așez lângă o namilă bronzată. Tipul nu știe ce carte să joace. Îi arat eu. Îi strâng bruma de cărți și caiete de pe bancă și-i dau de înțeles că a trecut granița cu ele. Îi dau și lui un cot, ca să se mute ceva mai la dreapta. Sincer, mă bucuram că știu acum unde este buda. Nu trebuia să mai pierd timpul căutând-o. Bronzatul, respectuos: se conformează. Nu zice pâs. Liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lăsa. Majed vine îmbrăcat la patru ace arăbești, cu haine tradiționale de un alb imaculat. Numai pantalonii din piele de cerb sunt roșii. Are oarece șarm, zice că a pierdut nu știu câți ani pe la Cambridge și nici nu-i chiar aproape de granița vârstei a treia. E așa de insistent, încât nu-l deranjează nici măcar zeflemeaua mea permanentă. Mai zice că se va muta în Little Cayman sau că se va plimba toată viața pe urmele mele. I-am spus după câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cap altora , dar au pretenția de a fi respectați, când e alegerea oricui dacă ignoră cultura sau o adoptă) să schimbe lumea, fiecare în felul său. Avem democrația și legi ce garantează drepturile omului, dacă vrem să le aplicăm. Avem granițe și state. Și totuși cred că marea durere provine din lipsa de a vedea și simți frumosul. Presupun că la urma urmei nu suntem toți capabili să simțim, să ne bucurăm de intimitatea frumosului. Păcat de locul unde am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ți se fure că și acolo se întâmplă așa ceva. În plus, dorul de casă te omoară. Să fii atent cu sănătatea că, dacă te-ai îmbolnăvit, ai ratat totul. Ea, când s-a întors în țară, a fost așteptată la graniță de bărbată-său și de copil care aproape n-a mai recunoscut-o în ce hal era. Au plâns de bucuria revederii, dar și durere că se întorsese cu totul schimbată față de cum plecase. Deci nu este chiar atât de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Anul 2007 va fi un an atipic, foarte agitat, un an istoric. — Va trebui să digerăm șocul europenizării. O să se fure mai puțin, o să călătorim liberi unde vrem, vom trăi poate mai bine, dar unii vor suferi, cazul vameșilor de la granița de vest care își pierd slujbele și a altor categorii de oameni. —Următorii doi ani după aderare vor fi înfiorători, fiindcă noi aderăm în 2007, dar nu ne integrăm. Comisia Europeană are puterea de a determina statul respectiv să respecte
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de ideea apartenenței la grup. Somnul este, în societatea noastră, un ritual prin excelență privat și normat a se desfășura în sfera restrânsă a cuplului (de aici și implicațiile erotic/maritale ale ideii de a "dormi împreună"). În Japonia, aceste granițe rigide nu există. Copiii dorm, aproape fără excepție, cu părinții, iar atunci când un membru al familie se odihnește în timpul zilei, el o face întinzându-se pe futon (salteaua care, pusă direct pe tatami, ține loc de pat) în aceeași cameră
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
noastră, ne deconcertează chiar și pe noi. Din vechime, baia este comună, femei și bărbați complet dezbrăcați se întâlnesc în aburii calzi, pentru a sporovăi vrute și nevrute, într-un abandon de sine complet, o deschidere uluitoare spre celălalt. Nu mai există granițe, nu mai există norme. Și astăzi, băile comune, sento, de la cele simple la cele mai luxoase, se bucură de aceeași popularitate printre japonezi. Varianta lor superioară este onsen-ul. Onsen-ul este un izvor termal, în jurul căruia a fost amenajată o întreagă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
originea vieții (seimei) a fost întâmplătoare, dar cred că, la originea vieții mele individuale (jinsei) a fost un accident" sunt aruncate sub aceeași umbrelă, în limbile indo-europene, printr-un gest princiar de netezire a micilor diferențe și de preferare a granițelor fluide, ambigue dintre fenomene. Este interesant de urmărit și în funcție de ce criterii sunt operate aceste clasificări. Spiritul japonez este atent la nuanțe am spus nuanțe care pentru noi sunt lipsite de importanță: da, dar ce nuanțe? De unde atâtea nuanțe, se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sublimare nu funcționează, dimpotrivă: "Mai degrabă ești îndemnat, pornind de la curățenia pe care o vezi, să te gândești, prin transfer, la ceea ce rămâne nevăzut. Este mai bine să lași asemenea locuri într-un clarobscur ambiguu și să eviți să precizezi granița de la care începe curatul sau mai puțin curatul". Iată însă că nici pentru mine nu a funcționat pe deplin, din moment ce sunt bântuită de repulsii neconștientizate, care îmi codifică până și simplul mod de folosire a toaletei. Mi s-a părut
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Îmi înfrânez aici, cu greu, dorința perversă de a introduce în text o adresă de email la care cititorii interesați ar putea să-și împărtășească propria experiență. Pentru a-l parafraza pe Tanizaki, este mai bine, uneori, să lași neconturată granița care separă imaginația de realitate, speculativul de recele fapt. Elogiu oamenilor grași Dacă nu există nimic și suntem cu toții parte din visul cuiva? Sau, încă și mai rău, dacă nu există decât grăsanul acela din rândul al treilea? Woody Allen
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să iubească simplitatea și frumosul. Tristețea nu mă ocolea, neliniștea de ce va urma și dorința de a scăpa de acele greutăți mă urmăreau și deloc nu încetau. Greutățile, veneau una după alta, mai întâi războiul cu tranzitul dintro localitate de graniță nu era deloc ușor, graniță frământată de către trupele care se retrăgeau după război, urmată apoi de secetă. Având în minte și-n gând bine imprimată imaginea secetei din 1946, am compus poezia „Văpaia.” Războiul ne-a afectat serios pe noi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Tristețea nu mă ocolea, neliniștea de ce va urma și dorința de a scăpa de acele greutăți mă urmăreau și deloc nu încetau. Greutățile, veneau una după alta, mai întâi războiul cu tranzitul dintro localitate de graniță nu era deloc ușor, graniță frământată de către trupele care se retrăgeau după război, urmată apoi de secetă. Având în minte și-n gând bine imprimată imaginea secetei din 1946, am compus poezia „Văpaia.” Războiul ne-a afectat serios pe noi cei de la granița de est
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
deloc ușor, graniță frământată de către trupele care se retrăgeau după război, urmată apoi de secetă. Având în minte și-n gând bine imprimată imaginea secetei din 1946, am compus poezia „Văpaia.” Războiul ne-a afectat serios pe noi cei de la granița de est, moral și material. Pe mine m-a marcat profund și m-a sensibilizat într-un mod cu totul deosebit, astfel că puțin mai târziu am compus poezia „Trecut-au timpuri.” Purtam în suflet și-n inimă acele scene
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și incertitudinile ei. Mulți ani după aceea regăsisem acest gând în jurnalul lui Dag Hammarskjöld, pe atunci Secretarul General al Națiunilor Unite. În ziua de Rusalii din 1961, cu patru luni înainte de moartea sa în timpul unei misiuni de pace la granițele cu Congo, scria: "Nu știu cine sau ce anume a pus această întrebare. Nu știu când a fost pusă. Nu știu nici dacă i-am dat un răspuns. Dar odată am răspuns da cuiva sau la ceva. Din acel moment s-a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
umană însăși a trebuit să caute și să găsească propria cale în interiorul lumii animalelor în decursul a zeci de mii de ani. Calea omenirii În nici un alt loc nu am reflectat mai intens asupra originii omenirii ca în Africa, la granița dintre Zambia și Zimbabwe, unde apele fluviului Zambezi formează cascadele Victoria care cad de la o distanță de 100 de metri. La sfârșitul anilor 1990 filmam tocmai în acest loc prima parte a serialului de televiziune Cercetarea urmelor care avea ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o parte, să restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
inaugurează, nu mai este loc pentru Universitate dacă aceasta, ca loc al învățării, uceniciei și cercetării, reunește ansamblul proceselor de autodezvoltare și auto-înfăptuire a vieții. Distrugerea Universității de către lumea tehnicii îmbracă o formă dublă: este mai întâi de toate abolirea graniței care, în calitate de indice al diferențierii lor funcționale, separa până în prezent Universitatea de societate; este, în al doilea rând, această barieră odată doborâtă, irupția tehnicii în chiar sânul Universității și nimicirea acesteia ca loc de cultură. Dată fiind importanța lor, aceste
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
putând fi recunoscute drept constante ale vieții lor. Acestea sunt premise prin realizarea cărora familiile funcționează, dar, în același timp, sunt și limitări ale vieților femeilor. În teoria de factură liberală, efortul de emancipare a femeilor se observă în trecerea graniței dintre public și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a fost realizată mai ales în alte contexte politice, cum ar fi cele socialiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mintea ocupată de grijile cotidiene, nu pot decide pentru sine, sunt sensibile și vulnerabile, cum pot realiza totuși o bună educație a copiilor? Liberalismul românesc se oprește nu numai la ușa casei, de unde începe patriarhatul, ci, mai mult, chiar la granițele unui sex, deoarece femeile nu se bucură de libertăți nici în sfera publică. Moștenirea liberală va acționa, în planul ideilor, ca un mecanism de determinare a modului de abordare a multora dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aceste persoane sunt tratate ca defavorizate, ca persoane care, experimentând dependența economică, au un status precar. Corelat acestei stări, se poate ajunge la închiderea în privatitate, la izolarea și marginalizarea persoanelor din familiile monoparentale: În calitate de concept politic abstract, privatitatea semnifică granițele de includere și excludere socială. În primul rând, are semnificația hotarelor de includere și excludere ce separă cetățenii de guvernare, în sensul separării persoanelor și instituțiilor „private” de autoritatea „publică”, exercitată de salariați, agenți și agenții guvernamentale. În al doilea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]