2,509 matches
-
de hârtie pe zidurile Palatului, cu inscripția „Casă de închiriat“. Odată, aducându-i-se faptul la cunoștință, Domnitorul a spus zâmbind: — Da, se poate, dar tot pentru un neamț. La Galați, făcându-se alegeri comunale, se petrec scandaluri mari, bătăi groaznice, iar șefii opoziției sunt arestați. La București, toate faptele acestea produc mare agitație. Presa de opoziție din București merge la Galați în anchetă. Reprezentanții ei sunt: Vintilă Rosetti, directorul Românului, G.Em. Lahovary, directorul ziarului l’Indépendance Roumaine, G.D. Paladi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a avut din prima zi o purtare exemplară de căință și de subordonare. Niciodată nu s-a asociat la planurile de evaziune, dar niciodată n-a fost trădător. Deseori ținea întruniri cu deținuții și le făcea predica: — Am săvârșit o groaznică crimă, le spunea el, și societatea m-a trimis aici ca să-mi ispășesc crima, sunt dator să mă supun. Așa să facem toți. În tot timpul detențiunii a lucrat mult și a devenit un foarte abil meșteșugar. Venescu este o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bulgar mai mult sau mai puțin inteligent și patriot, care n-ar fi călcat pământul liber al României și nu s-ar fi folosit de ospitalitatea frățească a românilor. Într-o epocă de o jumătate de secol, într-o epocă groaznică și neagră pentru * noi, privirea poporului bulgar a fost pururea țintită asupra malului stâng al Dunării. Tot ce e onest și notabil, tot ce avea vro inițiativă și fu coprins de ideea d-a salva patria sa nenorocită, tot ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acuzați. Poporul bulgar și clasa noastră inteligentă cu evlavie pronunță cuvântul sfânt de România, dar, vai!, nu suntem încă pe picioarele noastre; și dacă azi nu mai există în Bulgaria iataganul, apoi exist rublele, a căror înrâurire e mult mai groaznică, mult mai neîndurătoare. Mare și solemn va fi momentul când două popoare vecine își vor întinde frățește mâna și vor încheia o alianță puternică, compuind o federațiune întemeiată pe respectarea libertăților reciproce. Nu există absolut nici un singur motiv pentru ca românii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și simplu. Exemplul 2: Șeful iese din birou și vă pune în față ultima lucrare pe care i-ați predat-o. Nu-i bună de nimic!, exclamă el. Cum îi răspundeți? Asertivitate scăzută: Îmi pare rău. E chiar atît de groaznică? Agresivitate: Ei bine, dacă e atît de proastă, n-aveți decît s-o faceți singur. Asertivitate: Cred că cel mai bine ar fi să-mi spuneți ce e greșit și cum aș putea s-o îmbunătățesc. Exemplul 3: Janice stă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
principiul vital al creștinismului, desființarea oricărei barbarii Ne așteaptă o datorie enormă, așa cum am spus. Porunca iubirii consuma, coroda și făcea să se prăbușească într-un final imensa structură păgână multimilenară; porunca iubirii pătrundea și cuprindea, în puternicele sale spirale, groaznica unitate barbară, creând societatea civilă creștină; porunca iubirii este chemată a treia oară pentru a salva familia umană din calea barbariei renăscute. „Rezolvările creștine ale neînțelegerilor sociale - scria Igino Giordani - sunt simple și duc toate la un principiu: iubirea. Aici
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ziua de astăzi, ea a fost, pe rând și simultaneu, baza operațiunilor militare ale Rusiei, grânarul unde se aprovizionau armatele ei, chiar atunci când ele operau dincolo de Dunăre, și teatrul, prea de multe ori ales chiar de Rusia, pentru cele mai groaznice zdrumicări. Ea ține minte, în fine, că la 1812 a pierdut în folosul Rusiei jumătate din Moldova, adică Basarabia din Prut până la Nistru. II Cerem ca pământurile României să nu fie supuse la un drept de trecere, pe cât timp va
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
viața printre străini, cînd ai pierdut țara ta. Îmi dădeam seama că mă așteptau zile urîte. Dar mă încurajam singur. Îmi spuneam: "Destinul meu a fost ca să supraviețuiesc, atunci cînd alții mai dotați, mai robuști ca mine, au pierit în groaznicele închisori sovieto-comuniste din țară". 97 M-am hotărît să mă întorc în Europa. Am plecat de la New York, în august 1955, pe un vapor olandez și am debarcat la Le Havre. Ochiul meu, după nouă ani de viețuire pe continentul american
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Filitti, cu fiica lor Minuko, Nindi Romalo, Mamulea, Costache Malaxa, Radu Rusescu și fiica lui. Joi, 27 iulie. Dimineața. Iahtul intră în Bosfor. Carol își descrie astfel starea sufletească: „Sunt extrem de nervos din cauza lui Mihăiță. Va fi pentru el o groaznică lovitură când va vedea că Yvonica nu este cu noi”. La ora 12, iahtul „Luceafărul” aruncă ancora în fața Palatului Dolma Bahce (Istanbul), iar la ora 1230, se îmbarcă și Mihăiță. Disperarea lui a fost extremă - nota Carol -, mai ales când
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vă duceți la oraș, veți trece pe la cancelaria protopopească și veți iscăli În condica de prezență. De neexecutare sunteți răspunzător Împreună cu Păr. Protoiereu respectiv. Cucernice părinte, Luați aminte la ceea ce s-a Întâmplat În Rusia și la frământările sociale cu groaznicul război ce va schimba concepția de viața, și . Noi nădăjduim că vă veți adânci În Înțelepciunea biblică și veți fi preotul apostolic cerut astăzi mai mult ca oricând. Cu arhierești binecuvântări. + Episcop Grigorie Consilier referent, Pr. Ec. A. Popescu Arhiva
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
-mi spună. Oare mi va spune cineva acum?“ Îi veni să plângă. „Sunt o ființă nenorocită. Adevărații mei părinți se rușinează cu mine și cei care le-au ținut locul n-au avut Încredere În mine. Cine știe ce blestem, ce secrete groaznice ascunde nașterea mea! și cine știe ce pericole mă pasc. De aceea plângea doamna Rishawa când am plecat de la ei. și de aceea era domnul Hildebrand atât de Încruntat când ne am despărțit. Sunt cu adevărat o ființă nenorocită!“ Cu această descoperire
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Unul dintre monahii cei tineri se amestecă respectuos În vorbă: — Preacuvioase părinte, dacă omul ar fi vinovat, nu s-ar mai fi chinuit atât să se târască până aici ca să caute aju tor. Ați văzut cum arăta. Mâinile lui... rănile groaznice... — Taci, Heribert, știu eu ce-am de făcut, spuse starețul cu asprime. Apoi se Întoarse către rănit: — Fii sigur că vom cerceta. Deocamdată rămâi aici să te pui pe picioare. și gândește-te Între timp că tot vom afla adevărul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și să nu-ți legi prea mult inima de cele ale ei. Adelheid se sperie și mai tare: — Părinte, de ce mi spui toate astea? Ce s-a Întâmplat cu Bodo? Ce primejdie Îl paște pe stăpânul nostru, ducele? Visez lucruri groaznice, am presimțiri rele... Ce mă aș teaptă, pe mine, pe noi? Ce necazuri? Călugărul răspunse cu blândețe: — Copila mea, nu știu. Nu ne e dat nouă, muritorilor, să ne cunoaștem viitorul. Prevestirile, semnele rele, toate acestea sunt eresuri păgânești și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tot sprijinul. și-a pus În mișcare oamenii de Încredere ca să afle unde este ascunsă Adelheid. „De Îndată ce se va afla“, mi-a spus, „o vom elibera din robia rușinoasă. Nădăjduim că nu e moartă. Dar atunci răzbunarea noastră va fi groaznică.“ Totuși, nu cred să fie așa. O persoană de rang Înalt ca ea nu poate să dispară așa, fără urmă. Nimeni nu va cuteza să ridice mâna asupra ei. Mai degrabă mă tem de vreo intrigă politică. Oricum, cunoaștem toți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noi, cei șase minori lipsiți de sprijinul tatălui nostru, de dragostea lui, de ocrotirea și pavăza lui, o întrebam mereu pe mama: unde este? și de ce nu vine? Neștiind că-și măcina sănătatea și suferea pe nedrept chinurile iadului în groaznicele închisori comuniste. Am împins cu grijă ușa camerei și am tras cu urechea. Mama și frații mei dormeau duși. M-am strecurat cu grijă la spatele fratelui meu Radu, am tras un colț de cuvertură peste mine și am adormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ceea ce avem în noi, bun sau rău, nu este tot de la Dumnezeu? La voi însă și perii capului toți sunt numărați. (Matei 10:30) Mama a rămas fără sprijinul tatălui ei încă din copilărie, când acesta a suferit un accident groaznic la fabrica unde muncea. La puțin timp de la moartea bunicului meu, bapțea, fire slabă și plăpândă, s-a îmbolnăvit și a fost pensionată. Situația financiară s-a deteriorat, așa că mama a fost obligată să renunțe la școală și să intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vieții. Am învățat că oricine poate transforma potențialele înfrângeri în victorii. Însă, lucrul acesta necesită o metamorfozare a minții, o schimbare de atitudine care ne face capabili să realizăm că evenimentele au o semnificație mai profundă, indiferent de cât de groaznice pot părea ele la un moment dat. Noi avem nevoie de fiecare element ce alcătuiește întregul aranjament, viața fiind o combinație de reușite și eșecuri. Am constatat că în societatea de astăzi toată lumea vrea să trăiască pe culmi, dar fără
Anii de liceu primii paşi în viaţă. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Druhuş Mihaela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1861]
-
Copil, locuiam în comuna Ceahlău, sub munte, tata, inginerul silvic Gheorghe Denk, suporta rigorile revoluției mondiale importate din nefericita Rusie, căreia i se vârâseră sperjur pe gât, în zilele și nopțile de pierdere a minților din anul 1917, urmate de groaznicul, inumanul război civil. Ei bine, ca să nu spun ei rău, tata târa, nituite cu ciocanul de glezne, lanțurile umanismului socialist. Mama, vai de capul ei, vara mă ducea la oraș, mă urca, de la Piatra Neamț, într-un tren cu niște roți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mă scuzați, v-aș îndemna să citiți "Testamentul din strada Nisipuri", care implică aventura unor poeți pe tărâmurile ezoterice ale comunismului din secolul de pomină XX, în Infern, Purgatoriu, Paradis. Vă veți întâlni cu unele personaje interesante ale celui mai groaznic răstimp de 100 de ani căzut vreodată ca un blestem pe capul întregii omeniri. Voi transcrie două scurte poeme, fără nici o legătură, ca un fel de încheiere prietenească: * Improviza-n Ierusalim la pian Pe teme de Iisus, compozitor Din Galileea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Pitești a schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu, dar și a lui Bogdanovici, 'care fusese expus unui regim de exterminare din cele mai groaznice'. În urma torturilor au murit câțiva deținuți, trei s-au sinucis, patru au înnebunit și mulți au fost mutilați, din cauza activității duse de Țurcanu la ordinele 'comandamentului legionar'. Alexandru Popa s-ar fi înscris în Legiune la 16 ani, prin Alexandru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Timișoara, a fost transferat apoi la Pitești, pe 17 noiembrie 1949, unde a trecut prin camerele 3-lagăr și 4-spital1. Păvăloaie strângea informații, iar la Gherla a fost și mai dur, bătând peste 100 de deținuți cu 'metodele cele mai groaznice'. Acesta susține că scopul a fost ca toți deținuții 'să devină buni legionari, teroriști, diversioniști și spioni' care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: 1. Rechizitoriul 'uită' să menționeze dacă Păvăloaie a fost sau nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
După venirea lui Țurcanu, l-a văzut pe Oprișan lovind, realizând că era deja prins în malaxor. A fost transferat la Gherla cu al doilea lot, în august 1951, și introdus la camera 99, unde aveau loc torturile cele mai groaznice. A găsit totuși puterea să îl prevină pe Mihai Timaru: Știi, o să fiu pus să te bat. O să înțelegi mai târziu'. Odată începute bătăile, Timaru l-a văzut pe Oprișan lovindu-l, dar cu lovituri 'deosebite de loviturile altora' și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
celor doi, călcându-i în picioare, lovindu-i cu picioarele, mâinile și ciomegele, până când i-au transformat într-o masă de carne sângerândă. Octavian Voinea relatează lamentarea unui tânăr care înnebunise din cauza bătăilor: Ce, Dumnezeu?! Uite că totul este materie! Groaznică a mai putut fi rătăcirea în care m-a târât educația burghezo-legionară! Oare cum de m-am putut înșela chiar atât de amarnic? Cât de sublim e regimul comunist care ne-a trimis pe acest profet-pe domnu Țurcanu-ca să ne
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
strategie la mijloc. A fost o mare dispută în cercul puterii constituite atunci sau cu mult mai devreme. În primul rând, au montat filmul. Nu l-au mai dat integral, i-au tăiat câteva sec‑ vențe, au tăiat alea mai groaznice, finale, până s-au hotă‑ rât să-l dea. A doua zi de dimineață, după raportul de gardă, în care am povestit ce mi s-a întâmplat, toată lumea mi-a zis : „Hei, e primul tău bolnav care moare ! Las’ că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care făcea parte și o facțiune reînființată a Partidului Comunist... V.A. : Care se chema Partidul Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeț. A.M.P. : Exact. Și mai era și Partidul România Mare. Deci aceea a fost restaurația cea mai groaznică, înainte de victoria noastră din 1996. Și evident că, nici economic, nici din alte puncte de vedere, nu s-a întâmplat nimic bun. Dimpotrivă, ce s-a întâmplat era că, în mod simbo‑ lic, ei i-au readus pe la gospodăria de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]