2,077 matches
-
de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți, armatoli (ostași) și kleftes (haiduci) - în sensul de „patrioți“ sau „partizani“ - se ospătau cu miei fripți în blana lor. Această practică a trecut și-n țările noastre, cunoscută sub numele de «miel fript hoțește».“ Dacă există o dimensiune sacră în această rețetă, ea este foarte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre Ion Marinescu și Titi Mămăligă, doi membri ai rezistenței din Munții Făgăraș, versantul sudic, ei nu au căzut În luptele cu Securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției, Editura Vremea, București, 1997) cît să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze Împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format În jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost, Între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați În urma reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (În special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sînt terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică Încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie Într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: În timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plin de farmec, în nota arhaică a graiului din Pind, cu sonorități de veche cronică. Atât în poezie, cât și în proză, sunt înfățișate, ca în niște stampe, imagini arhetipale din viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909; Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
duc uitați/ Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei;/ Și hohotesc/ Păduri adânci...” Ca autor de balade, I. nu a imprimat motivelor folclorice un ritm mai viu. Le-a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
fost primiți la o masă lungă pusă În aer liber, cu diferite feluri de mâncare și vinuri, din care s-au Înfruptat doar puțin. A urmat o serie de dansuri naționale și italienești, precum și cântările la fluier și trompetă ale haiducilor, astfel că această zi a fost petrecută cu diferite lucruri plăcute până la ora nouă seara, când fiecare s-a Întors la ai lui (M.P. Willcocks, 2007, p. 28). Comemorăriletc "Comemorările" „Dacă aruncăm o privire În agenda unui lider politic, constatăm
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Într-o seară liniștită, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Mărgineanu), La pândă, București, 1977; Kamen Kalcev, Cei doi din orașul nostru, București, 1967; Svetoslav Minkov, Femeia din sicriul de aur, București, 1967 (în colaborare cu Constantin Velichi); Orlin Vasiliev, Haiducul, București, 1970; Lada Galina, Culoarea izvoarelor, București, 1972; Ștefan Dicev, Rali, București, 1972; Gheorghi Mișev, Matriarhat, București, 1975, În depărtare, București, 1989; Slav Hr. Karaslavov, Arme pentru cei vii, București, 1977; Pavel Vejinov, Noaptea cu cai albi, București, 1979, Bariera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287613_a_288942]
-
povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun. Alți colaboratori: Teodor T. Burada, N. Iorga, N.I. Apostolescu, Pompiliu Eliade. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele «pe lespedea golașă de granit» și când la «o cină pe cărbuni» pescarul lipovean Nichita îi spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce aducere aminte și de calmă revenire, nu este proprie omului înaintat al zilelor noastre, omului care luptă cu eroism pentru a cuceri, pas cu pas, măreața «zi a socialismului». Nu din întâmplare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la tot pasul, pe anonimii Ioni, pe Pătru Opincă, iobagii, minerii, haiducii. Vechi poeme sunt rescrise în lumina noilor realități: într-un nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Volume de reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale, a început să fie scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale, a început să fie scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957, rescris în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale, a început să fie scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957, rescris în 1963, ediția definitivă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înscăunarea lui Ștefan cel Mare. Deținut politic până în 1964, va fi apoi doi ani șomer. În 1966 este încadrat documentarist și ulterior cercetător științific la Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie din Craiova al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie a Universității craiovene, devenind în 1990 profesor și decan. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
acela al valorii pieselor incluse. Înregistrate cu mijloace moderne, textele dovedesc prezența încă vie a genului în Oltenia, culegerea fiind una dintre cele mai bogate publicate până la acea dată. Studiul Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular (1988), consacrat haiducului și haiduciei, este în bună măsură didactic și sociologizant. Având o memorie prodigioasă, fostul deținut politic P. și-a notat și a inclus în antologia Poezia în cătușe (1995) versuri scrise în temniță de Radu Gyr, Ion Omescu, Andrei Ciurunga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
înveșmântată în armonii clasice, de o seducătoare solemnitate: „Străbunii mei dintâi sunt Tamaris și Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
limba latină avem pentru "tîlhar" expresia latro. Acest cuvânt apare într-o inscripție romană găsită lângă Herculane, menționând pedepsirea unor astfel de loturi, ce uciseseră un funcționar roman din Orșova (Dierna). De fapt, într-o țară recent cucerită, erau niște haiduci autohtoni, ce se opuneau administrației străine. În marginea nordică a Craiovei, Jiul primește, pe stânga sa, afluentul Amaradia. Are în numele său rădăcina latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și după șaizeci de ani24. După școala primară, Iorga s-a înscris la liceu (Gymnasium). Tendințele manifestate anterior au continuat să se manifeste: ușurință în însușirea materiilor, rod al unei educații paralele. Începe acum să se familiarizeze cu scrierile despre haiduci, gherila naționalistă care acționa la drumul mare, prezentați într-o manieră romantică. Și o singurătate tot mai accentuată 25. Primul-ministru, Bătrînul Ion Brătianu (căruia Iorga îi spunea "bătrînul și tiranicul Vizir")26 a vizitat școala. Vizita lui i-a trezit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
În acest domeniu creatorii. Astfel se cunosc: melodrama, tragicomedia, farsa, vodevilul, sceneta, monologul etc. În folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]