11,105 matches
-
am mai făcut. Atunci, cu mai toți românii de aici, am manifestat împotriva gropii de gunoi pe care voiau să o înființeze aici. Toți avem copii la școală, deci ne-ar fi afectat acel proiect. Am reușit, acea groapă de gunoi nu se va face la Riano”. “Am arătat că o victorie cu 49 de voturi este posibilă”, ne mai spune Gabriel Pârjolea, dorind să lanseze și un mesaj românilor din localitățile unde, pe 26 și 27 mai, vor avea loc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93549_a_94841]
-
care a mai rămas dintr-o Românie furată metodic de un sfert de veac! Din păcate, cretinii ăștia care ne conduc și cei care ne reprezintă în forurile europene s-au instruit la școala servilismului, trădării și corupției. Gașca de gunoaie istorice semnează documente băgate pe sub nas de milițienii planetei Mircea Diaconu a chiulit de la cursurile de morală creștină, de patriotism, dar și de la cele fundamentale de formare a personalității moral-laice și, în mod decisiv, nu s-au prins de el
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
prins de el cunoștințele despre rolul în gîndire și acțiune al omului pe Pămînt, despre identitatea națională, despre o societate religioasă și laică normală. Toate acestea i-au rămas străine cînd a avut proasta inspirație să intre în gașca de gunoaie istorice, care, la ordin, semnează, în mod riscant pentru România, documentele băgate pe sub nas de milițienii planetei. Să ne amintim că Spinelli, numele de la care provine documentul care îl incriminează pe europarlamentarul Mircea Diaconu și pe ceilalți doi coechipieri, a
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
FIȘA DE CADASTRU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
răcoarea" ai șansa prin spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Citește mai mult Cînd va duhni și sila ca varza în butoaieși-or să se ude-n stradă batistele cu spirt,va izbucni ca floarea speranța din gunoaie,vor chefui fantome domnești în orice birt.Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață și cu noroc pe el,ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă,cînd o să-i iasă dama de
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
doi pui de pisică înghețați. Pesemne pisica a vrut să‑i aducă la căldură sau i‑o fi pus cineva noaptea pe pragul meu?! Mă întorc, caut o sacoșă din plastic, îi pun în ea. Arunc pachetul în containerul de gunoi de lângă Miliție. Am un nod în gât. Îmi înghit plânsul. Totul este încremenit în așteptare. Vântul rece împrăștie întunericul. Sfârșit de decembrie. Mă simt foarte singură, inutilă și tristă. În capul pieptului am o greutate. Ar trebui să mă las
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
-un cavou închis, surpat într-o tăcere stranie; prin inima mea au trecut cohorte de himere, buze nevăzute m-au sărutat, poate ale iubitei sau ale morții, încă mai respir, încă mai iubesc lumina lunii, ferindu-mi tristețile stranii de gunoaiele fetide ale acestui secol; însingurat, răstignit cu brațele spre stele, am ridicat mrejele de pe vise și mi-am îndreptat aripile acolo unde veșnicia naște clipa... joi, 31 martie 2016 Referință Bibliografică: destin / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESTIN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383329_a_384658]
-
lumea asta imbecilă! Un portărel va veni să-l ridice, pentru gaze, pe Tolstoi! Pe Baudelaire - sau Poe - pentru lumină! Peste câteva luni, când nu vei mai avea decât cărțile scrise de tine, le vei oferi, altui executor, pentru plata gunoiului. Ești ținta unui psihopat; sau a unui rafinat; împletește amenințări greu de contracarat: fiscul și ocultul, fie și minoră ultima: nu te duci cu gândul că ai putea să deranjezi vreo falangă ezoterică. Preferi în loc de ocult, obscur. Asta nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
În timp ce cârciumarul scotea din ulciorul de lângă drum o măsură de vin alb. Lichidul căldicel Îi coborî pe gât fără să Îi domolească arsura. Luciul aurului artificial Îi răsărea În fața ochilor printre aburii care se ridicau din stradă, otrăviți de miasmele gunoaielor omenești și animale. Era oare cu adevărat posibil să fie fabricat, cu o puritate atât de mare Încât să Înșele până și ochiul unui meșter ca Flavio Petri? Ar fi trebuit să dea alarma la Monetărie. Își mișcă grumazul Încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spune ce-a făcut Mădălina! — Păi ce să facă? Tu ce-ai fi făcut în locul ei? Episodul 31 UN EPISOD MAI SLAB Vei avea acum în fata ochilor tăi încercănați, mărite Cetitoriule, un episod mai slab. In chip firesc, din gunoiul memoriei tale încercate, răsări-va întrebarea: „Da’ de ce?” „Iac-așa!”, am putea răspunde noi, dacă n-am ști de câtă osârdie dai dovadă urmărindu-ne vighil preumblarea noastră epică, dacă n-am cunoaște neostoita ta vrere de a înțelege cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nume! Ajuns aici, Metodiu se uită cu coada ochiului spre Ximachi. Acesta stătea în aceeași poziție, de om adormit. — Căci ce e urechea - reluă cu glas înalt Metodiu - dacă nu locul unde se strâng de-a valma, fără nici o socoteală, gunoiul vorbelor, pleava șoaptelor ticăloase, sămânța zavistiei, nămolul trădărilor... — Hi! Hi! - chicoti brusc Ximachi - păi atunci o să ți le tăiem! De ce să mi le tăiați, luminăția-ta? - întrebă cu sfială Metodiu. — Ce? Cum? - făcu Ximachi ca trezit din somn. Ce spuneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ciudată somnolență îl cuprinde pe Povestitor. Privirea i se împăienjenește, auzul i se stinge aproape de limita surzeniei, nasul refuză adulmecarea, mâna îi devine puhavă, odihnind lângă pană. Ori încotro s-ar uita, vede aceeași culoare: cenușiul. Jocul cu bețigașul în gunoiul trecutului nu mai scoate la iveală decât aceleași veșnice bucăți de stambă pe jumătate putrezite, hârtii umede de pe care scrisul s-a șters, cioturi ruginite de spadă, nasturi înjumătățiți: nici o piatră prețioasă, nici un ban de aur. Clipa de acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, țigăncușa Cosette și rapsodul Broanteș observă cu plăcere pretutindeni semnele unei harnice mâini de gospodar: șanțuri proaspăt săpate prin care curgea gâlgâind o apă firească, limpede, lanuri dreptunghiulare, parcă trase cu sfoara, de grâu cu spic greu, gunoi așezat în mici piramide pe pământul de pe care se culesese orzul, poteci pietruite pe lângă parcelele de barabule, sperietori îmbrăcate turcește în mijlocul cânepei și căzăcește în mijlocul ovăzului și altele și altele, de nu te mai saturai privind. La o răscruce de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu era așa de sigur cum sperau, nici nu merita să trăiești o astfel de viață. — Mai bine să ne omoare în deșert, unde respirăm aer curat, hotărî în sfârșit Laila. Nu suport să mai stau în această groapă de gunoi care pute a hazna. Copiii i-au împărtășit imediat părerea, astfel că și-au reluat de îndată trista pribegie fără țintă, până când, într-un târziu, ajunseră la concluzia că singurul refugiu se afla în cel mai îndepărtat și pierdut colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
la fel cum nu există pentru cămile, câini sau capre, deoarece o ființă omenească ce nu crede în existența unei forțe superioare care a creat-o se coboară la nivelul animalelor, și astfel le împărtășește soarta, se transformă într-un gunoi. — Fără să primească o răsplată sau o pedeapsă, în funcție de comportamentul pe care l-a avut? — Să ai aceeași soartă ca animalele înseamnă să fii pedepsit îndeajuns, interveni Laila cu un calm desăvârșit. Și pare nedrept să pedepsești pe cineva pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
li se năzărește acestor fanfaroni, noi, imohagii, trebuie să ne resemnăm și să privim cum ne invadează, ne calcă în picioare și ne omoară, presărând pământurile noastre cu mașini incendiate, cutii goale de răcoritoare, prezervative uzate și tot felul de gunoaie - bătrânul dădu din cap, furios: De ce trebuie să asistăm la acest spectacol al risipei de bogăție pentru o cauză absolut inutilă, când tot ce se cheltuiește într-unul dintre aceste raliuri ar rezolva o mare parte din problemele poporului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
care vreau s-o transmiți șefilor tăi... Amed Habaja făcu un mare efort ca să-și păstreze înfățișarea calmă, cu toate că îi simțea inima bătând cu putere și mâinile tremurând vizibil. — Noi, imohagii, suntem sătui să considerați teritoriul nostru o ladă de gunoi, bun doar să-l transformați în pistă de curse o dată pe an. Destulă vreme am răbdat, crezând că într-o zi vă veți da seama că noi, cei ce trăim în acest colț pierdut al lumii, merităm un pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lasă-l pe Nené Dupré să se ocupe de problema asta - spuse francezul. E un tip decent și se pare că a stabilit o anumită legătură cu acest Gacel. Namila se gândi câteva clipe, aruncă creionul rupt la coșul de gunoi și, în cele din urmă, dădu din cap afirmativ: — De acord! Voi lăsa problema în mâinile lui. Poate cheltui până într-un milion de franci, cu condiția ca voi să vă gândiți cum putem ieși din cealaltă belea... Așa că, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cred că mașinile se află în perfectă stare de funcționare, dar că ocupanții lor au probleme. Nené Dupré făcu o pauză înainte de a răspunde. Își termină berea, aruncă ambalajul în vechea cutie de carton care ținea loc de coș de gunoi și apoi spuse printre dinți, fără chef, făcând un efort să-și păstreze calmul: — Cum ți-am mai spus, eu fac doar ce mi se comandă. Întrebările astea ar trebui să i le pui lui Yves Clos sau, mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fost victima unei maladii necruțătoare? Să trecem peste asta. Lent și cu grijă coborîm pe pămînt. Alei, mașini, Îmbrăcate În huse de plastic sau pînză de cort, aliniate soldățește În fața blocurilor, flancate din loc În loc de pubelele din care se revarsă gunoiul, cîini, pisici, peluze de iarbă cu porțiuni pîrjolite, lăsînd să se vadă pămîntul acoperit de cenușă și cioturi carbonizate, căruțe cu coviltir Încărcate de sticle și borcane goale, copii, foarte mulți copii, pe biciclete Pegas, cu rotile, mestecînd ciuingam, ascultînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
serate, invita critici literari, purta discuții mondene, cunoștea intimitățile figurilor proeminente ale urbei, cînd vorbea despre ele le spunea familiar pe numele mic, scria și versuri, publica În fiecare an cîte o carte. Scrumiera s-a umplut. O deșert la gunoi. Nu suport mirosul chiștoacelor. Și cînd te gîndești că fumez de la șaisprezece ani. De ce n-am putut să pătrund În lumea bună? Pe mine nu m-au curtat niciodată bărbații cu situație, În schimb aveam mare trecere În rîndurile Lumpenproletariatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Blestemat gîndul ăsta care cheamă din ce În ce mai des Întîmplarea. — Imediat, doamna Oprișan, o clipă să-mi pun ceva pe mine. Tocmai am ieșit din baie. țîmi strîng la repezeală foile de pe masă. Ascund radiatorul În șifonier. Deșert scrumiera În găleata de gunoi.) Gata, puteți intra. — Ghici, ce v-am adus? — Nu știu. — Ei, hai gîndește-te. Văd că ați venit fără ibric. Aveți iar nevoie de o cerere? — Nu mă lua așa că mă superi. — Iartă-mă, dar — Nu-ți arăt pînă nu ghicești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
gîndesc la fel cu tine această incapacitate de a fi altul decît sluga docilă care acționează zilnic În numele tău să luăm de pildă o femeie și un lavoar spunea Huxley ce deosebire există Între vecina mea și o găleată de gunoi sarcinile electrice care le determină nu diferă decît prin alcătuirea lor specifică poate că un microscop special ar putea da la iveală și atomi caracterologici să poți demonstra științific că personalitatea doamnei Oprișan nu este chiar atît de incompatibilă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
determină nu diferă decît prin alcătuirea lor specifică poate că un microscop special ar putea da la iveală și atomi caracterologici să poți demonstra științific că personalitatea doamnei Oprișan nu este chiar atît de incompatibilă cu personalitatea unei găleți de gunoi dar cine ne dă dreptul să Împărțim oamenii În categorii valorice după culoarea pielii după sonoritatea numelui după forma nasului sau) — ...parcă și cu Kentu, auziși, numa În spital le-a plasat, că se bătea bolnavii pă ele pentru doctori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
aici, pe la noi, și cîinilor li se dă ceea ce rămîne În farfurii, bucăți de carne atinse de dinții și de limba noastră, resturi care oricum erau destinate pubelelor și tomberoanelor - iată stomacul unui animal, o pungă În care Îți deșerți gunoiul cu generozitatea celui care Își permite luxul de a face fapte bune. Și cîinele se gudură, Îți linge mîinile, dă din coadă. Dar există și cîini care primesc mîncarea lor specială, ambalată frumos În conserve argintii cu fotografii de staruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]